Autor: Cristina Săulescu, partener Cabot Transfer Pricing

Obligația de a monitoriza transporturile rutiere prin intermediul sistemului informatic e-Transport a fost extinsă pe finalul anului trecut, autoritățile obligând companiile să obțină coduri UIT și pentru transporturile internaționale de mărfuri. Până acum, sistemul era obligatoriu numai pentru bunurile considerate cu risc fiscal ridicat. Dincolo de extinderea e-Transport, prin aceeași modificare legislativă au fost introduse și noi obligații pentru transportatori care le impun să doteze vehiculele cu GPS-uri, iar în următoarele luni se pregătesc și alte noutăți la aplicarea sistemului de monitorizare.

Prin OUG nr. 115/2023, publicată în 15 decembrie în Monitorul Oficial, autoritățile au extins prevederile e-Transport și către transporturile internaționale de bunuri care tranzitează teritoriul României, indiferent de categoria de bunuri transportate. Practic, în acest moment sistemul este obligatoriu:

• pentru bunurile considerate cu risc fiscal ridicat, atât pentru transporturi naționale, cât și pentru cele internaționale;
• pentru orice fel de bunuri, dacă ele sunt transportate internațional.

Prin intermediul e-Transport, contribuabilii trebuie să declare anticipat deplasarea bunurilor considerate cu risc fiscal ridicat, prin obținerea unui cod unic, denumit cod UIT, care trebuie trecut obligatoriu pe documentele de transport. În e-Transport figurează date referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport folosit și codul UIT al respectivului transport.

Pentru transporturile internaționale, recent introduse în sfera de aplicare a e-Transport, obligația de a genera codul UIT revine în funcție de tipul operațiunii, unuia dintre actorii implicați în relația de transport.

Astfel, în timp ce pentru importuri și exporturi, obligația de a genera codul UIT cade în sarcina destinatarului sau expeditorului înscris în declarația vamală de import, pentru achizițiile sau livrările intracomunitare de bunuri, obligația revine fie beneficiarului, fie furnizorului din România. Atunci când bunurile fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, obținerea codului UIT și declararea transportului trebuie făcute de depozitari.

Nerespectarea obligațiilor de declarare a transporturilor internaționale de bunuri în sistemul RO e-Transport se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, în cazul persoanelor juridice, precum și cu confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate. Totuși, actul normativ stabilește că sancțiunile contravenționale pentru nerespectarea noilor obligații privind transporturile rutiere internaționale de bunuri intră în vigoare abia de la data de 1 iulie 2024, dând practic companiilor o perioadă de timp pentru asimilarea noutăților și conformare.

Pe lângă extinderea sistemului, OUG nr. 115/2023 a introdus și noi obligații, care îi vizează în mod specific pe transportatori. Mai exact, ordonanța prevede suplimentar că, pentru transporturile rutiere care fac obiectul monitorizărilor prin e-Transport, operatorul este obligat să echipeze vehiculul de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații, iar conducătorul vehiculului are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național și să îl țină în funcțiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.

Ce alte modificări sunt preconizate la e-Transport

Dincolo de aceste noutăți deja oficializate, aplicarea sistemului e-Transport ar urma să mai fie extinsă încă o dată în următoarele luni după cum reiese dintr-un proiect de ordin, aflat încă în proces de aprobare la ANAF. Proiectul propune ca, din martie 2024, lista de produse riscante vizată de monitorizare prin sistemul e-Transport să fie completată pentru a include și alte bunuri de larg consum, cum ar fi carnea, laptele, ouăle, mierea și tutunul.

Astfel, pe lista existentă de bunuri cu risc fiscal ridicat, ar urma să fie introduse și alte coduri NC: carne și organe comestibile (coduri NC: 0201 – 0210), pești, crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice (coduri NC: 0302, 0304, 0306), lapte, produse lactate, ouă de păsări, miere naturală și alte produse comestibile de origine animală (coduri NC: 0401 – 0407, 0409), diferite produse din tutun (coduri NC: 2401, 2403, 2404).

Aceste schimbări nu au fost încă oficializate, dar în proiectul de ordin pus în dezbatere publică pe site-ul ANAF se precizează că ele ar urma să intre în vigoare începând cu 1 martie.

Tot în categoria modificărilor legislative, mai merită știut că mai există încă un proiect de ordin, tot în dezbatere publică, prin care ANAF propune și o serie de optimizări la procedura de funcționare a sistemului e-Transport, inclusiv reguli care să permită confirmarea datelor declarate de operatori, precum și schimbări în procesul de verificare automată a transporturilor.

Autor: Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

Începutul anului 2024 aduce schimbări importante în legislația fiscală care reglementează microîntreprinderile. Aceste noutăți sunt cruciale pentru antreprenori, având un impact semnificativ asupra modului în care ei vor mai putea aplica sau nu acest regim de impozitare începând de anul următor.

Printre altele, microîntreprinderile românești vor trebui să se adapteze la noi reglementări fiscale majore care includ nu doar introducerea a două cote de impozitare, aplicabile în funcție de anumite criterii, cât și încadrarea în sine pentru aplicarea acestui regim fiscal de impozitare a veniturilor. Din această perspectivă, autoritățile au introdus noi limitări și condiții suplimentare care restricționează semnificativ accesul companiilor la statutul de microîntreprindere.

Iată punctele cheie ale acestor schimbări legislative:

Schimbări la cotele de impozitare pentru microîntreprinderi

De la 1 ianuarie 2024, vor fi reintroduse două cote de impozitare: 1% pentru microîntreprinderile cu venituri mai mici de 60.000 euro și o alta, de 3%, pentru microîntreprinderile cu venituri peste 60.000 euro sau care desfășoară activitate pe anumite coduri CAEN, indiferent dacă sunt principale sau secundare (5821, 5829, 6201, 6209 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690). În cazul în care microîntreprinderile care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN care le obligă la aplicarea cotei de 3% obțin venituri și din alte activități , cota de impozitare majorată se va aplica pentru toate veniturile, deci inclusiv pentru cele din aceste alte activități.

Trecerea de la cota de 1% la cota de 3% și invers, în cursul unui an fiscal, se va face începând cu trimestrul în care intervin situațiile care obligă la modificarea cotei de impozitare, în funcție de cum se respectă sau nu noile limitări impuse de legislația fiscală.

Limitarea participațiilor la o singură microîntreprindere

Din ianuarie 2024, o persoană care deține minim 25%  părți sociale sau drepturi de vot, poate să fie acționar/asociat doar la o singură microîntreprindere. Procentul de 25% se referă atât la deținerea direct cât și cea indirectă. Plafonul anual pentru calificarea ca microîntreprindere va rămâne tot de 500.000 euro, dar acesta devine cumulativ pentru toate microîntreprinderile legate, așa cum sunt definite de Legea nr. 346/2004.

Depunerea situațiilor financiare anuale devine condiție esențială pentru operarea ca microîntreprindere

Noile reguli fiscale aplicabile de anul următor stabilesc că microîntreprinderile vor trece obligatoriu la plata impozitului pe profit dacă nu își depun la termen situațiile financiare aferente exercițiului anterior. Tranziția la impozitarea pe profit se va face începând cu trimestrul la care ar fi trebuit să se depună bilanțurile.

Mai mult, pentru anul viitor s-a reglementat o devansare a termenului de depunere a situațiilor financiare aferente anului 2023. Astfel, firmele care pot să aplice sistemul de impozitare al microîntreprinderii în 2024 trebuie să transmită autorităților situațiile financiare anuale până cel târziu în data de 31 martie 2024. În lipsa bilanțurilor pe 2023 depuse la termenul impus, firmele vor fi obligate să treacă la plata impozitului pe profit.

Restricții specifice pe anumite domenii de activitate

De anul viitor, intermediarii secundari de asigurări și reasigurări pot opera ca microîntreprinderi, cu condiția ca veniturile din activitatea de distribuție să nu depășească 15% din totalul veniturilor.

Autoritățile au eliminat și regimul preferential al companiilor din sectorul HORECA, în contextul în care ele aveau condiții mai flexibile pentru încadrarea ca microîntreprinderi. Din 2024, și microîntreprinderile din domeniul HORECA trebuie să înregistreze cel puțin un salariat cu normă întreagă (sau mai multe contracte part-time echivalente) și să respecte plafonul de 500.000 euro pentru a se califica pentru acest regim fiscal.

Eliminarea unor reduceri de impozite

De la începutul anului viitor, microîntreprinderile nu mai au dreptul de a reduce impozitul pe venit cu sumele reprezentând sponsorizări sau cu contravaloarea achizițiilor caselor de marcat fiscale. Ultimul an fiscal în care o microîntreprindere poate diminua impozitul pe venitul microîntreprinderii pe seama sponsorizărilor sau a caselor de marcat sau a redirecționa impozitul va fi anul 2023.

Autor: Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

Monitorizarea transporturilor rutiere se va face printr-un sistem suplimentar, care va funcționa în paralel cu e-Transport. Deși ambele sisteme vizează transporturile rutiere, ele au scopuri și moduri de funcționare diferite: în timp ce e-Transport, deja funcțional, este centrat pe administrarea și documentarea transporturilor rutiere, viitorul sistem e-Sigiliu va fi orientat mai degrabă spre monitorizarea transporturilor și prevenirea deturnărilor.

Prin Legea nr. 269/2023, Guvernul a instituit, începând cu 11 noiembrie, Sistemul național RO e-Sigiliu, menit să asigure trasabilitatea transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României.

Noul sistem, care va funcționa în paralel cu e-Transport, va fi bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice și va permite autorităţilor să determine potenţialele puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea se află în tranzit sau dacă au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.

Practic, mărfurile vor fi monitorizate în timp real, de la locul de încărcare până la cel de descărcare finală, scopul noului sistem fiind acela de a preveni vânzarea de mărfuri pe traseu sau alte practici ilicite, cum ar fi vânzarea fără factură a unor bunuri care doar ar trebui să tranziteze teritoriul național.

De cealaltă parte, prin intermediul e-Transport, contribuabilii trebuie să declare anticipat deplasarea bunurilor considerate cu risc fiscal, prin obținerea unui cod unic, denumit cod UIT, care trebuie trecut obligatoriu pe documentele de transport. În e-Transport figurează date referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport folosit și codul UIT al respectivului transport.

Aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor prin noul sistem e-Sigiliu se va realiza de către ANAF și Autoritatea Vamală Română în baza unei analize de risc. Procedura detaliată pentru aplicarea sigiliilor și definirea criteriilor de risc va fi elaborată ulterior, până la finalul acestui an, printr-un ordin de punere în aplicare emis de ANAF și Autoritatea Vamală Română.

În cazul e-Transport, raportările sunt limitate la anumite categorii de vehicule rutiere: cele care au o masă maximă autorizată de minim 3,5 tone și care sunt încărcate cu bunuri cu risc fiscal ridicat cu o masă brută totală mai mare de 500 Kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 lei, aferente cel puțin unei relații comerciale care face obiectul transportului.

Din pespectiva amenzilor, lipsa de integritate a sigiilor aplicate de autorități pe transporturi va fi sancționată cu sume de până la 50.000 de lei, acestea urmând să fie aplicate direct conducătorilor auto. Abordarea de sancționare este total diferită față de sistemul e-Transport, acolo unde responsabilitățile de conformare și riscurile de sancționare sunt ale furnizorilor sau clienților, după caz, dar niciodată transportatorilor. În cazul e-Sigiliu, responsabilitatea aparține exclusiv șoferilor care efectuează transporturile, ei fiind singurii care trebuie să se asigure că sigiliul aplicat își păstrează integritatea în tranzit.

Regimul contravențional aferent sistemului e-Transport vizează atât lipsa raportărilor, cât și raportările incorecte și prevede amenzi cuprinse între 5.000 și 100.000 de lei, iar pentru anumite fapte, chiar și confiscarea contravalorii bunurilor transportate.

Autor: Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

În contextul dinamismului comerțului internațional și a necesității unei integrări eficiente în cadrul operațiunilor vamale, Autoritatea Vamală din România (AVR) a publicat recent o nouă metodologie pentru înregistrarea în scopuri vamale și obținerea numărului Economic Operators Registration and Identification (EORI). Acest pas reprezintă un progres semnificativ în adaptarea și modernizarea proceselor vamale, țintind o abordare mai eficientă și mai puțin birocratică pentru mediul de afaceri.

Noua procedură a venit ca o necesitate, având în vedere reînființarea Autorității Vamale ca entitate autonomă, separată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Această schimbare a impus revizuirea și actualizarea procedurilor existente, care erau anterior sub jurisdicția ANAF, AVR reluându-și autoritatea directă în gestionarea procedurilor de înregistrare vamală și atribuirea codurilor EORI.

Ordinul AVR nr. 1.760/2023, deja în vigoare, aduce o serie de îmbunătățiri semnificative, concentrându-se pe digitalizarea și simplificarea întregului proces de înregistrare vamală.

Una dintre cele mai relevante modificări este cea care vizează reducerea birocrației, în condițiile în care Autoritatea Vamală a eliminat necesitatea companiilor de a furniza documente pe care instituția le poate accesa și verifica independent prin intermediul bazelor de date publice existente. Printre aceste documente se numără certificatul de înregistrare pentru TVA sau actul constitutiv al companiei.

În aceeași idee, AVR a introdus verificările digitale în procesul de obținere a codurilor EORI, astfel că autoritatea va utiliza sisteme informatice publice pentru a accesa și verifica informațiile despre companii, consultând baze de date precum RECOM, VIES, registrul de TVA de la ANAF sau registrul ONG-urilor de la Ministerul Justiției. Această digitalizare ar urma să faciliteze întregul proces și să reducă timpii de așteptare pentru companii.

Noua procedură reglementată de AVR permite și comunicarea electronică cu operatorii economici, astfel încât documentele justificative necesare înregistrării în scopuri vamale să poată fi transmise online, accelerând procesul de înregistrare și eliminând necesitatea deplasării fizice.

Mai mult, noua procedură pare să ofere și mai multă flexibilitate și siguranță în situații excepționale. Ordinul AVR nu numai că introduce noțiunea de situație exceptională, dar reglementează și moduri de lucru specifice. Spre exemplu, în cazuri de suprasolicitare ale sistemului vamal, când se înregistrează un număr foarte mare de cereri pe termen scurt, sau în situația unor defecțiuni tehnice, numerele EORI pot fi atribuite și de birourile vamale județene. Ordinul precizează că cererea de atribuire a numărului EORI poate fi transmisă fie la biroul vamal de interior reședință de județ, în cazul persoanelor stabilite în România, fie la biroul vamal în a cărui rază de competență teritorială urmează ca solicitantul să desfășoare activitățile, în cazul operatorilor economici și al altor persoane care nu sunt stabilite pe teritoriul vamal al UE.

Pentru aceste cazuri punctuale, s-a introdus în procedură și un nou tip de acord privind prelucrarea datelor cu caracter personal, asigurând astfel companiile că procesele de urgență respectă normele de confidențialitate și securitate a datelor.

Noua procedură de obținere a codului EORI stabilită de Autoritatea Vamală reprezintă un pas semnificativ în direcția unui mediu de afaceri mai agil și mai prietenos cu digitalizarea. Simplificarea proceselor și concentrarea pe soluții digitale nu numai că va reduce sarcina administrativă pentru operatorii economici, dar va și accelera integrarea lor în operațiunile comerciale uzuale.

Codul EORI trebuie solicitat de toți contribuabilii care introduc mărfuri în sau scot mărfuri din UE prin operațiuni de import, export sau tranzit, acesta fiind un număr unic în UE pentru un operator economic, cu care el va putea derula toate operațiunile vamale pe întreg teritoriul Uniunii.

Conform normelor legale, persoanele care sunt obligate să solicite atribuirea unui număr EORI în 2023 sunt:

• Operatorii economici (persoanele care, în cadrul activităților lor profesionale, exercită activități reglementate de legislația vamală, cum ar fi operațiunile de import, export, tranzit, depozitare, reprezentare, precum și operațiuni prealabile sosirii/plecării mărfurilor care se introduc/scot de pe teritoriul Comunității europene);
• Persoanele, altele decât operatorii economici, care introduc/scot mărfuri în/din Uniunea Europeană.

Autor: Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

Emisă cu o întârziere de aproape două luni, procedura de aplicare a amnistiei fiscale pentru tichetele cadou, în lipsa căreia organele fiscale nu puteau anula propriu-zis datoriile contribuabililor, a fost publicată, astfel că firmele pot începe să beneficieze de ștergerea debitelor. Totuși, reglementarea lasă pe dinafară companiile care au aplicat tratamente fiscale diferite pentru încadrarea fiscală a tichetelor cadou vizate de amnistie.

Ordinul ANAF nr. 906/2023 aprobă procedura care permite aplicarea efectivă a amnistiei fiscale pentru reîncadrările de tichete cadou. Vă reamintim că amnistia fiscală a fost reglementată prin Legea nr. 43/2023 (aplicabilă în teorie din 24 februarie) și operează pentru reîncadrările de tichete cadou acordate terților în perioada 26 mai 2006 – 31 decembrie 2020. Reîncadrările vizează situațiile în care tratamentul fiscal pentru tichetele cadou obținute de către salariați de la alte persoane decât angajatorii lor a fost revizuit de ANAF din venituri din alte surse în venituri din salarii și asimilate salariilor a tichetelor cadou, legea precizând că amnistia se aplică inclusiv în situația în care tichetele cadou au fost acordate de către plătitorul de venit către angajatorul persoanelor fizice pentru a le distribui angajaților acestora în numele plătitorului de venit.

Acum, prin procedura publicată, ANAF vine cu norme de aplicare și precizează concret cum se va face anularea datoriilor. Procedura acoperă atât cazurile în care deciziile de impunere au fost emise și comunicate contribuabililor, cât și pe cele în care deciziile au fost emise, dar nu au fost comunicate. Pentru companiile care au plătit deja sume acoperite de amnistie, se prevede modalitatea prin care ele vor fi recuperate.

Anularea sumelor de plată se face din oficiu, iar procedura stabilește reguli specifice pentru ambele situații din practică:

1. când deciziile de impunere au fost emise și comunicate contribuabililor – documentele sunt analizate de inspectorii care le-au emis pentru a vedea dacă sunt acoperite de amnistia fiscală – în tot sau în parte, iar ulterior se emit decizii de anulare a obligațiilor fiscale (principale și accesorii) și se comunică firmelor vizate. În cazul în care organele fiscale nu fac din oficiu această analiză, contribuabilii pot să depună ei direct cereri de anulare (modelul documentului este prevăzut de Ordinul ANAF);
2. când deciziile de impunere au fost emise, dar nu au fost comunicate – actele administrative nu vor mai fi comunicate contribuabililor, iar sumele respective nu vor fi trecute în evidența fiscală a companiilor.

În cazul în care sumele suplimentare stabilite prin deciziile de impunere au fost plătite deja de contribuabili, ei pot să depună o cerere pentru a obține rambursarea sumelor – modelul cererii este și el cuprins în procedura publicată de ANAF. Foarte important de reținut este că rambursarea nu se face din oficiu, ci trebuie solicitată de contribuabili.

De asemenea, merită punctat că orice control în desfășurare care are ca obiect reîncadrările de tichete cadou acoperite de amnistie va fi sistat.

Totuși, Ordinul publicat de ANAF lasă pe dinafară companiile care au aplicat tichetelor cadou vizate de amnistie alte tratamente fiscale decât cele prevăzute în mod specific de reglementări.

Astfel, firmele care, la acordarea tichetelor cadou în perioada vizată de amnistie (26 mai 2006 – 31 decembrie 2020), au optat pentru o altă încadrare fiscală decât „venituri din alte surse” nu vor beneficia de mecanismul anulării datoriilor.

În această categorie intră, spre exemplu, companiile care au tratat tichetele cadou ca venituri din premii, precum și cele care nu au acordat expres beneficiul tichetelor cadou, ci au ales alte forme de insentivare a angajaților terților (cum ar fi voucherele valabile în magazine online). Cu alte cuvinte, firmele care au avut astfel de venituri reîncadrate de inspectorii ANAF în venituri salariale nu vor beneficia de amnistie, ci vor trebui să plătească sumele stabilite prin deciziile de impunere emise de organele fiscale, iar tipul acesta de situații pot fi în continuare inspectate de ANAF și reîncadrate din punct de vedere fiscal.

În prezent, regimul fiscal al tichetelor cadou este mult mai strict și nu mai lasă loc pentru niciun fel de interpretare sau artificiu, după ce Guvernul a stabilit printr-o ordonanță de urgență de la finalul anului 2021 (O.U.G. nr. 130/2021) că aceste tichete se pot acorda de companii doar salariaților proprii nemaiexistând nicio portiță pentru a fi oferite și angajaților unor terți.

Autor: Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing

Modul de calcul al contribuțiilor sociale pentru cei care obțin venituri din activități independente sau similare a fost modificat major din acest an, iar noutățile trebuie reflectate chiar începând cu declarația unică care are termen de depunere până la 25 mai. PFA-urile, precum și restul persoanelor care obțin alte venituri decât salariile (chirii, dividende ori drepturi de autor, spre exemplu) trebuie să acorde o atenție mai mare completării formularului fiscal din acest an, pentru că, pentru prima oară de la apariția acesti declarații, pentru calculul contribuțiilor ce sunt achitate la stat, contribuabilii vor trebui să se raporteze, în același formular, la două tipuri diferite de plafoane – unele valabile pentru veniturile realizate în 2022, iar altele valabile pentru veniturile estimate din 2023.

Contribuția la pensii

Începând cu veniturile realizate în 2023, pentru plata CAS se vor aplica două plafoane. Astfel, în funcție de valoarea veniturilor realizate, contribuția la pensii ce trebuie achitată va fi de:

• 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
• 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe țară.

Practic, cei care vor obține între 36.000 și 72.000 de lei în acest an (12-24 salarii minime) plătesc cel puțin 9.000 de lei CAS, iar cei care obțin peste 72.000 de lei (24 de salarii minime) vor plăti 18.000 lei pentru această contribuție.

De asemenea, merită punctat că persoanele care obțin venituri sub 36.000 de lei/an (12 salarii minime brute pe țară) nu datorează CAS pentru ele și nu vor plăti nimic la stat din perspectiva acestei contribuții.

Contribuția la sănătate

Pentru plata CASS, se vor aplica trei plafoane, și ele raportate la valoarea totală a veniturilor realizate într-un an. Astfel, pentru tot ce câștigă începând din 2023, contribuția la sănătate va fi de minimum:

• 6 salarii minime brute pe țară, dacă veniturile realizate se situează între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
• 12 salarii minime brute pe țară, dacă veniturile realizate se situează între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
• 24 salarii minime brute pe țară, dacă veniturile pe care le realizezi în 2023 depășesc 24 salarii minime brute pe țară.

Mai exact, pentru 2023, sumele ce sunt datorate ca CASS sunt de 1.800 de lei, dacă veniturile se situează în intervalul 18.000 – 36.000 de lei, 3.600 de lei, dacă sumele obținute sunt în palierul 36.001 – 72.000 de lei sau de 7.200 de lei, dacă veniturile încasate depășesc 72.000 de lei.

Similar contribuției la pensii, și aici există un prag de venituri până la care nu se datorează deloc contribuția la sănătate. Astfel, cei care obțin până la 18.000 de lei în acest an nu vor plăti nimic pentru CASS.

Completarea declarației unice din acest an se raportează la ambele seturi de reguli. Concret, pentru toate veniturile realizate în 2022, contribuabilii vor calcula contribuțiile datorate aplicând regulile de anul trecut, în timp ce pentru veniturile estimate pentru 2023, vor trebui să țină cont de regulile noi.

Vă reamintim că, pentru veniturile din 2022, regulile fiscale apropo de calculul contribuțiilor stabilesc că atât pentru CAS, cât și pentru CASS, veniturile minime de la care se achită cele două contribuții sunt de 30.600 de lei (12 salarii minime, la valoarea salariului minim de anul trecut de 2.550 de lei). Contribuțiile minime ce trebuie plătite la stat sunt de 7.650 lei pentru întreg anul la CAS și de 3.060 de lei pentru CASS.

Autor: Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing

Sumele pe care angajatorii le pot acorda salariaților sub formă de tichete cu regim fiscal preferențial au fost majorate începând cu luna aprilie, după ce mai multe acte normative în acest sens au fost publicate pe finalul lunii martie în Monitorul Oficial. Vorbim de creșteri la tichetele de creșă și tichetele culturale, sumele pentru tichetele de masă fiind păstrate la valorile actuale.

Noua valoare a tichetelor de creșă

Majorarea tichetelor de creșă a fost reglementată prin Ordinul comun al Ministerului de Finanțe și al Ministerului Muncii (Ordinul MF/MMSS nr. 1.121/655/2023), care a stabilit că, începând din luna aprilie 2023, valoarea tichetului de creșă este de 600 de lei.

Comparativ cu valoarea aplicabilă anterior, tichetele de creșă au fost indexate cu 30 de lei.

Noua valoare de 600 de lei se va aplica și pentru „primele două luni ale semestrului II din acest an, respectiv august și septembrie 2023”.

Noua valoare a tichetelor culturale

Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Culturii au publicat Ordinul comun (Ordinul MF/MC nr. 1.098/2.748/2023) care prevede majorarea, tot începând din aprilie, a sumelor ce se acordă lunar sau ocazional sub formă de tichete culturale. Creșterile sunt de 10 și 20 de lei, în funcție de tipul de tichet cultural acordat salariatului (lunar sau ocazional), iar noile sume pot fi acordate până în septembrie inclusiv.

Potrivit actului normativ, noile valori sunt de maximum 200 lei/lună, pentru tichetele ce se acordă lunar și de maximum 400 de lei/eveniment, pentru tichetele ce se acordă ocazional.

Creșterea este minoră, anterior tichetele culturale având o valoare de 190 lei/lună și de 380 lei/eveniment.

Noile valori ale tichetelor culturale se vor aplica și „în primele două luni ale semestrului al doilea din 2023, respectiv august și septembrie”.

Acordarea tichetelor culturale este reglementată de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, care stabilește că aceste tipuri de beneficii se pot acorda angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii bunurilor şi serviciilor culturale reprezentate de:

• abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;
• cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.

Tichetele de masă își păstrează valoarea actuală

Merită precizat că s-a publicat și ordinul cu valorile valabile în primul semestru din 2023 pentru tichetele de masă (este vorba despre Ordinul comun MF/MMSS nr. 1.263/654/2023, aplicabil și el tot din aprilie 2023).

Conform actului normativ, valoarea maximală ce poate fi acordată de angajatori salariaților sub formă de tichete de masă rămâne tot 30 de lei, cel puțin până în septembrie.

Vă reamintim că angajatorii pot acorda tichete de masă și cu o valoare mai mică, suma reglementată fiind una maximală, dar nu obligatorie.

Pentru o imagine completă asupra beneficiilor salariale, merită precizat că, tot din luna aprilie, Ministerul Finanțelor a majorat și sumele ce pot fi acordate ca indemnizații de delegare sau detașare angajaților din sectorul bugetar pentru deplasările în alte localități din țară. Noul cuantum al indemnizației de delegare/detașare este de 23 de lei pe zi (față de 20 anterior), iar cuantumul alocației de cazare se majorează de la 230 la 265 de lei pe zi.

Valoarea indemnizației de delegare/detașare pentru bugetari constituie un indicator de referință pentru calculul diurnei neimpozabile ce poate fi acordată în mediul privat, astfel că, de la 1 aprilie, valoarea netaxabilă a diurnelor zilnice ce pot fi acordate de angajatori este de 57,5 lei (23 lei x 2,5), comparativ cu 50 de lei până la această dată.

Autor: Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing

O nouă amnistie fiscală a fost reglementată recent, aceasta vizând anularea obligațiilor fiscale principale și accesorii pentru reîncadrările de venituri făcute de ANAF până în 2020 la tichetele-cadou acordate de companii altor persoane decât angajații proprii. Noua amnistie este similară celei aplicate în 2022, care a vizat diurnele reîncadrate de ANAF ca venituri salariale.

Măsura a fost reglementată prin Legea nr. 43/2023 (aplicabilă din 24 februarie), care stabilește că amnistia fiscală se va aplica din oficiu, iar contribuabilii care au plătit deja sumele stabilite prin decizii de impunere își vor putea recupera banii la cerere.

Legea stabilește că se vor anula diferențele de obligații fiscale principale, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării din categoria veniturilor din alte surse în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor a veniturilor din tichete-cadou obținute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii, pentru perioadele fiscale de la intrarea în vigoare a Legii nr. 193/2006 și respectiv a Legii nr. 165/2018 și până la 31 decembrie 2020.

Anularea se va aplica inclusiv în situația în care tichetele-cadou au fost acordate de către plătitorul de venit către angajatorul persoanelor fizice pentru a le distribui angajaților acestora în numele plătitorului de venit.

Amnistia va viza toate companiile care au primit decizii de impunere pentru reîncadrarea veniturilor din tichete-cadou, indiferent dacă au achitat sau nu sumele respective. Contribuabilii care au plătit aceste sume vor avea dreptul să își recupereze banii prin depunerea unei cereri de restituire.

Amnistia fiscală se va aplica din oficiu, însă va fi necesar ca ANAF să emită un ordin cu procedura de implementare în cel târziu 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Totuși, desi este salutară, reglementarea noii amnistiei nu este suficient de clară și lasă loc de interpretări – unele chiar nefavorabile – pentru companii.

Spre exemplu, la formulare actuală, nu este suficient de clar dacă vor intra sub incidența acestei amnistii persoanele juridice care nu au tratat tichetele-cadou drept venituri din alte surse, ci au aplicat alte tratamente fiscale acestor sume (cum este cazul, spre exemplu, firmelor care au oferit astfel de beneficii, dar le-au încadrat fiscal ca venituri din premii).

În plus, la fel de problematic este și cazul companiilor care nu au acordat expres beneficiul tichetelor-cadou, ci au ales alte forme de insentivare – spre exemplu, vouchere valabile în magazine online, pentru că reglementarea actuală nu acoperă nici situația lor.

Merită subliniat că în momentul de față regimul fiscal al tichetelor-cadou este mult mai strict, după ce Guvernul l-a clarificat prin OUG nr. 130/2021 (publicată în 18 decembrie 2021), stabilind că aceste tichete se pot acorda de companii doar salariaților proprii.

Autori:

• Alina Andrei, Partener, Taxe & Prețuri de transfer, Cabot Transfer Pricing
• Cristina Săulescu, Partener, Taxe & Prețuri de transfer, Cabot Transfer Pricing 

A fost aprobată și publicată în Monitorul Oficial nr. 1228 din 20 decembrie 2022 Legea nr. 370 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri fiscale.

Prin această Ordonanță se aduc cele mai multe și importante modificări ale Codului fiscal din ultimii ani.

Mai jos regăsiți doar câteva dintre cele mai importante modificări aduse, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2023:
o Se abrogă Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități;
o Microîntreprinderi:
• Excluderea din categoria microîntreprinderilor a societăților care realizează mai mult de 20% din venituri din activități de consultanță și management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920-«Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal»;
• Impunerea unui număr de minim 1 angajat pentru microîntreprinderi (este considerată îndeplinită condiția și dacă există mai mulți angajați cu normă parțială care însumate dau o normă întreagă sau contracte de administrare sau mandat dacă remunerația acestora este cel puțin la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată);
• Reducerea pragului de venituri la maxim 500.000 euro, începând cu veniturile realizate în anul 2023, respectiv microîntreprinderile care în anul 2023 realizează venituri mai mari de acest plafon, vor deveni plătitoare de impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2024;
• Posibilitatea de a avea cel mult trei participări de minim 25% la microîntreprinderi (dacă se depășește numărul de dețineri, asociații/acționarii decid care dintre cele care depășesc numărul de 3 devin plătitoare de impozit pe profit);
• Se introduce următoarea restricție: o societate plătitoare de impozit pe profit poate opta pentru trecerea la regimul microîntreprinderilor dacă îndeplinește condițiile doar dacă nu a mai fost plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023;
• Cotă unică la microîntreprinderi, de 1%.
o Dividende (distribuite începând cu 1 ianuarie 2023):
• Impozitul pe dividende crește de la 5% la 8%. În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.
o Veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal:
• Nu mai este nicio sumă scutită;
• Pentru imobile deținute pe o perioadă de până la 3 ani inclusiv, cota de impozit va fi de 3%;
• Pentru imobilele deținute pe o perioadă mai mare de 3 ani, cota de impozit este de 1%.
o Venituri din activități independente:
• Scade plafonul pentru obligativitatea trecerii de la impozitarea pe bază de norme de venit la impozitarea în sistem real, de la 100.000 euro la 25.000 euro. Reducerea plafonului se aplică începând cu veniturile înregistrate de PFA în anul 2023.
o TVA:
• Încadrarea băuturilor de la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99 la cota de TVA de 9%;
• Modificarea cotei de la 5% la 9% pentru serviciile de restaurant și de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră;
• 5% la livrarea de locuințe doar în condițiile unei singure locuințe, cu o suprafață utilă de maximum 120 mp a cărei valoare nu depășește 600.000 lei. Prin excepție, în anul 2023, cota redusă de TVA de 5%se aplică și pentru:
– livrarea de locuințe cu o suprafață utilă de maxim 120mp, a căror valoare, inclusiv terenul pe care sunt construite, nu depășește 450.000 lei, achiziționate de persoane fizice, dacă actele de plată în avans pentru achiziție sunt încheiate până la data de 1 ianuarie 2023;
– livrarea de locuințe cu o suprafață utilă de maxim 120mp, a căror valoare, inclusiv terenul pe care sunt construite, depășește 600.000 lei, dar nu depășește 700.000 lei, achiziționate de persoane fizice, individual sau în comun cu alte persoane fizice dacă actele de plată în avans pentru achiziție sunt încheiate până la data de 1 ianuarie 2023.
o Impozitul pe veniturile din salarii și asimilate salariilor:
• Își pierd caracterul de venituri neimpozabile următoarele venituri:
– contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
– primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita de 400 euro, pentru fiecare persoană;
– contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecției COVID-19, din inițiativa acestuia;
– sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea.
• Se introduc noi venituri neimpozabile, care cumulate, nu trebuie să depășească 33% din salariul de bază:
– prestațiile suplimentare în baza clauzei de mobilitate, în limita de 2,5 ori nivelul legal al diurnei;
– contravaloarea hranei, dacă nu se acordă tichete de masă;
– cazarea și contravaloarea chiriei, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă:
   – angajatul sau soțul/soția nu dețin locuință pe raza localității de desfășurare a activității;
   – spațiul de cazare este în unități proprii sau închiriate;
   – contractul de închiriere încheiat de angajator este încheiat în condițiile legii;
   – plafonul neimpozabil se acordă doar unuia dintre soți, pe baza declarației e propria răspundere.
– contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajat și membrii familiei, conform contract, regulament intern sau lege specifică, în baza unui plafon reprezentând un câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv;
– contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
– primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita de 400 euro, pentru fiecare persoană;
– sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, în limita unui plafon lunar de 400 de lei corespunzător numărului de zile lucrate în acest regim.
• Se modifică sistemul de acordare a deducerilor personale și a celor pentru persoane aflate în întreținere. Limita salarială maximă pentru care se acordă deducere personală este de până la 2.000 lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
• Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 m2 în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 m2 în zonele montane;
• Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
– 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice de până la 26 de ani, care realizează venituri de până la limita sumei de 2.000 lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
– 100 lei lunar pentru fiecare copil de până la 18 ani, înscris într-o unitate de învățământ.
• Este eliminată cota de cheltuieli deductibile de 40% la calculul venitului impozabil în cazul închirierilor.
o Baza de calcul CAS și CASS:
• Se limitează diurna impozabilă la 2,5 ori nivelul instituțiilor statului, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă;
• Partea care depășește 33% din veniturile enunțate anterior, intă și în baza de calcul al CAS/CASS;
• Baza anuală de calcul al CAS/CASS în cazul veniturilor obținute din activități independente și drepturi de autor nu poate fi mai mică de:
– 12 salarii minime brute pe țară în cazul veniturilor realizate între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
– 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară.

Alte modificări aduse O.G. nr. 16/2022 se referă la obligația comercianților care înregistrează încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei anual de a accepta plățile cu carduri de debit/credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau a altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.

Acest material se dorește o sinteză doar a celor mai importante modificări propuse și vă rugăm să aveți în vedere că nu prezintă toate detaliile modificărilor aduse, așa cum sunt ele prevăzute în Ordonanță.

Pentru detalii suplimentare, dar și pentru suport în interpretarea prevederilor legale în materie fiscală, nu ezitați să ne contactați.

În contextul augmentării contenciosului fiscal și al creșterii complexității cauzelor fiscale, respectiv în contextul creat de intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2016, a unui nou Cod fiscal și a unui nou Cod de procedură fiscală, Lupu & Partners organizează conferinţa “NOUL COD FISCAL – MODIFICĂRI, PERSPECTIVE, IMPACT”, ce va avea loc în perioada 29 – 30  martie  2016 în incinta Hotel Novotel.

Conferinţa este structurată pe 2 sesiuni şi constituie un prilej de analiză şi dezbatere a fiscalității în România, reunind reprezentanţi ai Ministerului Finanțelor, ai celor mai mari companii de consultanță și experți financiari, factori de decizie din departamentele financiar-contabile ale celor mai importante companii prezente pe piața românească.

În prima zi a conferinţei se vor dezbate subiecte legate de Noul Cod Fiscal, TVA, impozitul pe profit/venit, contribuții sociale, impozitarea veniturilor obținute de nerezidenții din România, legislația privind holdingurile, optimizarea și planificarea fiscală, soluţii eficiente de restructurare și reorganizare a afacerii, preţurile de transfer.

Conferinţa îşi propune să îmbunătăţească capacitatea specialistului în interpretarea corectă a normelor legale, de a-l ajuta în găsirea celor mai favorabile soluţii pentru flexibilizarea muncii, în aplicarea corectă şi fără riscuri a Codului Fiscal şi a legislaţiei conexe.

A doua zi conferinţa “NOUL COD FISCAL – modificări, perspective, impact” va oferi răspunsuri la unele dintre cele mai importante aspecte fiscale în cadrul unor seminarii susținute de reprezentanți ai celor mai mari companii de consultanță. Printre subiectele abordate se numără: modificări fiscale în zona impozitului pe profit, planificarea prețurilor de transfer – prevenție vs tratament, cele mai importante modificari în materia TVA, legislația privind holdingurile, optimizarea și planificarea fiscală, soluţii eficiente de restructurare și reorganizare a afacerii etc.

În cadrul panelurilor de discuții își vor spune cuvântul specialiști în domeniu precum:  Gabriel Biriş – Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor, Mariana Vizoli – Director General Adjunct, Direcţia de legislaţie Cod Fiscal şi reglementări vamale, Ministerul Finanţelor, Cristina Săulescu – Tax Manager, PKF Finconta, Maria Popa – Tax Manager, PKF Finconta, Av. Luisiana Dobrinescu, Partener, Dobrinescu Dobrev SCA.

Participarea la eveniment este echivalată cu puncte CPD oferite de ACCA și  ore de pregătire profesională oferite de CCF (în curs de acreditare)

Detaliile privind programul complet al conferinţei, temele şi modalităţile de înscriere se pot obţine prin email pe adresa evenimente@lupupartners.ro, telefonic 021.367.00.70; 0766.056.807  sau completând formularul disponibil online

Echipa Lupu & Partners este alcătuita din peste 50 de specialişti care asigură o gamă largă de servicii integrate şi soluţii în următoarele domenii: planificare şi optimizare fiscală internaţională, constituire de companii offshore/onshore, achiziţii publice, HR, imobiliar, corporate, fiscal, contencios administrative, proprietate intelectuală.

Pentru multe detalii, consultaţi site-ul lupupartners.ro sau pagina de Facebook dedicată acestui eveniment.