Autori:

Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

• Declarația unică pentru raportarea veniturilor extrasalariale obținute în anul 2023 și a celor estimate în 2024 trebuie depusă până pe 27 mai 2024
• Au apărut modificări majore pentru persoanele care obțin venituri din chirii
• Persoanele care dețin bunuri de mare valoare vor datora un impozit special, care se declară printr-un formular distinct
• Controalele fiscale la nivelul persoanelor fizice sunt tot mai frecvente

Autoritățile fiscale au publicat la începutul acestui an un nou formular 212 – „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”, pentru raportarea veniturilor extrasalariale obținute în anul 2023, precum și a celor estimate în 2024.

Chiar dacă mai sunt câteva luni până la termenul limită de depunere a declarației și de plată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, 27 mai 2024, persoanele fizice pot depune din timp declarația, după ce analizează atent sursele proprii de venituri, dar și cele mai recente modificări legislative. 

Printre veniturile ce trebuie raportate prin declarația unică sunt veniturile din chirii. Investițiile prin achiziționarea de proprietăți imobiliare pentru a le închiria ulterior și obține un venit stabil și previzibil au devenit tot mai populare în ultimii ani și în România. Pentru veniturile din chirii obținute în 2023, impozitul este de 10%, iar contribuabilii pot opta în anumite condiții pentru deducerea unor cheltuieli. Începând cu veniturile din chirii obținute în 2024, se aplică reguli noi privind taxarea acestor venituri. Cota de impozitare rămâne 10%, însă este permisă deducerea unei cote fixe de 20%, fără a păstra documente justificative pentru cheltuieli și înregistrări contabile. Nivelul de impozitare este astfel de 8%, aplicat la totalul veniturilor încasate anual de către proprietar. În cazul veniturilor din chirii plătite de către companii, de la 1 ianuarie 2024, impozitul este reținut și declarat de către plătitor. În acest caz, proprietarul persoană fizică nu mai are obligația de a depune declarația unică pentru declararea impozitului pe venit. Mai mult, din 2024, persoanele fizice care realizează venituri din chirii din imobile aflate în proprietate personală nu vor mai avea opțiunea de a raporta aceste venituri în categoria celor din activități independente în sistem real. De asemenea, posibilele pierderi înregistrate de proprietari, prin cheltuieli cu locuința mai mari decât veniturile din chirii, nu vor mai putea fi reportate în anii următori, pentru compensarea lor cu venituri viitoare și, deci, diminuarea impozitelor de plată.

Prin declarația unică se raportează și anumite câștiguri din transferuri de titluri de valoare, precum câștigurile obținute din vânzarea de acțiuni tranzacționate pe burse străine, care nu sunt intermediate de brokeri români, taxate cu 10%. Pentru astfel de venituri obținute începând cu 1 ianuarie 2024, se aplică reguli noi privind reportarea pierderilor, în vederea compensării lor cu venituri viitoare. Pe de altă parte, persoanele fizice care obțin câștiguri din vânzare de acțiuni prin tranzacții efectuate prin brokeri români, continuă să beneficieze și în anul 2024 de o impozitare redusă, de 1% sau 3%, în funcție de perioada de deținere a acțiunilor. În acest caz, impozitul se reține de către broker, pierderile nu pot fi reportate și compensate, iar persoana fizică nu trebuie să depună declarația unică pentru raportarea impozitului pe venit.

Alte venituri care se raportează prin declarația unică sunt dobânzile și dividendele obținute din străinătate. Veniturile din dobânzi sunt taxate cu 10%, în timp ce veniturile din dividende, cu 8%. În acest caz, este important ca persoanele fizice să verifice dacă veniturile respective au fost taxate în străinătate și dacă aceste impozite pot fi recunoscute în România, în baza tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de către România cu alte state.

Persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale pot datora pentru aceste venituri, în plus față de impozitul pe venit, și o contribuție plafonată de asigurări sociale de sănătate, dacă veniturile obținute depășesc anumite plafoane, de 6, 12 și 24 de salarii minime pe economie. Contribuția la sănătate reprezintă 10% din aceste plafoane și trebuie raportată prin declarația unică. Pentru anul 2023, salariul minim pe economie ce trebuie luat în calcul pentru stabilirea plafoanelor este de 3.000 de lei, iar pentru 2024, 3.300 lei.

Din 2024, persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale nu mai au posibilitatea de a redirecționa, prin declarația unică, până la 3,5% din impozitul pe venit pentru susţinerea entităţilor nonprofit sau acordarea de burse. Această opțiune rămâne valabilă doar pentru veniturile salariale.

Autoritățile au introdus un impozit suplimentar, de la 1 ianuarie 2024, pentru persoanele care dețin bunuri mobile și imobile de mare valoare. Persoanele fizice care au în proprietate clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare a clădirii de peste 2.500.000 lei, datorează un impozit de 0,3%, aplicat asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către autorități prin decizie de impunere și plafonul de 2.500.000 lei. Impozitul se va declara și plăti până la data de 30 aprilie a anului pentru care se datorează. De asemenea, proprietarii autoturismelor înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție individuală de peste 375.000 lei datorează un impozit de 0,3% aplicat asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei. Acest impozit se va declara și plăti până la 31 decembrie a anului pentru care se datorează. Aceste impozite suplimentare nu se vor raporta prin intermediul declarației unice, ci printr-un formular separat, care urmează să fie publicat de către autorități.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o miză importantă pentru autoritățile fiscale, controalele la nivelul persoanelor fizice fiind tot mai frecvente. Potrivit raportului de activitate al ANAF pentru semestrul I din 2023, în această perioadă au fost efectuate peste 2.000 de inspecții fiscale la contribuabili persoane fizice, pentru care autoritățile au stabilit obligații suplimentare de plată de 50 de milioane de lei.

Având în vedere schimbările legislative multiple din ultima perioadă, este important ca persoanele fizice să analizeze aceste modificări și să își verifice atent sursele de venituri extrasalariale, dar și bunurile de valoare mare în proprietate, pentru a declara integral și corect, în termenele legale, impozitele și contribuțiile sociale aferente.

Editorial

• Andrei Iancu
  Forțe centrifuge și forțe centripete

De actualitate

• Duncea, Ștefănescu & Asociații
  Noi obligații în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului
• Alina Negoiță
  Aspecte importante privind detașarea salariaților români în cadrul prestării de servicii transnaționale
• Claudia Sofianu, Corina Mîndoiu
  Declarația Unică 2022. Ce ar trebui să știe contribuabilii, mai ales cei care găzduiesc refugiați
• Mihai Petre, Daniela Neagoe
  Sistemul RO e-transport – impact asupra importatorilor şi exportatorilor menționați în declarațiile vamale

Impozite directe

• Leopoldo Parada
  Full Taxation: The Single Tax Emperor’s New Clothes
• Ioana Maria Costea, Despina Martha Ilucă
  Cain, Abel și Codul fiscal… sau despre truda pământului ca fapt generator al impunerii
• Valentin Milanovici, Ioana Urse
  Tranziția LIBOR și impactul asupra prețului tranzacțiilor financiare intra-grup

Impozite indirecte

• Delia Cataramă, Bogdan Costea, Diana Dănilescu
  Importanța conceptului de „sediu fix” în materie de TVA CJUE, în cauza C-333/20, Berlin Chemie

Procedură fiscală

• Bogdan Lungu, Sorin Andreias Vasile
  Efectele anulării actelor administrative cu caracter normativ în domeniul fiscal

Jurisprudență fiscală națională

• Viorel Terzea
  Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată

Jurisprudența fiscală a instanțelor europene

• Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada martie-aprilie 2022

Ordonanța 18/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23.03.2018, precum și Ordinul 888/2018 publicat în Monitorul Oficial nr. 279/29.03.2018 modifică prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”).

În cele ce urmează, vă prezentăm principalele modificări aduse Codului Fiscal prin publicarea actelor normative menționate:

1. Introducerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice („Declarația unică”)

Principala modificare adusă prin Ordonanța 18/2018 constă în faptul că este adoptată declarația unică prin care contribuabilii persoane fizice urmează să raporteze veniturile extra-salariale și contribuțiile sociale, simplificându-se astfel modul de declarare și plată a obligațiilor fiscale datorate de persoane fizice, ca urmare a comasării a șapte formulare (D200, D201, D220, D221, D600, D604, D605).

Astfel, începând cu veniturile obținute în 2018, se introduce sistemul de autoimpunere conform căruia declararea și stabilirea obligațiilor fiscale vor fi efectuate direct de către contribuabili. Pentru veniturile obținute în 2017, autoritățile fiscale păstrează în continuare responsabilitatea emiterii de decizii de impunere pe baza cărora vor fi stabilite obligațiile fiscale de plată.

Separat, prin intermediul Ordinului 888/2018 a fost aprobat modelul și conținutul Declarației unice („Formularul 212”). Astfel, prin această Declarație se va definitiva impozitul aferent veniturilor obținute în 2017 și se vor declara veniturile estimate a se obține în anul 2018.

În ceea ce privește termenele de depunere a acestei Declarații, Ordonanța 18/2018 prevede măsuri tranzitorii pentru veniturile obținute în 2017, termenul în acest caz fiind 15 iulie 2018. Termenul de depunere a Declarației unice pentru veniturile obținute în 2018 este 15 martie, anul viitor (acesta urmând să fie termenul anual general pentru depunerea Formularului 212).

De asemenea, în anul 2018 se acordă următoarele bonificații:

• depunerea Declaraţiei unice prin mijloace electronice până la 15 iulie 2018 inclusiv este recompensată prin acordarea unei bonificaţii de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019, reprezentând obligaţiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual plătit.
• plata cu anticipaţie a impozitului pe venit este recompensată prin acordarea unei bonificaţii de 5% din impozitul pe venit anual estimat plătit integral până la 15 decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual estimat plătit.

Dacă sunt îndeplinite ambele condiții, bonificațiile sunt cumulative.

2. Eliminarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală din sfera veniturilor din activități independente

Prin intermediul Ordonanței 18/2018 sunt excluse veniturile din drepturi de proprietate intelectuală din sfera veniturilor din activități independente, acestea fiind reglementate separat, ca venituri impozitate prin reținere la sursă. Astfel, contribuabilii care obțin acest tip de venituri nu vor fi incluși în sistemul de autoimpunere, responsabilitatea de a calcula, declara, reține și vira la bugetul de stat impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate revenind plătitorilor de venituri.

De asemenea, se prevede că persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția de asigurări sociale, dacă realizează și venituri de natură salarială.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.

Noul mecanism privind declararea și plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoane fizice.

Scopul ordonanței

Acest mecanism are în vedere simplificarea obligațiilor declarative prin introducerea unei declarații unice care va înlocui următoarele formulare actuale:

• Declarația 200 – veniturile realizate din România;
• Declarația 201 – veniturile realizate din străinătate;
• Declarația 220 – venitul estimat/norma de venit;
• Declarația 221 – norme de venit-agricultură;
• Declarația 600 – venitul baza pentru CAS;
• Declarația 604 – stabilire CASS persoane fără venit;
• Declarația 605 – stopare CASS persoane fără venit.

Termene și modalități de depunere

Ordonanța prevede un singur termen de depunere a declarației în cursul unui an fiscal:

• Anul 2018 – 15 iulie 2018 (definitivare an fiscal 2017 și estimare pentru anul 2018);
• Începând cu anul 2019 – 15 martie al anului curent (definitivare an fiscal precedent și estimare pentru anul curent); modificare față de termenul prevăzut în proiectul ordonanței (31 martie al anului curent).

Declarația unică se va depune astfel:

• Pe suport hârtie (doar pentru anul 2018);
• Prin sisteme electronice de transmitere la distanță – “SPV” (se folosește sistemul de identificare prin utilizator și parolă);
• Portal e-România (semnătură electronică bazată pe certificat calificat).

Ordonanța prevede un singur termen de plată și anume 15 martie anul următor realizării veniturilor, care va înlocui termenele distincte impuse de prevederile legale anterioare.

Contribuabilii vor avea posibilitatea de a efectua plăți anticipate pentru impozitul pe venit, CAS si CASS în cursul anului, la venitul estimat pe anul curent, anterior datei de 15 martie a anului următor.

În plus, ordonanța de urgență prevede că va exista un sistem de bonificații la plată pentru contribuabilii care achită anticipat obligațiile fiscale estimate datorate în cursul anului 2018.

În ceea ce privește obligațiile declarative veniturilor aferente anului 2017, autoritățile vor elibera decizii de impunere în urma depunerii declarației unice. Începând cu anul 2018, se renunță la sistemul bazat pe decizii de impunere emise de autoritățile fiscale, contribuabilii stabilindu-și obligațiile fiscale prin depunerea declarației unice.

Venit subiect de CAS și CASS

Noul mecanism are în vedere evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de CAS și CASS în funcție de venitul estimat pentru anul curent, independent de venitul realizat în anul precedent.

Contribuabilii care depun declarația unică privind venitul estimat pentru anul curent pentru calcularea CASS, dar care, în final, obțin un venit net anual cumulat sub nivelul a 12 salarii minime pe țară, datorează CASS la o bază de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țară, dacă îndeplinesc următoarele condiții în mod cumulativ:

• Nu au avut calitatea de salariat în anul fiscal precedent;
• Nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS.

Venituri din drepturi de proprietate intelectuală și din activități independente

Ordonanța prevede următoarele modificări în ceea ce privește veniturile obținute din drepturi de proprietate intelectuală, astfel:

• Au fost excluse din categoria veniturilor din activități independente;
• A fost modificată definiția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală prin includerea veniturilor obținute din crearea unor lucrări de artă monumentală;
• Impozitul datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se reține la sursă de fiecare plătitor de venit. Impozitul astfel reținut este final, ordonanța abrogând reglementarea privind cota de impozit anticipat de 7%.
• Au fost exceptate de la plata CASS următoarele categorii de persoane pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală:
  • persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor;
  • pensionari;
  • persoane fizice aflate în concediu medical.

De asemenea, se reintroduce mecanismului de reținere la sursă a CASS, atât pentru veniturile din drepturi de autor, cât și pentru veniturile din arendă și din asocieri cu persoane juridice.

Diverse

• Termenul de depunere a declarațiilor informative privind impozitul reținut la sursă pe beneficiari de venit a fost modificat la 31 ianuarie a anului curent pentru anul anterior;

• În privința contractelor de asigurare socială în sistemul public de pensii, plafonul minim al bazei lunare de calcul a contribuției va fi reprezentat de salariul minim brut pe economie, conform noilor modificări aduse Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Modificarea intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018.

Autor:

Corina Mindoiu – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale