Autor: Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Departamentului de Impozite Indirecte, EY România

Statelor membre li se oferă premisele să implementeze zero TVA pentru produsele esențiale – alimente, produse farmaceutice sau produse de uz medical. Consiliul Uniunii Europene tocmai a adoptat Directiva care permite „reformarea” cotelor de TVA în întreaga Uniune Europeană și oferă statelor membre flexibilitate în stabilirea cotelor. Cutia Pandorei a fost deschisă. Statelor le va reveni responsabilitatea găsirii acelui echilibru fin între atingerea obiectivelor de politică socială, care să ofere avantaje concrete contribuabililor, consumatori finali sau firme, sau în atingerea obiectivelor de politici verzi și neafectarea veniturilor bugetare sau respectarea neutralității TVA. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că gestionarea mai multor cote creează complexitate și potențează litigiile privind corectitudinea aplicării cotelor de TVA și variațiile lor în limitele aceluiași sector, mai ales când se pune problema unor diferențe de cotă pentru produse aflate în concurență. Iar aici, noile instrumente de audit fiscal în timp real (SAF-T, E-Factura) în curs de implementare la nivelul administrației fiscale creează pârghiile unei detectări mai rapide ale diferențelor de cote şi tratament de TVA aplicabile pentru produse similare sau identice, la nivel de sector, sau cel puțin aceasta pare să fie direcția.

Revizuirea cotelor de TVA este un proiect la care se lucrează de multă vreme la nivelul Consiliului UE, intenția forurilor europene fiind aceea de a oferi guvernelor mai multă flexibilitate în stabilirea şi adoptarea cotelor reduse de TVA, dar și în îndeplinirea priorităților generale ale Uniunii Europene (în principal reziliența sistemului de sănătate, Pactul verde european și tranziția digitală). Practic, vorbim despre prima reformare a cotelor de TVA într-o istorie de aproape 30 de ani.

Noua Directivă a actualizat și modernizat lista bunurilor și serviciilor pentru care sunt permise cote reduse de TVA (Anexa III la Directiva TVA), pentru a ține cont și de transformarea digitală a economiei. Actualizarea listei a fost determinată de o serie de principii, cum ar fi interesul consumatorului final și interesul general. Toate derogările existente, care au permis anumitor state membre să aplice cote preferențiale pentru anumite produse sunt deschise acum tuturor statelor, cu condiția respectării unor condiții similare. Directiva conține și o nouă dispoziție, care va da statelor membre permisiunea de a reacționa rapid în circumstanțe excepționale, cum ar fi pandemiile, crizele umanitare sau dezastrele naturale.

Tot Directiva stipulează că produselor dăunătoare mediului, cum ar fi combustibilii fosili și îngrășămintele, nu li se vor mai putea aplica cote reduse, începând cu 1 ianuarie 2030 și, respectiv, 1 ianuarie 2032.

Noile prevederi au intrat în vigoare chiar pe 6 aprilie 2022 – la publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Statele membre vor continua să aplice cota normală sau standard de cel puțin 15%, dar vor putea aplica două cote reduse de cel puțin 5% la maximum 24 dintre categoriile de articole cuprinse în lista din Anexa III la Directiva TVA – de exemplu, apă, medicamente, produse farmaceutice, produse de sănătate și igienă, transport de persoane, cărți, ziare și periodice. De altfel, noua Directivă introduce 10 categorii noi în Anexa III, cum ar fi: livrarea şi instalarea de panouri solare, îmbrăcăminte şi încălțăminte pentru copii, scaune auto pentru copii sau biciclete. Multe dintre categoriile existente dobândesc un domeniu de aplicare mai larg – de exemplu, transmisiunea în direct pe internet a unor evenimente sportive sau ore de exerciții fizice, atunci când sunt transmise prin internet, bunuri ecologice. În plus, fiecare stat membru poate stabili o cotă super-redusă (mai mică de 5%) și o scutire cu drept de deducere (cota 0%) pentru produsele care să acopere nevoile de bază, precum alimente, medicamente, produse farmaceutice, dar și panouri solare.

Veștile bune trebuie însă tratate cu atenție – o structură fragmentată a cotelor de TVA nu va face decât să crească complexitatea, atât pentru companii, cât și pentru administrația fiscală, care trebuie să fie gardianul aplicării corecte a legii. Ori, așa cum vedem din exemplele anterioare, scăderile cotelor de TVA nu au adus o reducere a evaziunii sau fraudei şi nici o creștere a veniturilor bugetare.

Cum se văd reducerile de cote de TVA în buzunarul consumatorului? Experiența arată că prețurile răspund mai mult la majorările de TVA decât la scăderi. Potrivit unui studiu privind incidența modificărilor de cote de TVA asupra prețurilor, se pare că prețurile sunt de două ori mai sensibile la o creștere de TVA, decât la o scădere a cotei – pentru aceleași produse, cu același procent de creștere/scădere. Totodată, asimetria prețurilor este reflectată și în profiturile operatorilor economici. Concret, firmele cu rate mai mici de profitabilitate tind să transfere mai mult creșterile de cote de TVA prin prețul către consumatori, comparativ cu scăderile. Apoi, același studiu mai arată că asimetria persistă pe termen lung, chiar la câțiva ani după eliminarea unei reduceri de cote de TVA. Cu alte cuvinte, reducerile cotelor de TVA nu au întotdeauna chiar efectele scontate, cel puțin nu la nivelul consumatorului final.

În concluzie, diversificarea structurii de cote reduse de TVA poate să ridice probleme și din punctul de vedere al neutralității TVA, atunci când produse similare aflate în concurență unele cu altele, pot fi subiectul unor cote diferite de TVA. Toate acestea fac ca soluția succesului noii Directive să stea în modul în care statele, deci și România, vor înțelege să acceseze beneficiile unor structuri flexibile ale cotelor reduse de TVA și cum le vor transpune în legislațiile naționale.

Conform unei analize a PwC România, aplicarea unei cote reduse a TVA de 9% pentru serviciile de recreere ar genera un impact pozitiv de aproximativ 340 de milioane de lei la bugetul de stat până în 2021. Raportul Analiza pieței activităților și complexelor de recreere din România relevă faptul că numărul de vizitatori din complexele de recreere ar cunoaște o creștere medie anuală de 30% până în 2021. Această creștere ar contribui la dezvoltarea de aproape șapte ori a sectorului, care ar crește de la 36 de milioane de lei (2018) până la 240 de milioane de lei (2021).

Această măsură ar veni și în întâmpinarea nevoii de îngrijire a stării de sănătate a populației. România are o incidență a mortalității din cauza bolilor cardiovasculare de 3 ori mai ridicată la mia de locuitori decât media Uniunii Europene. Doar 15,6% din populația țării dedică săptămânal măcar 1 oră pentru activități sportive și de recreere, comparativ cu peste 50% la nivel european. În același timp România are un procent mai mare de fumători în total populație și un consum de alcool mai ridicat pe cap de locuitor, comparativ cu media Uniunii Europene.

Din punct de vedere fiscal, la nivelul Uniunii Europene, 14 state membre au ales să aplice cotă redusă de TVA în legislația națională pentru diverse categorii de activități de recreere. În ianuarie 2018 Comisia Europeana a făcut publică o propunere de modificare a Directivei de TVA cu scopul de a crește flexibilitatea la nivelul statelor membre în ceea ce privește aplicarea cotelor reduse de TVA și pentru a lăsa acestora mai multă libertate de alegere.

În Germania, politica fiscală favorabilă, competitivitatea crescută a turismului a facilitat dezvoltarea semnificativă a industriei parcurilor acvatice și termale, aceasta ajungând la o valoare de 26 de miliarde de euro. Cota redusă de TVA (7%) pentru servicii recreaționale a facilitat dezvoltarea acestui sector care angajează peste 355.000 de oameni în cele aproape 270 de facilități Spa și hidroterapeutice.

„Aplicarea unei cote reduse de TVA pentru acest sector ar avea un efect de multiplicare semnificativ datorită dezvoltării unor noi activități conexe pentru care s-ar plăti taxe și impozite suplimentare. Dezvoltarea industriei și atragerea de investiții ar fi două dintre efectele unei astfel de măsuri. Creșterea colectării s-ar realiza prin stimularea consumului în zona serviciilor de recreere și diversificarea serviciilor accesate. Practica ne-a demonstrat acest lucru ca urmare a aplicării unei cote reduse de TVA în industria alimentară începând cu 1 iunie 2015. În același timp, efectul reducerii cotei de TVA ar avea un impact pozitiv și asupra reducerii <<economiei gri>>, care situează România pe un nedorit loc fruntaș în rândul statelor membre UE” spune Daniel Anghel, Partener, Consultanță fiscală, PwC România.

Franța are cea mai dezvoltată piață de activități de recreere din Uniunea Europeană, în principal datorită parcului Disneyland Paris, dezvoltare facilitată și de cota redusă de TVA, în prezent în valoare de 10%. Aceasta industrie generează un impact total în economie în valoare de 4,2 miliarde de euro pe an. În Franța, piața de recreere este alcătuită din 44 de complexe majore de recreere și parcuri tematice care atrag peste 50 milioane de turiști anual. Acest lucru generează un impact economic și social semnificativ la nivel național, în condițiile creării anual a peste 20 de mii de locuri de muncă directe și oportunități pentru studenți, tineri și furnizori de servicii.

Cota redusă de TVA în cuantum de 8%, în Polonia, facilitează accesul la activități de divertisment și recreere precum parcuri de distrații și alte activități de recreere. În acest fel Polonia reușește să atragă investiții semnificative în parcuri tematice în valoare de peste 200 de milione de euro. Încurajarea companiilor din acest domeniu prin aplicarea unei cote reduse a TVA previzionează creșterea investițiilor la aproximativ 0,8 miliarde de euro până în 2020, și va genera aproximativ 2000 de locuri de muncă directe și indirecte.

„Stimularea industriei de profil prin aplicarea unei cote reduse de TVA ar genera un plus de 1,1 milioane de vizitatori pentru complexele de recreere din România în anul 2021, comparativ cu situația actuală. Dacă adăugăm acestui lucru și estimările de creștere a veniturilor populației, în tandem cu alocarea unui procent mai mare din venituri pentru astfel de activități, avem tabloul complet al dezvoltării industriei de profil în paralel cu atragerea de investiții suplimentare”, spune Bogdan Belciu, Partener, Servicii de consultanță în afaceri și management, PwC România.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.