În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 /19.09.2025, a fost publicată OUG 46/2025 privind modificarea și completarea OUG 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Prin adoptarea OUG 46 / 2025 s-a dispus prorogarea, până la data de 31 decembrie 2025, a termenului de 6 luni prevăzut de art. 11, alin. (1) și (2) din HG 295 / 2025 privind Registrul general de evidenţă a salariaţilor – REGES-ONLINE, respectiv:

• termenul în care angajatorii trebuie să se înregistreze în platforma REGES-ONLINE;
• termenul în care angajatorii trebuie să completeze și să transmită toate elementele contractelor individuale de muncă active, care nu se regăsesc
  deja în sistemul informatic prevăzut de HG 905 / 2017.

În Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 300 / 04.04.2025 a fost publicată OUG 21 / 2025 pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea 227 / 2015 privind Codul Fiscal, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (”OUG 21”).

În legătură cu Titlul X – Impozitul pe construcții din Codul fiscal, OUG 21 aduce următoarele modificări / completări:

Cota impozitului pe costrucții:

• 0,5% asupra valorii nete a construcţiilor pentru care nu se datorează impozit pe clădiri / taxa pe clădiri;
• 0,25% asupra valorii construcţiilor în cazul celor aparţinând domeniului public / privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale pentru care nu se datorează taxa pe clădiri.

Valoarea netă a construcțiilor reprezintă valoarea evidențiată în soldul debitor din care se scade valoarea contabilă cumulată a amortizării construcțiilor respective.

Nu sunt considerate construcții investiţiile efectuate de contribuabili la construcţiile care sunt utilizate în baza unor contracte / acorduri sau a altor acte juridice prin care se constituie drepturi de administrare / concesiune / folosinţă cu titlu gratuit / închiriere sau, după caz, în baza unor contracte de închiriere / locaţie de gestiune / asociere în participaţiune şi altele asemenea, dacă, până la data de 31 decembrie a anului anterior / în ultima zi a anului fiscal modificat anterior celui pentru care se datorează impozitul pe construcţii, aceste investiţii nu se concretizează în construcţii dintre cele care se înregistrează în grupa 1 din Catalogul mijloacelor fixe.

Nu se datorează impozit pe construcțiile care sunt scutite de impozitul / taxa pe clădiri.

Contribuabilii nou-înființați datorează impozit începând cu anul înființării, prin raportare la construcțiile existente în a 30-a zi (inclusiv) de la data înființării. Impozitul se calculează proporțional cu numărul de zile de la data înființării până la sfârșitul anului calendaristic. Impozitul se plătește până la 25 ianuarie / 25 a primei luni (în cazul anului fiscal modificat) a anului următor înființării.

Pentru contribuabilii care își încetează activitatea în cursul anului, impozitul pe construcții se recalculează proporțional cu numărul de zile de activitate din anul desființării. Impozitul se plătește până la data încheierii perioadei din an în care au existat contribuabilii.

Se stabilesc termene de plată pentru contribuabilii care au an fiscal modificat:

• calcularea și declararea se fac până la 25 a lunii a cincea a anului fiscal modificat;
• plata se efectuează în două rate egale, până în ultima zi a lunii a șasea, respectiv a lunii a zecea a anului fiscal modificat.

Plata anticipată a impozitului pe construcții, până la 25 mai / 25 a lunii a 5-a din anul fiscal modificat atrage o bonificație de 10%.

OUG 21 a intrat în vigoare la data de 4 aprilie 2025, iar modificările legate de impozitul pe construcții se aplică începând cu anul fiscal 2025 / anul fiscal modificat care începe în anul 2025.

În Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 1334 / 31.12.2024 a fost publicată OUG 156 / 2024 privind unele măsuri fiscal – bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene (”OUG 156 / 2024).

OUG 156 / 2024 aduce, pe lângă unele modificări importante în ceea ce privește gestionarea cheltuielilor publice, și unele modificări ale Legii 227 / 2015 privind Codul Fiscal.

Aceste modificări se referă la:

Impozitul pe dividende

Crește cota de impozit pe dividende de la 8% la 10% – această nouă cotă se aplică dividendelor distribuite după data de 1 ianuarie 2025.

Pentru dividendele distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2024 (sau în cursul anului fiscal modificat care a început în anul 2024) se menține cota de impozit pe dividende de 8%, fără a se impune recalcularea impozitului pe dividendele respective.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Scade pragul de venituri până la care o companie poate plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 250.000 euro, respectiv la 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026.

Se elimină condiția privind realizarea veniturilor din alte activități decât management sau consultanță – i.e., și companiile care prestează aceste activități în proporție de peste 80% din veniturile totale vor putea plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Se introduc noi coduri CAEN pentru care se aplică cota de 3%: CAEN 6210 – Activităţi de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 – Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, 5611 – Restaurante, 5612 – Activităţi ale unităţilor mobile de alimentaţie, 5622 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a.

Impozitul pe venit și contribuții sociale

Se elimină complet scutirea de impozit pe venit din domeniile IT, construcții, agricol şi industria alimentară.

Impozitul pe construcții speciale

Se reinstituie impozitul pe construcții speciale – impozitul pe construcțiile înregistrate în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Cota este de 1% și se aplică asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri.

Impozitul se plătește în două rate egale până la 30 iunie, respectiv 31 octombrie, inclusiv.

Alte noutăți

Pentru veniturile aferente lunilor ianuarie – decembrie 2025, se aplică, în anumite condiții, o scutire de impozit pe venit și de contribuții sociale a unei sume de 300 lei / lună, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, pentru care:

• nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară;
• venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, respectiv indemnizaţia de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.300 lei inclusiv.

Modificările la Codul Fiscal prevăzute de OUG 156 / 2024 au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2025.

Alte noutăți legislative de impact

În Monitorul Oficial al României (Partea I) nr. 1332 / 31.12.2024 a fost publicat Ordinul nr. 6830 / 2024 privind stabilirea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale potrivit art. 462 din Legea nr. 227 / 2015 privind Codul Fiscal.

Prin acest Ordin se stabilesc persoanele juridice care datorează impozitul suplimentar începând cu 1 ianuarie 2025, introducându-se un nou cod CAEN: 0910 – Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 /06.06.2024 a fost publicată HG 598 / 2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată („HG 598 / 2024”).

Conform acestui act normativ, începând cu data de 1 iulie 2024, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include indemnizații, sporuri și alte adaosuri, va fi de 3.700 lei / lună, pentru un program normal de lucru în medie de 168 de ore / lună, reprezentând 22,024 lei / oră.

! Reamintim că începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Totodată, începând cu data de 01.07.2024, Hotărârea Guvernului 900 / 2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se va abroga.

Începând cu data de 17 aprilie 2024, angajatorii au obligația de a implementa la nivelul societății o Politică privind prevenirea și combaterea hărțuirii  pe criterii de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă (denumită în continuare “Politica privind prevenirea și combaterea hărțuirii”).

Politica privind prevenirea și combaterea hărțuirii trebuie întocmită în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 970 pentru aprobarea Metodologiei privind prevenirea și combaterea hărtuirii sexuale, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă.

Implementarea Politicii privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă e obligatorie pentru toți angajatorii, indiferent de numărul de angajați.

Politica privind prevenirea și combaterea hărțuirii trebuie implementată și comunicată angajaților cel târziu la data de 17 aprilie 2024. Comunicarea se va realiza astfel:
(i) angajaților actuali: prin comunicarea ei potrivit procedurii stabilite prin Regulamentul Intern;
(ii) angajaților noi: fie prin semnatură de luare la cunoștință, fie potrivit procedurii stabilite prin Regulamentul Intern.

! Sancțiunea aplicabilă angajatorilor care nu implementează o astfel de Politică privind prevenirea și combaterea hărțuirii constă în amendă în cuantum de 30.000 – 50.000 lei.

Autor: Răzvan Enache, Partner, Tax Advisory, în cadrul Duncea, Ștefănescu și Asociații

Rezumat: Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată[1]: oare câți dintre cei implicați în „fenomenul” economic românesc au considerat necesară o lecturare a acestui act normativ, în vederea înțelegerii succesiunii modificărilor legislației fiscale?

Dar să nu zăbovim prea mult (deocamdată) asupra tehnicii legislative și să ne aplecăm asupra unui domeniu realmente important prin prisma resurselor generate PIB-ului României, unul dintre motoarele economiei, respectiv cel al construcțiilor.

Summary: Law no. 24/2000 on the norms of legislative technique for the elaboration of normative acts, republished: how many of those involved in the Romanian economic „phenomenon” considered necessary a reading of this normative act, in order to understand the succession of amendments to the fiscal legislation?

But let’s not linger too long (for now) on the legislative technique and focus on a really important field in terms of resources generated by Romania’s GDP, one of the engines of the economy, namely that of construction.

1. Preambul

Pentru cei implicați și/sau interesați de fiscalitatea locală, este încă prezent în memorie momentul în care, în baza unor prevederi legislative insuficient reglementate, ANAF a pornit acțiunile de stabilire a TVA-ului la tranzacțiile imobiliare efectuate de dezvoltatorii imobiliari – persoane fizice.

Pentru o parte dintre cei mai sus menționați, la lectura prezentului articol, nu s-a consumat integral acest moment, pe masa instanțelor de judecată regăsindu-se încă dosare în lucru ce vizează aplicarea TVA-ului la tranzacțiile respective.

Aceleași persoane implicate în niciodată plictisitorul domeniu al taxelor pot confirma „luptele” duse în aceeași materie împotriva unui număr semnificativ de constatări ale ANAF-ului ce vizează lipsa „documentelor justificative”, ca bază a exercitării dreptului de deducere a TVA-ului.

O bună parte dintre aceste ultime persoane pot recita, la orice oră din zi și din noapte, cauze soluționate de CJUE prin emiterea de decizii ce combat judecata ANAF-ului care a stat la baza constatărilor atacate. Dar în van, deoarece, de multe ori, constatăm că ANAF preferă să nu țină cont de aceste soluții date de CJUE, aplicând legislația domestică, dar bazată pe interpretări proprii.

Și, deși orice act normativ este cu siguranță perfectibil, avalanșa de legi și de O.U.G.-uri emanate într-un timp relativ scurt (al căror principal plus îl reprezintă imediata aplicabilitate, dar care suferă prin faptul că sunt insuficient analizate înaintea adoptării, astfel încât scopul acestora să fie atins fără clarificări ulterioare) nu face decât să mărească aria aplicării de către ANAF a unei legislații bazate pe interpretări proprii.

O astfel de situație, generată de publicarea unor acte normative (două legi de modificare și o ordonanță de urgență a guvernului de prorogare a termenului de aplicare) într-un interval de 2 luni calendaristice vizează același domeniu al construcțiilor.

Însă, înainte de a dezvălui situația creată, propunem un exercițiu. Acesta constă în adresarea către cititorii acestui articol a unei întrebări: până la ce valoare de vânzare a construcțiilor (bineînțeles, sub rezerva respectării și a celorlalte condiții) se poate aplica TVA în cotă de 5% în anul 2021?

Prin intermediul prezentului articol, vom încerca să identificăm răspunsul la întrebarea de mai sus, analizând în cele ce urmează amalgamul legislativ adoptat în anul 2020, ce vizează aplicabilitatea cotei de TVA de 5% la livrarea de locuințe ulterior datei de 01.01.2021.

2. Prevederi legale

În sensul prezentării întregului tablou al problemei expuse mai sus, am pornit analiza începând cu data publicării Legii nr. 248/2020 pentru modificarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal[2] (în continuare „Legea nr. 248/2020”).

Astfel, forma Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vigoare la data de 13.11.2020, prevedea aplicarea cotei de TVA de 5% la „livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 LEI, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare” (s.n.).

Prin Legea nr. 248/2020, Parlamentul României a modificat cadrul de aplicare a cotei de TVA de 5% la livrarea locuințelor, cu aplicabilitate începând cu 01.01.2021, în sensul în care această cotă se aplică la „livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 140.000 EUR, echivalent lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare” (s.n.).

Prin Legea nr. 296/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal[3] (în continuare „Legea nr. 296/2020”), Parlamentul României a remodificat cadrul de aplicare a cotei de TVA de 5% la livrarea locuințelor, cu aplicabilitate începând cu 01.01.2021, în sensul în care această cotă se aplică la „livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 140.000 EUR, al cărei echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare” (s.n.).

Practic, succesiunea modificărilor legislative a fost următoarea:

450. la momentul apariției Legii nr. 248/2020, aplicarea TVA-ului în cotă de 5% la livrarea locuințelor era condiționată de nedepășirea unei valori de 450.000 lei, exclusiv TVA;
451. prin Legea nr. 248/2020 s-a adoptat aplicarea, începând cu 01.01.2021, a cotei de TVA de 5% la livrarea locuințelor, aplicabilitate condiționată de nedepășirea unei valori de 140.000 EUR, echivalent lei, exclusiv TVA, prin modificarea articolului incident din Legea nr. 227/2015;
452. prin Legea nr. 296/2020 s-a adoptat aplicarea, începând cu 01.01.2021, a cotei de TVA de 5% la livrarea locuințelor, aplicabilitate condiționată de nedepășirea unei valori de 140.000 EUR, al cărei echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an, exclusiv TVA, prin modificarea articolului incident din Legea nr. 227/2015.

Potrivit O.U.G. nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene[4] (în continuare „O.U.G. nr. 226/2020”), Guvernul României a prorogat aplicarea prevederilor referitoare la cota de TVA de 5% la livrarea locuințelor, adoptate prin Legea nr. 296/2020, aceste prevederi urmând a intra în vigoare începând cu 01.01.2022.

3. Analiza prevederilor legale incidente

Potrivit art. 13 al Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală[5], interpretarea legii se face aplicând următoarele reguli:

• interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului așa cum este exprimată în lege;
• în cazul în care voința legiuitorului nu reiese clar din textul legii, la stabilirea voinței legiuitorului se ține seama de scopul emiterii actului normativ astfel cum acesta reiese din documentele publice ce însoțesc actul normativ în procesul de elaborare, dezbatere și aprobare;
• prevederile legislației fiscale se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia înțelesul ce rezultă din ansamblul legii;
• prevederile legislației fiscale susceptibile de mai multe înțelesuri se interpretează în sensul în care corespund cel mai bine obiectului și scopului legii;
• prevederile legislației fiscale se interpretează în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce niciunul.

Dacă, după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute la punctele (i)-(v), prevederile legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului/plătitorului [art. 13 alin. (6) C.proc.fisc.].

• Interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului așa cum este exprimată în lege

Strict referitor la exprimarea în lege a reglementărilor fiscale, trebuie punctat faptul că, prin O.U.G. nr. 226/2020, Guvernul României a prorogat termenul pentru aplicarea prevederilor adoptate prin Legea nr. 296/2020. În urma lecturării modificărilor prin prisma cronologiei, putem aprecia că, prin prorogarea prevederilor adoptate prin Legea nr. 296/2020, rămân aplicabile prevederile Legii nr. 248/2020.

Astfel, încercând o variantă de răspuns la întrebarea ridicată în Preambul, aceasta ar putea fi cea potrivit căreia, în această situație, începând cu data de 01.01.2021, cota de TVA de 5% se aplică la livrarea locuințelor, aplicabilitate condiționată de nedepășirea unei valori de 140.000 EUR, echivalent lei, exclusiv TVA, urmând ca – începând cu data de 01.01.2022 – cota de TVA de 5% să se aplice la livrarea locuințelor, aplicabilitate condiționată de nedepășirea unei valori de 140.000 EUR, al cărei echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an, exclusiv TVA.

• În cazul în care voința legiuitorului nu reiese clar din textul legii, la stabilirea voinței legiuitorului se ține seama de scopul emiterii actului normativ astfel cum acesta reiese din documentele publice ce însoțesc actul normativ în procesul de elaborare, dezbatere și aprobare

Amintim voința legiuitorului rezultată din motivarea ce a stat la baza adoptării O.U.G. nr. 226/2020, respectiv „neadoptarea în regim de urgență a unei măsuri de prorogare până la 1 ianuarie 2022 a termenului (…), privind majorarea la 140.000 EUR a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale ar genera un impact suplimentar asupra veniturilor bugetare, (…) în sensul că: ar conduce la scăderea numărului operatorilor din sfera impozitului specific din circuitul economic, precum și a locurilor de muncă create de aceștia; ar afecta mediul de afaceri și implicit veniturile bugetului de stat, în contextul în care lipsa de lichiditate poate antrena chiar insolvabilitatea operatorilor care desfășoară activități în sectorul turismului, alimentației publice”.

Practic, în această situație ne regăsim în următoarea ipostază:

• articolul potrivit căruia valoarea până la care se aplică TVA de 5% este de 450.000 lei a fost modificat de Legea nr. 248/2020 și, ulterior, de Legea nr. 296/2020 și
• U.G. nr. 226/2020 prorogă, potrivit voinței legiuitorului, aplicarea TVA-ului de 5% la 140.000 EUR, fără a relua teza aplicării variantei anterioare modificării valorii până la care se aplică TVA de 5%.

Prin urmare, pe cale de interpretare, am putea trage concluzia că un răspuns la întrebarea din Preambul ar putea fi cel potrivit căruia, în anul 2021, TVA de 5% nu este aplicabil la livrarea construcțiilor, indiferent de valoare.

• Aplicarea prevederilor ce reglementează „tehnica legislativă”

Ne vom reîntoarce interesul, pentru puțin timp, către Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (în continuare „Legea nr. 24/2000”).

Potrivit art. 62 al Legii nr. 24/2000, „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”.

Pe cale de consecință, citind astfel modificările, un răspuns la întrebarea din Preambul ar putea fi cel potrivit căruia, în anul 2021, TVA de 5% se aplică la livrarea locuințelor condiționată de nedepășirea unei valori de 450.000 lei, exclusiv TVA.

4. Epilog

Așa cum rezultă din analiza anterioară, putem avea trei variante de răspuns la întrebarea din Preambul. Dintre acestea, unul singur poate fi corect și acesta pare a fi cel identificat la punctul 3.3.

Dar dacă, în analiza efectuată în timpul controalelor fiscale, se va ține cont de un anumit context?

În acest sens, nu trebuie omisă întotdeauna necesara și mereu trasata în sarcina ANAF a nevoii de diminuare a GAP-ului de TVA (diferența dintre ce încasează statul din TVA și ce ar putea să încaseze raportat la dimensiunea economiei). Practic, ANAF, în dorința de a completa „găurile” bugetului de stat și, prin prisma interpretărilor date și în alte cazuri, pierdute în instanțe, dar cu urmări pentru antreprenorii controlați, va fi tentată să exploreze stabilirea de TVA colectat suplimentar la imobiliare sau va alege să suplimenteze bibliografia necesară ocupării funcțiilor publice de execuție și cu Legea nr. 24/2000?

Timpul ne va oferi toate răspunsurile potrivite, dar nu putem să nu subliniem faptul că Legea nr. 296/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 21 decembrie 2020, pe când O.U.G. nr. 226/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 31 decembrie 2020. Prin urmare, remarcăm existența unui interval redus de doar 10 zile calendaristice între cele două acte normative, dar de natură a aduce o atingere mare în ceea ce privește încrederea antreprenorilor în priceperea legiuitorilor.

Însă, în virtutea trecutului zbuciumat al TVA-ului aferent imobiliarelor, precum și al necesității aplicării unui tratament politically correct pentru un domeniu (cel al construcțiilor) estimat a deține o pondere de 7,3% din PIB în anul 2021, se naște o nouă întrebare, la al cărei răspuns ar trebui să ne gândim toți cei care dorim modernizarea statului român (politicieni, funcționari, antreprenori etc.):

Este benefică o astfel de vulnerabilizare continuă a antreprenorilor în fața posibilelor interpretări ale ANAF-ului sau am ajuns la maturitatea la care ar fi mai utilă asumarea unei predictibilități fiscale, tradusă prin evitarea modificărilor interpretabile?

P.S.:

În timpul redactării acestui articol, a fost publicată în Monitorul Oficial O.U.G. nr. 13/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991[6].

Prin acest act normativ, Guvernul a clarificat problema supusă atenției în rândurile de mai sus, în sensul în care articolul din Codul fiscal care vizează valoarea până la care se aplică TVA de 5% a fost modificat, această valoare fiind stabilită la 450.000 lei.

Lăudabilă această modificare, mai ales că nu pare a fi fost născută de o presiune media, ci doar de conștientizarea și anticiparea de către legiuitor a gravelor probleme generate de inconsistența legislativă. Totuși, ca urmare a intervenției prin recenta O.U.G. nr. 13/2021, prin (i) modificarea adusă Codului fiscal și (ii) stabilirea aplicabilității modificării începând cu data de 01.03.2021, întrebarea inițială rămâne, însă vizează doar perioada 01.01.2021-28.02.2021.

[1] Republicată în M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010.

[2] Publicată în M. Of. nr. 1079 din 13 noiembrie 2020.

[3] Publicată în M. Of. nr. 1269 din 21 decembrie 2020.

[4] Publicată în M. Of. nr. 1332 din 31 decembrie 2020.

[5] Publicată în M. Of. nr. 547 din 23 iulie 2015.

[6] Publicată în M. Of. nr. 197 din 26 februarie 2021.

Autor: Duncea, Ștefănescu și Asociații

În Monitorul Oficial nr. 436 / 25.05.2020 a fost publicat Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1058 privind aprobarea procedurii și formularelor utilizate pentru aplicarea Capitolului II din Ordonanța Guvernului nr. 6 / 2019 privind instituirea unor facilități fiscale („Ordinul 1058”).

Sfera de aplicare

• Procedura aprobată prin Ordinul 1058 se aplică obligaţiilor bugetare administrate de Administraţia Fondului pentru Mediu (“AFM”).
• Obligaţiile bugetare administrate de AFM cuprind:
  • taxe,
  • contribuţii,
  • alte sume datorate la bugetul Fondului pentru mediu, precum şi obligaţii accesorii aferente acestora,
• obligaţiile bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidenţa AFM în vederea recuperării.

Cine beneficiază de procedura stabilită prin Ordinul 1058?

Principalele categorii de beneficiari ai facilităţilor prevăzute în procedura stabilită prin Ordinul 1058:

• debitorii (persoane juridice, persoane fizice sau entităţi fără personalitate juridică) care la data de 31.12.2018 inclusiv aveau obligaţii principale restante administrate de AFM sub 1.000.000 LEI;
• debitorii (persoane fizice sau entităţi fără personalitate juridică, unităţi administrativ – teritoriale sau subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţiile publice), care la data de 31.12.2018 inclusiv aveau obligaţii bugetare principale restante administrate de AFM de 1.000.000 LEI sau mai mari.

Care sunt facilitățile fiscale acordate de AFM?

Administraţia Fondului pentru Mediu acordă următoarele facilităţi fiscale:

• amânarea la plată a obligaţiilor de plată accesorii rămase nestinse la data emiterii certificatului de atestare fiscală, până la data soluţionării cererii de anulare a accesoriilor sau până la data de 16.12.2019 inclusiv, în cazul nedepunerii acestei cereri, pentru debitorii care notifică AFM conform art. 28, alin. (1) din Ordonanța Guvernului 6 / 2019 privind instituirea unor facilități fiscale (“Ordonanța 6 / 2019”);
• anularea obligaţiilor de plată accesorii aferente anumitor obligații bugetare principale, expres menționate.

Aspecte importante privind procedura de amânărea plății

• Debitorii interesați de amânarea plății obligațiilor de plată accesorii menționate depun o notificare, potrivit modelului din Anexa 2 a Ordinului 1058, fie la registratura AFM, fie prin poştă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
• În termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării notificării menționate, AFM emite şi comunică debitorului certificatul de atestare fiscală.
• În cazul în care există neconcordanţe între sumele înscrise în certificatul de atestare fiscală şi evidenţa contabilă a debitorului, debitorul poate solicita punerea de acord a acestora în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data comunicării certificatului de atestare fiscală.
• După clarificarea neconcordanţelor, AFM întocmeşte în două exemplare procesul – verbal de punere de acord, precum şi decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii şi noul certificat de atestare fiscală.
• După întocmirea procesului – verbal de punere de acord sau în cazul în care debitorul nu solicită clarificarea neconcordanţelor în termen de 3 zile de la data comunicării certificatului de atestare fiscală, AFM emite decizia de amânare la plată a obligaţiilor de plată accesorii, precum şi adresa de sistare temporară, totală sau parţială, a executării silite adresată instituţiilor de credit la care debitorul are deschise conturile bancare şi/sau terţilor popriţi care deţin / datorează sume de bani debitorului ori, după caz, înştiinţarea de respingere a notificării, dacă debitorul nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele reglementate de prevederile art. 24-27 din Ordonanța 6 / 2019.
• În cazul în care, ulterior emiterii deciziilor de amânare la plată a obligaţiilor accesorii, se constată erori în conţinutul acestora, pe baza documentelor care atestă această situaţie, AFM emite decizie de modificare a deciziei de amânare la plată a obligaţiilor accesorii.

Aspecte importante privind procedura de acordare a anulării obligaţiilor de plată accesorii

• Debitorii care, fie au depus la registratura AFM, fie au comunicat prin poștă cu scrisoare recomandată la sediul AFM cerere de anulare a obligațiilor accesorii până la data de 16.12.2019 inclusiv, beneficiază de anularea obligațiilor de plată accesorii.
  

  Cu titlu de excepție, în vederea anulării accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare cu termene de plată până la data de 31.12.2018, individualizate în decizii de impunere, debitorii pot depune cererea de anulare a accesoriilor după stingerea obligaţiilor fiscale principale individualizate în decizia de impunere emisă ca urmare a inspecţiei fiscale, dar nu mai târziu de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere.

• Debitorii care au obligaţii de plată stabilite în acte administrative a căror executare este suspendată, în condiţiile legii, la data de 31.12.2018 inclusiv, ale cărei efecte nu au încetat, şi care intenţionează să beneficieze de anularea obligaţiilor de plată accesorii, potrivit cap. II din Ordonanţa 6 / 2019, vor face menţiuni cu privire la renunţarea la efectele suspendării actului administrativ fiscal în notificarea şi/sau cererea de anulare a accesoriilor.
• Pentru a beneficia de anularea obligaţiilor de plată accesorii, debitorul poate depune fie o singură cerere pentru toate accesoriile următoarelor categorii de obligații, fie câte o cerere pentru fiecare dintre acestea:
  • obligaţii bugetare restante la data de 31.12.2018,
  • obligaţii bugetare declarate suplimentar de debitori prin declaraţie rectificativă,
  • obligaţii bugetare cu termene de plată până la data de 31.12.2018 şi stinse până la această dată,
  • obligaţii bugetare cu termene de plată până la data de 31.12.2018 individualizate în decizii de impunere.
• Cererea de anulare a accesoriilor trebuie să cuprindă anumite elemente obligatorii, prevăzute în mod expres în Ordinul 1058.
• Ulterior înregistrării cererii de anulare a accesoriilor și analizării îndeplinirii condițiilor necesare, Administraţia Fondului pentru Mediu:
  • emite şi comunică, dacă este cazul, decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii, în vederea actualizării obligaţiilor de plată accesorii ce pot face obiectul anulării,
  • reface evidenţa fiscală în situaţia în care au fost stinse obligaţii de plată accesorii ce pot face obiectul anulării,
  • emite decizia de anulare a obligaţiilor de plată accesorii sau decizia de respingere a cererii de anulare a accesoriilor, după caz.

Prevederile Ordinului 1058 au intrat în vigoare la data publicării acestuia în Monitorul Oficial, respectiv 25.05.2020.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230/21.03.2020 a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare („O.U.G. nr. 29/2020”).

Prin O.U.G. nr.  29/2020 Guvernul României a adoptat o serie de măsuri economice menite (i) să protejeze afacerile şi sistemul economic și (ii) să încurajeze solidaritatea mediului de afaceri, loialitatea contractuală şi disponibilitatea de adaptare a raporturilor de afaceri la provocările ridicate de această criză sanitară fără precedent în istoria modernă.

Astfel, măsurile economice regăsite în O.U.G. nr.  29/2020 vizează:

1. Susținerea întreprinderilor micro, mici și mijlocii (”IMM”), prin:

A. acordarea de garanţii de stat în procent maxim de 80% din valoarea finanţării, pentru (i) credite de investiţii şi/sau (ii) credite / linii de credit pentru capital de lucru.

Aceste garanții se acordă în limita următoarelor plafoane:

• valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat este 10.000.000 LEI, pentru fiecare IMM solicitantă;
• valoarea maximă a creditelor / liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru este 5.000.000 LEI, pentru fiecare IMM solicitantă, dar nu mai mult decât media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii 2 ani fiscali;

• valoarea maximă a finanţării pentru creditele de investiții este 10.000.000

B. acordarea de garanţii de stat în procent maxim de 90% din valoarea finanțării, pentru credite / linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru.

Aceste garanții se acordă diferențiat, în limita următoarelor plafoane:

• valoarea maximă a finanţărilor garantate de stat este maximum 500.000 LEI pentru fiecare întreprindere micro, dar nu mai mult decât media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii 2 ani fiscali;
• valoarea maximă a finanţărilor garantate de stat este maximum 1.000.000 LEI pentru fiecare întreprindere mică, dar nu mai mult decât media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii 2 ani.

De asemenea, acestor credite / linii de credit le sunt aplicabile următoarele reguli:

• Dobânzile aferente sunt subvenționate de Ministerul Finanțelor Publice în procent de 100%, până la data de 31 martie 2021, cu posibilitatea prelungirii termenului;
• Nu generează obligații de plată reprezentând comision de risc și de administrare;
• Sunt acordate IMM-urilor care (i) nu înregistrează obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central sau care (ii) înregistrează obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central, dar se obligă să le achite din creditul / linia de credit pentru capitalul de lucru acordată în cadrul programului;
• Durata maximă a finanţărilor este de (i) 120 de luni în cazul creditelor pentru investiţii şi de (ii) 36 de luni în cazul creditelor / liniilor de credit pentru capital de lucru, cu posibilitatea prelungirii cu maximum 36 de luni.

IMPORTANT!

IMM – urile reprezintă întreprinderile care (i) angajează mai puţin de 250 de persoane şi care (ii) au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane EUR sau deţin active totale de până la 43 de milioane EUR.

2. Acordarea de facilități fiscale, după cum urmează:

• Obligaţiile fiscale (i) scadente începând cu data intrării în vigoare a O.U.G. nr.  29/2020 şi (ii) neachitate în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă instituite prin Decretul 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României („Decretul nr. 195/2020”), nu sunt considerate obligaţii fiscale restante și, prin urmare, nu generează dobânzi şi penalităţi de întârziere;
• Măsurile de executare silită prin poprire a creanţelor bugetare, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală, se suspendă /nu încep pentru o perioadă ce se încheie în cea de-a 30-a zi de la încetarea stării de urgență instituită prin Decretul 195 / 2020. Măsurile de suspendare a executării silite se aplică prin efectul legii, fără alte formalităţi din partea organelor fiscale;
• Termenul pentru plata impozitelor și taxelor locale aferente anului 2020, diminuată cu bonificația aferentă, se prorogă până în data de 30 iunie 2020, inclusiv.

3. Prorogarea, prelungirea și suspendarea unor termene de depunere declarații, astfel:

• Termenul pentru depunerea notificării cu privire la intenţia de restructurare a obligațiilor bugetare se prorogă până în data de 31 iulie 2020, inclusiv;
• Termenul pentru depunerea solicitării de restructurare a obligațiilor bugetare se prorogă până în data de 30 octombrie 2020, inclusiv;
• Termenul pentru depunerea declaraţiei privind beneficiarul real („UBO”), respectiv 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale, se prelungeşte cu 3 luni de la data încetării stării de urgenţă instituite prin Decretul 195/2020;
• Pe durata stării de urgenţă instituite prin Decretul 195 /2020 se suspendă depunerea UBO, în situația în care datele de identificare ale beneficiarului real se modifică.

4. Alte măsuri

• Pe durata stării de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020, IMM-urile care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă decretate şi care deţin Certificatul de situaţie de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (”CSU”), beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi de internet, precum şi de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare;
• Prin derogare de la alte dispoziţii legale, în contractele în derulare, altele decât cele pentru utilități sau chirii, încheiate de IMM-urile care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă decretate şi care deţin CSU, poate fi invocată forţa majoră împotriva acestora numai după încercarea dovedită de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condiţiilor excepţionale generate de starea de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020;
• În aplicarea celor de mai sus, O.U.G. nr.  29/2020 definește forța majoră ca fiind împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă şi inevitabilă la care se referă art. 1.351, alin. (2) din Codul Civil, care rezultă dintr-o acţiune a autorităţilor în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea şi combaterea pandemiei determinate de infecţia cu coronavirusul COVID-19, care a afectat activitatea întreprinderii mici şi mijlocii, afectare atestată prin CSU.
• Prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plăţile anticipate trimestriale pentru anul 2020 la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent.

IMPORTANT!

Reamintim faptul că, potrivit Decretului 195/2020, CSU se eliberează de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere și în baza documentelor justificative, societăților a căror activitate este afectată în contextul COVID-19.

Intrarea în vigoare a O.U.G. nr.  29/2020 intervine la data publicării, respectiv data de 21.03.2020.