1

Declarația Unică se poate depune online

Începând cu 16 mai 2018, orice persoană care realizează venituri din activități economice sau alte categorii de venituri are posibilitatea să le declare online prin intermediul formularului electronic inteligent al Declarației Unice disponibil în Spațiul Privat Virtual (SPV). Formularul calculează automat cuantumul impozitelor și contribuțiilor datorate de persoanele fizice la bugetul de stat. Formularul poate fi accesat pe portalul ANAF în secțiunea ”Spațiul Privat Virtual”, rubrica Descărcare declarații.

Serviciul electronic Spațiul Privat Virtual este furnizat gratuit de Ministerul Finanțelor Publice, iar înregistrarea este posibilă fără a fi necesară deplasarea la ghișeele ANAF. În acest sens, MFP a transmis prin poștă fiecărui contribuabil o scrisoare personalizată, care conține toate datele necesare înrolării din confortul propriei case. Prin intermediul SPV se poate accesa oricând situația fiscală personală și se pot primi sau transmite o serie de documente, declarații fiscale și alte informații fiscale utile. De asemenea, formularul se poate completa și semna și de deținătorii de certificate digitale calificate. Depunerea se face pe portalul e-guvernare.ro.

“Așa cum am promis, astăzi am făcut un pas important către viitor: orice persoană fizică poate să depună online Declarația Unică și astfel să economisească timp și bani. Vreau să eficientizez activitatea ANAF, vreau să reduc birocrația fiscală și să încurajez trecerea de la hârtie la mediul electronic online”, a precizat ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici.

Dacă Declarația Unică este depusă online până pe 15 iulie 2018 și plata obligațiilor se efectuează integral până la data de 15 martie 2019, inclusiv, se acordă o reducere de 5% din suma totală datorată bugetului de stat, iar dacă suma datorată, stabilită la nivelul veniturilor estimate pentru anul 2018, este plătită integral până pe 15 decembrie 2018, se acordă o reducere suplimentară de 5% din suma datorată.

Principalele categorii de venituri care trebuie declarate de persoanele fizice provin din:

  • activități independente;
  • cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă;
  • activități agricole pentru care venitul net se stabilește în sistem real;
  • piscicultură și/sau silvicultură;
  • transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar;
  • jocuri de noroc realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker;
  • activitățile artistice și sportive, în calitate de artiști de spectacol sau ca sportivi.

Instrucțiuni depunere Declarație Unică

 




Măsuri de simplificare a birocrației prin introducerea Declarației unice

Persoanele fizice care realizează venituri din activități economice sau alte categorii de venituri vor depune la ANAF o singură declarație – Declarația Unică – care cuprinde toate informațiile necesare privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate și asigură simplificarea modului de stabilire și declarare a obligațiilor de plată. Noul mecanism introdus permite, de asemenea, și simplificarea modului de efectuare a plății impozitului pe venit și contribuțiilor sociale. Reglementarea face parte dintr-o ordonanță de urgență adoptată astăzi de Guvern prin care se urmărește simplificarea și reducerea birocrației în relația contribuabililor cu fiscul, obiectiv asumat prin Programul de Guvernare.

Prin introducerea Declarației Unice se elimină șapte declarații fiscale (D200, D 201, D 220, D221, D600, D604, D605). Se trece practic, de la un sistem în care informațiile erau furnizate de contribuabili în declarații diferite, în scopul stabilirii impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, la un sistem de declarare în care toate obligațiile declarative ale contribuabililor sunt îndeplinite prin depunerea Declarației unice. Aceasta va conține informații atât despre venitul realizat în anul precedent, cât și despre venitul estimat pentru anul curent și va putea fi rectificată oricând până la termenul de plată.

Termenul unic de plată va fi 15 martie anul următor pentru anul precedent (o singură scadență, în loc de cinci) cu posibilitatea de a face plăți oricând în cursul anului până la termenul scadent, de 15 martie, inclusiv. În 2018, Declarația Unică se depune până pe 15 iulie.

Un nou mecanism de stabilire a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii

Prin ordonanța de urgență se trece de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii stabilite de către organul fiscal, la un sistem de autoimpunere în care impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii pentru anul curent se stabilesc prin Declarația unică de către contribuabil.
Referitor la contribuțiile sociale, obligațiile de plată curente se determină prin estimarea venitului ce urmează a se realiza în anul curent din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală, în cazul contribuțiilor pentru pensii, iar în cazul contribuțiilor pentru sănătate, se estimează, pentru anul în curs veniturile realizate din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, agricultură, silvicultură, piscicultură, asocieri cu persoane juridice, investiții și alte surse.
Contribuția pentru pensii reprezintă 25% dintr-un venit ales de contribuabil cel puțin egal cu 22.800 lei, pentru anul 2018 (12 salarii de bază minime brute pe țară).

Contribuția pentru sănătate reprezintă 10% din 22.800 lei, pentru anul 2018 (12 salarii de bază minime brute pe țară).
Contribuabilul care plătește venituri din drepturi de proprietate intelectuală, asocieri cu persoane juridice, arendă și asocieri cu persoane juridice va stabili, declara și plăti impozitul pe venit, CAS și CASS prin reținere la sursă la momentul plății venitului. Reținerea la sursă nu se aplică dacă venitul estimat pentru fiecare sursă de venit este mai mic decât 22.800 lei, pentru anul 2018 (12 salarii de bază minime brute pe țară).

Reținerea la sursă a impozitului pe venit cu impunere finală se menține și pentru veniturile obținute din dividende, dobânzi, lichidarea unei persoane juridice, premii și jocuri de noroc și alte surse.
Sfera veniturilor din activități independente a fost revizuită în sensul excluderii veniturilor din proprietate intelectuală și tratării acestora, în mod distinct, ca și o categorie de venituri de sine stătătoare pentru care se aplică în continuare metoda reținerii la sursă.
Prin introducerea acestor modificări se simplifică modul de stabilire a impozitului pe venit și se elimină emiterea de către A.N.A.F. a deciziilor de impunere pentru plățile anticipate.

Bonificații pentru achitarea integrală a obligațiilor

Actul normativ introduce, pentru 2018, posibilitatea reducerii obligațiilor fiscale anuale – impozit pe venit, CAS, CASS – prin acordarea unor bonificații, astfel:
a) 5% dacă Declarația Unică se depune până la 15 iulie 2018 prin mijloace electronice, iar obligațiile fiscale sunt achitate integral până la 15 martie 2019;
b) 5% dacă obligațiile fiscale sunt achitate integral până la 15 decembrie 2018.

Bonificațiile diminuează obligația fiscală anuală estimată, plătită.
Dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile menționate, bonificația acordată va fi de 10%.

Simplificarea procedurii de distribuire a cotei de 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii pentru ONG-uri

Contribuabilii care obțin venituri din salarii sau asimilate acestora pot opta pentru calcularea, reţinerea şi plata, lunară, de către angajator/plătitor a cotei de 2% din valoarea impozitului datorat, pentru susţinerea entităţilor nonprofit, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private conform legii.

Opțiunea se exprimă în scris și rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutiv.

Scopul acestei măsuri este să dea posibilitatea organizațiilor neguvernamentale să beneficieze în cursul anului de sumele distribuite de contribuabili în vederea desfășurării activităților proprii. Vechea reglementare permitea distribuirea doar în anul următor celui de realizare a veniturilor. Totodată, măsura vine în întâmpinarea contribuabililor care optează să distribuie aceste sume, prin simplificarea procedurii de distribuire a cotei de 2%.

Modificări privind modul de stabilire a CAS și CASS

Persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate dacă estimează că în anul curent realizează venituri nete anuale cumulate, sub plafonul de 22.800 lei (12 salarii de bază minime brute pe țară) și/ sau dacă nu realizează venituri.
Autoritățile centrale și locale vor acorda asistență de specialitate în vederea completării și depunerii Declarației unice. Dacă într-o localitate nu există o unitate teritorială a ANAF, primăria va avea obligația de a asigura asistență necesară contribuabililor.

Reglementări în domeniul pensiilor și sănătății pentru punerea în acord cu noul Cod fiscal

Ordonanța de urgență include, de asemenea, un capitol, de reglementări în domeniul pensiilor și sănătății, pentru punerea în concordanță cu noile reglementări ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și menținerea calității de asigurat în sistemul de asigurări sociale.
Persoanele care obțin venituri din salarii, sau asimilate acestora, au calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar dreptul la pachetul de bază se acordă de la data începerii raporturilor de muncă/serviciu.

Persoanele care obţin venituri din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, din cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse, precum şi persoanele care nu realizează venituri şi nu sunt exceptate de la plata CASS, calitatea de asigurat în sistemul de sănătate și dreptul la pachetul de bază se acordă pentru 12 luni de la data depunerii Declaraţiei Unice. Persoanele fără venituri dobândesc calitatea de asigurat pentru 12 luni, prin depunerea DU indiferent de data depunerii acesteia.

Pentru 2018, persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, agricultură, silvicultură, piscicultură, asocieri cu persoane juridice, investiţii şi alte surse, îşi păstrează calitatea de asigurat, până la termenul de depunere a DU, astfel încât să beneficieze în continuare de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale.

Calitatea de asigurat a persoanelor care au obţinut venituri din salarii și asimilate salariilor se mai păstrează 3 luni de la data încetării raporturilor de muncă/serviciu.

Calitatea de asigurat a categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuției, se mai păstrează 1 lună de la data la care aceste persoane nu se mai încadrează în aceste categorii de asigurați.

Pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse, precum şi pentru persoanele care nu realizează venituri şi nu sunt exceptate de la plata contribuţiei, calitatea de asigurat încetează la data la care expiră perioada pentru care au depus declarația unică, dacă nu depun o nouă declarație pentru perioada următoare.

Persoanele, care nu fac dovada calităţii de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servicii, care cuprinde servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente şi materiale sanitare doar în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemoepidemic, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, servicii de prevenţie şi îngrijiri de asistenţă medicală comunitară.

Studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 – 6 ore convenţionale didactice pe săptămână precum şi pensionarii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, beneficiază de calitatea de asigurat şi de pachetul de servicii de bază, fără plata contribuţiei.

Pentru asiguraţii sistemului de asigurări sociale de sănătate, care au obligaţia plăţii contribuției de asigurări sociale de sănătate, după depunerea declaraţiilor fiscale, ANAF are obligaţia de a transmite CNAS informaţiile necesare în vederea acordării calităţii de asigurat.
CNAS şi ANAF îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea/achitarea contribuţiei, precum şi la anumite categorii de persoane exceptate de la plata contribuţiei înregistrate în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor din Platforma informatică din asigurările de sănătate.




Claudia Sofianu, EY: Corecțiile aduse „Revoluției Fiscale”

„Revoluția Fiscală” continuă … Și este din ce în ce mai greu să identificăm beneficiile ei, atât din perspectiva veniturilor ce se doreau a fi colectate în plus la bugetul de stat în urma implementării pachetului de măsuri, dar și a incertitudinii, confuziei sporite și nesiguranței pe care au generat-o modificările legislative din ultimele luni în general, iar pentru angajatori și angajați în particular.

Din nou în fapt de seară, a apărut un proiect de ordonanță de urgență care vizează compensarea (adică înțelegem suportarea de la bugetul de stat) unei părți din contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru a diminua pierderea cauzată de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat pentru persoanele care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii. Ca urmare a bine-cunoscutei și mult discutatei deja Ordonanțe de Urgență a Guvernului nr. 79/2017, printre categoriile de salariați afectați în mod negativ sunt persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul IT, precum și cei din domeniul cercetării –dezvoltării și inovării.

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se subliniază – de apreciat, de altfel – importanța adoptării unei astfel de măsuri în vederea asigurării „stabilității locurilor de muncă și […] a aceluiași nivel al veniturilor din salarii și asimilate salariilor realizate în anul 2017 de persoanele fizice”, cu păstrarea aceluiași nivel de costuri asociate pentru angajatorii în cauză.

Concret, măsura (compensarea) este condiționată de majorarea de către angajator a salariului brut lunar cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajații beneficiari. În principiu, s-ar rezolva astfel problema „discriminării” din punct de vedere fiscal a angajaților din domeniul IT și cercetare-dezvoltare ca urmare a diminuării venitului lor net cu 7-8% în cazul păstrării acelorași costuri pentru angajator, în raport cu ceilalți angajați.

Fără a contesta bunele intenții ale inițiatorilor proiectului de act normativ de a corecta „răul” făcut în decembrie 2017, acesta pare a aduce cu el niște „provocări” din punct de vedere al implementării, printre care:

–    Pare a institui o nouă formalitate administrativă pentru angajatorii din domeniul IT și de cercetare-dezvoltare, întrucât atrage o raportare separată în cuprinsul Declarației 112;

–    Facilitatea fiscală (compensarea) ar putea fi cerută după data intrării în vigoare și până la 31 decembrie 2018, adică din nou un act normativ cu efect limitat; evident se naște întrebarea „și ce se va întâmpla în 2019”?

–    Deși rămâne de confirmat cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, el pare a nu se aplica în cazul angajatorilor care au decis să acorde bonusuri de compensare până la stabilizarea lucrurilor și nu au majorat salariile brute în schimb.

Deja compensarea de către angajatori a diferenței de venit net obținut de angajați – atunci când ea a îmbrăcat forma unui bonus (adică măsură cu caracter limitat în timp în mod normal) – a  generat în unele cazuri nesiguranță, neîncredere din partea angajaților și chiar cereri de încetare a contractelor individuale de muncă din partea acestora, în „favoarea” unor angajatori care au implementat măsura prin majorarea salariilor brute. În plus, acum, proiectul de ordonanță de urgență – cum este el scris în acest moment – pare să refuze acestei categorii/angajatori și beneficiul acestei facilități.

„Revoluția Fiscală” continuă, incertitudinea și nesiguranța la fel. Cine câștigă?

Autor: Claudia Sofianu, Partener EY România




Sumar al modificărilor legislative privind Ordonanța de Urgență nr. 79 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

La data de 8 noiembrie 2017 a fost publicată Ordonanţă de Urgenţă nr. 79 care aduce modificări semnificative Codului fiscal.
În cele ce urmează detaliem noutățile legislative care au incidență asupra impozitării indivizilor:

Cotele de contribuții de asigurări sociale

Au fost stabilite următoarele cote de con-tribuții de asigurări sociale:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
b) 4% datorată în cazul condițiilor deose-bite de muncă;
c) 8% datorată în cazul condițiilor speci-ale de muncă.

Venituri din salarii

CAS

Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul pentru CAS o reprezintă suma câștigurilor brute realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuția, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.

Pentru condiții normale de muncă, CAS va fi datorată de angajați.

CAS datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu poate fi mai mică decât nivelul CAS calculate prin aplicarea cotei de 25% asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

CASS

Se datorează contribuția în cotă de 10% asupra câștigurilor brute obținute de salariat. CASS va fi reținut la sursă de către angajatori și virată la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz.

În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/solde sau diferențe de salarii/solde stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declarațiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.

Venituri din activități independente

CAS

Baza lunară de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente va fi reprezentată de venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară (SMB) aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.

Cota de contribuție folosită va fi de 25%.

În continuare, persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile din activități independente.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse de venit, vor datora contribuția de asigurări sociale numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții, după caz:

a) venitul net realizat în anul precedent, exclusiv cheltuielile reprezentând CAS, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puţin egal cu nivelul SMB pentru luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
b) venitul net lunar estimat a se realiza este cel puțin egal cu nivelul SMB în vigoare în luna în care își încep activitatea sau nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate.
c) valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egală cu nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit;
d) venitul net lunar realizat în anul precedent pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile de 40%, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția.

Contribuabilii care au obligația de a se asigura prin îndeplinirea uneia dintre condițiile de mai sus vor depune la organul fiscal până în data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția declarația privind venitul asupra căruia se va plăti această contribuție.

Pe baza Declarației de venit asigurat organul fiscal competent va emite decizia de impunere  în care baza de calcul al CAS se evidențiază lunar, iar plata contribuției se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Persoanele care în cursul anului fiscal se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, cele care intră în suspendare temporară a activității potrivit legislației în materie, precum și cele care își încetează activitatea depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul, o declarație în vederea stopării obligațiilor de plată reprezentând CAS.

Alte venituri decât cele de natură salarială

CASS

Contribuabilii datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 SMB din una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:

a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor de impozit pe venit, profit sau Legii nr. 170/2016  (impozitul specific)
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.

Încadrarea în plafonul amintit anterior se realizează prin însumarea tuturor veniturilor obținute conform literelor (a) – (d) în anul fiscal precedent.
Baza lunară de calcul pentru CASS va fi reprezentată de salariul de bază minim brut pe țară, cota aplicată fiind de 10%.
Persoanele fizice care datorează contribuția conform celor prezentate anterior vor depune la autoritățile fiscale, până în data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția, o declarație cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar. Pe baza acestei declarații organul fiscal va emite decizia de impunere și va determina contribuția datorată, aceasta urmând a se plăti trimestrial (până pe 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru), cu bază de calcul evidențiată lunar.

Persoanele fizice care realizează venituri anuale sub nivelul a 12 SMB pot opta pentru depunerea declarației de asigurare și pentru plata CASS pentru anul în curs, în aceleași condiții prevăzute pentru persoanele care realizează venituri anuale peste nivelul a 12 SMB. Opțiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal, cu excepția situației în care persoanele își încetează activitatea / intră în suspendare temporară a activității.

CASS datorată de către persoanele fizice care nu realizează venituri

Persoanele fizice care nu realizează venituri nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează contribuția astfel:

a) lunar, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul reprezentând valoarea SMB, și au obligația să plătească CASS pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive, începând cu luna în care se depune declarația de asigurare, sau
b) la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate potrivit legii, prin depunerea declarației de asigurare, aplicând cota de contribuție asupra bazei de calcul reprezentând valoarea a de 7 ori SMB.

Au fost abrogate capitolele referitoare la următoarele contribuții:
–    Contribuțiile asigurărilor pentru șomaj
–    Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate
–    Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale
–    Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
 Contribuția asiguratorie pentru muncă

Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt, după caz:

a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori,
b) persoanele fizice cetățeni români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, și care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

Contribuția asiguratorie pentru muncă se datorează în cotă de 2,25% pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor.
Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor,

Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției asiguratorie pentru muncă sumele prevăzute ca fiind general scutite și în scopul CAS și CASS. Contribuția asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Angajatorii au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă și de a o plăti la bugetul de stat, într-un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile, după caz.

Persoanele fizice prevăzute la lit. b) de mai sus efectuează plata contribuției până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.

Persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă, precum și de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

Contribuția asiguratorie pentru muncă se va declara prin Declarația 112.