1

Normele metodologice pentru aplicarea Codului fiscal și valoarea tichetelor de creșă

1. Modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Codului Fiscal

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 / 28.05.2015 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 367 / 2015 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571 / 2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44 / 2004 (HG 367/2015).

a) Impozitul pe profit

– pentru aplicarea prevederilor art. 201 din Codul Fiscal (i.e. referitoare la regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene), formele de organizare pentru persoanele juridice române, societăți – mamă, vor include și: societățile în nume colectiv, respectiv societățile în comandită simplă.

b) Impozitul pe venit

  • sunt introduse prevederi referitoare la modalitatea de acordare a scutirii de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din activități independente, veniturile din salarii, veniturile din pensii precum și veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;
  • sunt introduse prevederi referitoare la modalitatea de aplicare a art. 641 din Codul Fiscal (i.e. recalcularea venitului realizat din cedarea folosinței bunurilor);
  • sunt incluse în categoria veniturilor din alte surse: veniturile obținute de persoanele fizice sub forma bacșișului;
  • se aduc modificări prevederilor pct. 209 referitoare la regularizarea impozitului pe salarii datorat în România pentru activitatea desfășurată în străinătate. 

c) Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

  • se aduc clarificări condițiilor în care societățile pot constitui un grup fiscal unic în sensul TVA. Astfel se utilizează noțiunea de „asociat”, care o include și pe cea de „acționar”;
  • este modificat exemplul de la punctul 161, alin. (3). Acesta se referă la modificarea cotei de TVA pentru o achiziție intracomunitară de alimente;
  • în cazul operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA cf art. 153 din Codul Fiscal, bacșișul care rămâne la dispoziția operatorului economic, respectiv nu se distribuie salariaților, este supus cotei standard de TVA de 24%. TVA se determină prin procedeul sutei mărite;
  • sunt aduse modificări pct. 23, alin 6 referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare;
  • sunt menționate bunurile și codurile NC pentru care se aplică cota redusă de TVA de 9%. Totuși pentru livrarea / importul / achiziția intracomunitară a anumitor bunuri: anumite semințe, grăsimi și uleiuri, reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare etc. (pct. 23, alin. 63), aplicarea cotei reduse de TVA se efectuează doar cu respectarea anumitor condiții;
  • sunt incluse prevederi pentru situațiile în care sunt comercializate pachete care cuprind atât bunuri supuse cotei de TVA de 9%, cât și cotei de TVA de 24%;
  • pentru băuturile alcoolice servite la restaurant sau oferite în cadrul serviciilor de catering se aplică cota de TV A de 24%. Orice combinație de băuturi alcoolice și nealcoolice, indiferent de concentrația alcoolică, este considerată băutură alcoolică.

d) Alte modificări se referă la;

  • accize;
  • contribuții sociale: prevederi referitoare la modul de stabilire a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care nu se mai încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata acestei contribuții (art. 29620, alin. 1);
  • impozitul pe construcții: sunt abrogate prevederile referitoare la lucrările de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă. Prevederile HG 367/2015 intră în vigoare la data de 01.06.2015.

2. Valoarea tichetelor de creșă

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 / 28.05.2015 a fost publicat Ordinul Ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1070 / 2015 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creșă, pentru semestrul I al anului 2015.

Începând cu luna mai, valoarea este de 440 RON

Vezi Tax Alert-ul aici




Procedura de restituire a sumelor plătite în plus sau necuvenit

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 /14.05.2015 a fost publicat OMFP nr. 528 / 2015 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, plătite în plus sau necuvenit și pentru care nu există obligația de declarare (OMFP 528/2015).

Procedura se aplică:

 sumelor:

  • plătite fără existenţa unui titlu de creanţă;
  • plătite în plus faţă de obligaţia fiscală;
  • plătite ca urmare a unei erori de calcul;
  • plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
  • de rambursat de la bugetul de stat;
  • stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
  • rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 170 din Codul de Procedură Fiscală (i.e. în caz de executare silită);
  • rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reţinerile prin poprire, după caz, în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care se dispune desfiinţarea executării silite.

– sumelor plătite în vederea realizării unei prestații care nu a mai fost efectuată.

Pentru restituirea sumelor menționate mai sus, solicitanții depun la autoritatea sau instituția publică ce nu a realizat prestația solicitată, ori la care au efectuat o plată în plus față de obligația legală, cererea de restituire, împreună cu copii ale documentelor de plată. Modelul cererii de restituire este inclus în Anexa nr. 2 la OMFP 528/2015. Procedura de restituire este descrisă în Anexa nr. 1 la OMFP 528/2015.
În cazul solicitanților persoane juridice, restituirea sumelor se efectuează numai prin decontare bancară, în contul indicat în cererea de restituire. În cazul solicitanților persoane fizice, restituirea se efectuează fie în contul bancar, fie în numerar; pentru sume mai mici de 500 RON restituirea se efectuează la ghișeul unității Trezoreriei Statului.
Dacă există obligații fiscale restante, suma solicitată se va restitui numai după compensarea cu obligațiile fiscale restante.
Prevederile OMFP 528/2015 au intrat în vigoare la data de 14.05.2015
Vezi intregul Tax Alert aici



Modificare legislativă privind repausul săptămânal

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 / 08.05.2015 a fost publicată Legea nr. 97 / 2015 pentru modificarea articolului 137, alineatul (1) din Legea nr. 53 / 2003 privind Codul Muncii.

Textul legal vizează modificarea prevederilor privind perioada și modul de acordare a repausului săptămânal. Conform expunerii de motive formulate de inițiatorii proiectului de lege, prin modificarea art. 137, alin (1) din Codul Muncii se urmărește eliminarea oricărui echivoc în ceea ce privește modul de acordare a repausului săptămânal.

Astfel, raportat la vechea reglementare a art. 137, alin (1) din Codul Muncii, legiuitorul a înlocuit sintagma “se acordă în două zile consecutive” cu sintagma “este de 48 de ore consecutive”.

Drept urmare, noua formulare a alineatului (1) al art. 137 din Codul Muncii este: „Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.”

Noua dispoziție va intra în vigoare începând cu data de 11.05.2015

Vezi aici întregul Legal Alert.




Controversele clauzei „cross-default” în contractele de credit încheiate cu consumatorii

Dimoftache Matei_Managing AssociateAutor: Matei DIMOFTACHE – Managing Associate,
Head of Banking & Finance

În contextul în care instanțele de judecată se confruntă din ce în ce mai des cu litigii având ca obiect executarea contractelor de credit încheiate cu consumatorii, iar soluțiile acestora, interpretările jurisprudențiale, precum și opiniile venite din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor prezintă din ce în ce mai mult interes pentru opinia publică, este lansat un nou subiect de dispută, și anume aplicabilitatea clauzei cross-default în cadrul contractelor mai sus menționate.

Prin definiție, clauza de „cross-default” stabilește faptul că, în cazul neîndeplinirii unei / unor obligații contractuale de către debitor, creditorul va avea dreptul să declare exigibil anticipat creditul, împreună cu dobânda aferentă şi toate celelalte cheltuieli datorate conform contractului de credit, fără a fi necesară îndeplinirea unei alte formalității. Totodată, va avea dreptul de a declara exigibile anticipat oricare alte contracte încheiate între aceleași părți.

În unele cazuri, aplicabilitatea clauzei „cross-default” privește posibilitatea creditorului de a declara creditul exigibil și în situația în care debitorul nu își execută obligații provenind din contracte încheiate cu alți creditori.

Rațiunea comercială a acestei clauze este simplă. Atunci când un creditor anticipează problemele potențiale sau iminente ale debitorului său, se preocupă să își recupereze sumele împrumutate înainte ca aceste probleme să se extindă și asupra creditelor „sănătoase”. Sau, în cazul în care debitorul își execută conștiincios toate contractele cu toți creditorii săi, fiecare dintre ei va aprecia solvabilitatea acestuia și lipsa pericolului apariției unui caz de neexecutare. În caz contrar, apariția unui caz de neexecutare imputat debitorului într-un contract poate constitui piesa determinată în prăbușirea domino-ului de creditori.

În ceea ce privește aplicabilitatea acestei clauze în cazul debitorilor persoane juridice, legea nu impune nicio interdicție. Controversele apar însă în cazul aplicabilității clauzei în cazul debitorilor persoane fizice.

Potrivit art. 40, pct. 4, lit. c) din Ordonanța nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, sunt interzise clauzele contractuale care ar permite creditorului să declare anticipat creditul în situația în care consumatorul nu și-ar îndeplini obligațiile din contractele încheiate cu alți creditori. Per a contrario, am putea aprecia că, în situația în care debitorul nu și-ar îndeplini obligațiile din oricare alte contracte încheiate cu același creditor, acesta ar putea totuși declara exigibil anticipat creditul.

Însă lucrurile nu par a fi atât de simple, atunci când discutăm de aplicabilitatea și interpretarea prevederii de mai sus, raportată la Legea 193/2000 privind contractele încheiate între profesioniști și consumatori, care protejează consumatorul de orice tentative abuzive de constrângere și implicit executare silită din partea profesionistului creditor. În acest sens, Legea 193/2000 prevede că “este considerată clauză abuzivă acea prevedere contractuală care obligă consumatorul la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist”.

Conform Deciziei nr. 686/2013- Secția a II-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceste clauze, pentru a nu fi abuzive, “ar trebui sa vizeze exclusiv raporturile contractuale dintre părți, iar nu cele încheiate de client cu alte unități de creditare sau chiar cu aceeași bancă, pentru că scadența anticipată a creditului trebuie să fie în legătură cu acel credit, iar nu cu altele, într-un astfel de caz creându-se un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. Astfel, consumatorul se vede în situația în care ar trebui să ramburseze imediat creditul obținut, cu toate că plata ratelor se face constant și la termen, în cazul în care nu ar achita ratele scadente ale unui alt credit, deși neplata s-ar putea datora contestării datoriei sau altor cauze, neimputabile împrumutatului. Evident, o atare situație nu poate fi acceptată, pentru că expune consumatorul într-o poziție defavorabilă față de banca împrumutătoare, care are la discreție stabilirea momentului scadenței anticipate, inclusiv în situații care excedează culpei creditorului sau în sens contractual.”

Concluzionând, ICCJ interpretează și aplică prevederile Legii 193/2000 atât în situația rambursării anticipate a creditului ca urmare a neîndeplinirii obligației debitorului față de alți creditori (Decizia 950/07.03.2013 din Dosarul nr. 32273/245/2010 aflat pe rolul Tribunalului Iași), cât și în situația rambursării anticipate a creditului ca urmare a neîndeplinirii obligației debitorului față de același creditor.

Jurisprudența în materie tinde să protejeze consumatorul, oferind prioritate Legii 193/2000 în fața oricăror altor prevederi mai permisive pentru creditor, cum ar fi prevederile OUG 50/2010.

În practică însă, există situații în care creditorii se găsesc în imposibilitate de a valorifica bunurile supuse garanției în cadrul unei executări silite pornită ca urmare a rezilierii contractului de credit din culpa debitorului.

Dincolo de interpretările instanțelor cu privire la legalitatea clauzei vizavi de protejarea debitorului – persoana fizică împotriva unei eventuale abordări abuzive din partea creditorului, în contextul în care instanțele tind să-i protejeze excesiv pe aceștia, apelând sistematic la prevederile Legii 193/2000 în justificarea deciziilor adoptate și rezultatele unei executării silite nu sunt fructuoase, trebuie analizat, de la caz la caz, cât de propice este, pentru oricare dintre creditori, executarea unor contracte în baza acestei clauze.

În cazul în care toate sau o parte dintre contractele de credit ce urmează să fie executate sunt garantate cu aceleași garanții (în grade diferite), ar fi util de verificat dacă o rescadențare sau renegociere a creditelor a căror executare este întârziată nu ar fi oportună, în condițiile în care scopul principal al Băncii este acela de a urmări rambursarea creditelor cu dobânzile negociate și nu o eventuală executare silită al cărei rezultat este incert din punct de vedere al solvabilității.

Totodată, considerăm util a fi verificat dacă garanțiile ce pot fi executate în această procedură nu poartă asupra unor bunuri care nu sunt proprietatea împrumutatului ci a unui garant care, la rândul său, poate fi debitor al băncii în contracte de credit distincte, iar executarea acestor garanții ar putea sa dezechilibreze și capacitatea de rambursare a acestui eventual garant/debitor distinct.

În lumina celor mai sus expuse, este util a se reflecta asupra oportunității inserării unei clauze cross-default în contractele de credit încheiate cu consumatorii și, în condițiile în care această clauză nu va fi afectată de noile tendințe din jurisprudență, asupra eficacității punerii în executare a acestei clauze.

* * *

Despre autor

Matei DIMOFTACHE (39) – Managing Associate, Head of Banking & Finance

Matei deține o experiență de peste 15 ani în sistemul bancar și de asigurări.

Oferă asistență în crearea produselor și a procedurilor de creditare retail sau corporate, conceperea și implementarea procedurilor de achiziții, negociere și contracte, proceduri de mediere, proceduri anti-fraudă bancare sau specifice sistemului de asigurări, proceduri și sisteme de asistare a clienților customer care / complaints, precum și aspecte de reglementare.

Înainte de a se alătura echipei Duncea, Ștefănescu în 2010, Matei a fost implicat cu precădere în creare de produse de creditare retail sau corporate, creare produse de asigurare în cadrul unor operațiuni de start-up în sistemul bancar, de asigurări sau bancassurance în grupuri bancare internaționale de renume.




Registrul de bani personali

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 / 30.04.2015 a fost publicat OMFP nr. 513 / 2015 pentru aprobarea modelului și conținutului registrului de bani personali, precum și a procedurii de înregistrare a acestuia la organul fiscal.

Principalele prevederi referitoare la registrul de bani personali sunt:

  •  operatorul economic este obligat să constituie registrul de bani personali pentru fiecare unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor;
  • paginile numerotate în ordine crescătoare se semnează pe ultima pagină de către administratorul operatorului economic sau de către persoana împuternicită de acesta;
  • se completează zilnic, la începutul programului de lucru;
  • operatorul economic notifică organului fiscal competent constituirea registrului de bani personali, precizând data deschiderii acestuia și numărul de pagini. Notificarea se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării OMFP 513/2015.

    Prevederile OMFP 513/2015 au intrat în vigoare la data de 30.04.2015

Vezi aici întregul Tax Alert.




Comisarul European responsabil cu politica de concurență anunță intenția de a declanșa o investigație sectorială privind comerțul online intracomunitar

Denisa BengaAutor: Denisa Benga – Partner, Head of Competition

Comisia Europeană a anunțat intenția Comisarului European, responsabil cu politica de concurență, Dna Margrethe Vestagerde, a declanșa o investigație sectorială privind comerțul online intracomunitar începând cu data de 6 mai 2015, care va avea în vizor companii din statele membre UE, implicit Romania.

Investigația se va concentra asupra identificării restricțiilor din contractele de distribuție, privind comerțul online. Comisarul European dorește să verifice dacă furnizorii de bunuri și servicii impun distribuitorilor prin contract sau pe baza altor practici diverse restricții de a vinde în alte teritorii, de tipul aplicării de penalități sancționatorii sau oferirii de stimulente, pentru a îngrădi astfel libertatea comerțului online.

De asemenea, Comisia va avea în vedere și acele situații în care furnizorii stabilesc prețuri diferite la vânzarea produselor sau serviciilor în statele membre. Premisa de la care se pornește este aceea că, prin impunerea unui preț mai mare pentru produse sau servicii destinate unui anumit stat membru, furnizorul poate descuraja vânzările în acel stat membru.

În condițiile în care, în anul 2014, jumătate dintre consumatorii europeni a efectuat cumpărături online, dar numai un procent de 15% a achiziționat bunuri sau servicii de la un furnizor dintr-un alt stat membru, Comisia va analiza dacă situația se datorează unor motive intrinseci, ce țin mai mult de bariere lingvistice sau preferințe ale consumatorilor, sau este generată de aplicarea unor instrumente tehnice, prin care se îngrădesc drepturile consumatorilor de a efectua tranzacții online în orice stat membru –  de genul restricțiilor de accesare a anumitor site-uri web, ca urmare a inserării datelor personale care atestă rezidența într-un alt stat membru decât statul membru unde își are sediul furnizorul sau a introducerii datelor de identificare a cardului de credit, la momentul efectuării plății online.

Scopul declarat al acestei investigații este acela că informațiile, dobândite ca urmare a desfășurării investigației sectoriale, vor contribui nu numai la punerea în aplicare a legislației privind concurența în sectorul comerțului online, dar și la conturarea unor reglementări legislative, pe care Comisia intenționează să le adopte pentru a asigura / facilita implementarea Strategiei pieței unice digitale (care va fi făcută publică în luna mai a acestui an).

Printre acțiunile de îndepărtare a obstacolelor din fața liberei circulații a mărfurilor și serviciilor în spațiul virtual pe care Comisia înțelege să le prioritizeze se află și abordarea problemei geo- blocării, în contextul actual în care prea mulți cetățeni europeni nu pot utiliza serviciile online, care sunt disponibile în alte țări ale UE, cel mai adesea fără nicio justificare, sau sunt redirecționați către un magazin local cu prețuri diferite de cele ale magazinului din alt stat membru, a cărui accesare este restricționată.

Așadar, investigația sectorială se va concentra asupra practicilor de comercializare intra-comunitară a produselor și serviciilor în mediul on-line și în cazul în care, în urma analizei, se vor identifica aspecte care ridică îngrijorări din perspectiva încălcării regulilor de concurență, Comisia va deschide în acest sens investigații distincte asupra activității anumitor participanți pe piață.

Cu titlu de exemplu, investigația sectorială pe piața produselor farmaceutice (2008) a condus la o monitorizare suplimentară a sectorului farmaceutic, dar și la deschiderea ulterioară de investigații privind acordurile de brevet încheiate între companiile generice și cele inovatoare (cunoscute și sub denumireade acorduri „pay for delay”), care s-a finalizat cu aplicarea de sancțiuni, decizia Comisiei făcând obiectul unor litigii în curs de soluționare. Alte investigații sectoriale s-au finalizat mai puțin dramatic, cum este cea din 2005, privind piața serviciilor de asigurări prestate pentru persoane juridice.

În ceea ce privește procedura de lucru a Comisiei în cadrul acestei investigații sectoriale, este de așteptat ca reprezentanții Comisiei să transmită solicitări de informații și documente către diverși furnizori, distribuitori de bunuri sau servicii din diverse domenii și sectoare de activitate, platforme online de genul celor care compară prețuri sau facilitează comercializarea produselor și serviciilor în spațiul virtual, cu sedii în toate statele membre. Solicitările pot îmbrăca forma unor simple cereri de transmitere a unor date statistice sau pot impune destinatarilor furnizarea de contracte, registre electronice sau documente interne. În cazul în care destinatarii refuză sau omit să transmită informațiile sau documentele solicitate, aceștia sunt pasibili de sancțiuni pecuniare extrem de oneroase.

Având în vedere că autoritățile europene și naționale manifestă un serios angajament de a colabora în vederea revizuirii pieței digitale, companiile din diverse sectoare de activitate din Romania, care comercializează în state membre produse sau servicii on-line, ar trebui să aibă în vedere posibilitatea de a fi notificate în vederea participării cu informații și documente în cadrul acestei investigații sectoriale.

În acest sens, companiile ar trebui să analizeze și să își revizuiască practicile interne, astfel încât să se asigure că activitatea de comercializare de bunuri sau servicii on-line se desfășoară în conformitate cu legislația în vigoare. Demersurile nu ar trebui să se limiteze la revizuirea termenilor și condițiilor contractuale, ci ar trebui să se extindă și asupra practicilor de lucru curente, inclusiv asupra corespondenței de zi cu zi.

Conform declarațiilor Dnei Vestager, raportul final ar trebui să fie disponibil la sfârșitul anului 2016 sau la începutul anului 2017. Comparativ cu durata altor investigații sectoriale (i.e. 18 luni sau 24 de luni), termenul limită declarat este unul optimist. Însă, având în vedere importanța acordată acestui domeniu și influența pe care rezultatele acestei investigații o pot avea asupra implementării cu succes a Strategiei privind piața unică digitală, ne putem aștepta ca sinergia autorităților la nivel european și național să capete, pe lângă amploarea declarată și un ritm alert, tradus printr-o operativitate structurată.




Modificarea Codului fiscal și reducerea cotei de TVA pentru alimente

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 / 14.04.2015 a fost publicată OUG nr. 6 / 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 / 2003 privind Codul Fiscal. 

Vizualizează aici Tax Alert-ul în care sunt analizate aceste modificări, realizat de echipa Duncea, Ștefănescu & Asociații.




Neconstituționalitatea reţinerii garanţiei de bună conduită

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 / 19.03.2015 a fost publicată Decizia nr. 5 pronunțată de Curtea Constituțională la data de 15.01.2015 privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 2712, alin. 1 și 2 din OUG nr. 34 / 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (“OUG 34 / 2006”).

Prin decizia pronunțată, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 2712, alin. 1 și 2 din OUG 34 / 2006 care prevăd reținerea necondiționată a garanției de bună conduită în cazul respingerii contestației / cererii / plângerii sunt neconstituționale, întrucât încalcă dispozițiile art. 21, alin. 1 din Constituția României privind liberul acces la justiție, prin descurajarea contestatorului de a formula o contestație / cerere / plângere, considerând-se că orice respingere se convertește într-o sancțiune pentru un comportament necorespunzător.

De asemenea, prin Decizia pronunțată, Curtea Constituțională a considerat că prin reținerea necondiționată a garanției de bună conduită este afectat și dreptul de proprietate privată reglementat de art. 44 din Constituția României, diminuarea patrimoniului autorilor contestațiilor / cererilor / plângerilor neputând fi consecința directă a exercitării unui drept sau libertăți fundamentale, respectiv a unui drept procesual.

Astfel, Decizia Curții Constituționale suspendă efectele dispozițiilor art. 2712, alin. 1 și 2 din OUG 34 / 2006, pentru o perioadă de 45 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, timp în care dispozițiile declarate neconstituționale ar trebui puse în acord cu Constituția României. În caz contrar, la expirarea acestui termen, dispozițiile devenind în mod definitiv inaplicabile.

În aceste condiţii, începând cu data publicării în MonitorulOficial a Deciziei nr. 5 / 15.01.2015 pronunţată de Curtea Constituţională, reţinerea garanţiei de bună conduită de către autoritatea contractantă devine nelegală în situaţia respingerii sau retragerii contestaţiei, indiferent dacă această contestaţie a fost depusă anterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale, cu condiţia ca decizia pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi / sau decizia pronunţată de instanţa de judecată să nu fi devenit definitivă anterior datei de 19.03.2015. 

Vezi aici Legal Alert-ul




DUNCEA, ŞTEFĂNESCU & Asociaţii promovează doi Parteneri și un Managing Associate

Societatea de avocatură Duncea, Ștefănescu & Asociații anunță promovările acestui an la nivel de top management. Astfel, Denisa BENGA și Marius DUMITRU sunt primii avocați promovați pe pozitia de Partener, iar av. Matei DIMOFTACHE urcă încă o treaptă ierarhică, devenind Managing Associate.

Suntem bucuroși să concretizăm aceste promovări, ce au venit firesc, în urma parcursurilor meritorii ale fiecăruia: au depășit cu brio examenele de maturitate profesională și au crescut cu răbdare, contribuind decisiv la dezvoltarea ariilor de practică ale societății. Promovările din 2015 reprezintă o primă și importantă etapă a creșterii organice previzionată pentru următorii ani.”, afirmă Adriana Duncea și Cosmin Ștefănescu, Co-Managing Partners ai firmei.

 Benga Denisa_PartnerDenisa BENGA (34) – Partner, Head of Competition

Aria de competenţă a Denisei se concentrează pe domeniul dreptului  concurenței, având de asemenea o experiență vastă de peste 10 ani în acordarea de consultanță privind arii de competență conexe – M&A, litigii și arbitraj.

Proiectele în care este implicată vizează problematici complexe cu incidență atât în legislația națională, cât și europeană, soluționate cu succes: asistare în cadrul proiectelor de Due Diligence, asistare și reprezentare în cadrul negocierilor de contracte / tranzacții, identificarea riscurilor anticoncurențiale în cadrul tranzacțiilor sau contractelor, asistare și reprezentare în cadrul procedurilor de notificare a concentrărilor economice, reprezentarea și asistarea clienților pe parcursul investigațiilor Consiliului Concurenței, de la momentul desfășurării inspecțiilor inopinate și până la momentul emiterii unei decizii, asistarea și reprezentarea clienților în procedura administrativă și contencioasă de contestare a deciziei Consiliului Concurenței, conceperea și implementarea de programe de conformare a companiilor la regulile și practicile de concurență.

 Dumitru Marius_PartnerMarius DUMITRU (33) – Partner, Head of Insolvency & Restructuring

Marius are o experiență semnificativă de peste 10 ani în drept comercial, în special în materia insolvenței / falimentului. De altfel, înainte de a se alătura echipei, Marius a dobândit o vastă experiență practică în cadrul unei societăți de practicieni în insolvență.

De asemenea, în cadrul Duncea, Ștefănescu, el oferă asistență în cadrul procedurilor de executări silite și recuperare creanțe și este implicat și în operaţiuni complexe de M&A / restructurare de societăți comerciale.

 Dimoftache Matei_Managing AssociateMatei DIMOFTACHE (39) – Managing Associate, Head of Banking & Finance

Matei deține o experiență de peste 15 ani în sistemul bancar și de asigurări.

Oferă asistență în crearea produselor și a procedurilor de creditare retail sau corporate, conceperea și implementarea procedurilor de achiziții, negociere și contracte, proceduri de mediere, proceduri anti-fraudă bancare sau specifice sistemului de asigurări, proceduri și sisteme de asistare a clienților customer care / complaints, precum și aspecte de reglementare.

Înainte de a se alătura echipei Duncea, Ștefănescu în 2010, Matei a fost implicat cu precădere în creare de produse de creditare retail sau corporate, creare produse de asigurare în cadrul unor operațiuni de start-up în sistemul bancar, de asigurări sau bancassurance în grupuri bancare internaționale de renume.

În urma promovărilor din 2015, echipa numără acum 2 Partneri Coordonatori (partenerii fondatori), 2 Parteneri avocați, 2 Manageri asociați, 4 avocați seniori, 4 avocați și alți 4 angajați ai departamentului administrativ, la care se adaugă echipa de taxe condusă de Partenerul diviziei de Consultanță Fiscală:

http://duncea-stefanescu.ro/team/

Activitatea Duncea, Ştefănescu & Asociaţii se axează în special pe consultanţa de afaceri, acoperind o paletă largă de servicii, printre care şi servicii de asistenţă juridică și fiscală, reprezentare în cadrul procedurilor litigioase (inclusiv litigii fiscale), restructurări, fuziuni și achiziții etc. Portofoliul de clienţi include societăţi naţionale şi multinaționale, activând în cele mai diverse domenii precum servicii financiar – bancare, leasing, auto, retail, farmaceutic, IT, energie, imobiliar, agricol.

Marcalliance, alianța internațională de societăți independente de avocatură și consultanță fiscală din care face parte Duncea, Ștefănescu & Asociații, are birouri în Europa, Asia și Africa:Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Olanda, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania, Tailanda, Ungaria.

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –

Despre DUNCEA, ŞTEFĂNESCU & ASOCIAŢII:

  • 1999Biroul de Avocatură Adriana Duncea devine firma de avocatură afiliată societăţii germane de audit şi consultanţă Haarmann Hemmelrath, odată cu sosirea acesteia în România.
  • 2008– Un nou partener din cadrul echipei este cooptat şi se fondează SCA Duncea, Ştefănescu & Associates, firma de avocatură afiliată Mazars (care fuzionase la nivel internaţional cu Haarmann Hemmelrath în 2007). Ulterior devine membră a alianţei internaţionale Marcalliance, ce reuneşte firme independente de top specializate în consultanţă juridică şi fiscală din Europa, Asia şi Africa: Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Olanda, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania, Tailanda, Ungaria.
  • 2014 – Firma de avocatură porneşte pe cont propriu. Partenerii Adriana Duncea (43) şi Cosmin Ştefănescu (40) deţin o experienţă vastă în domeniu, de 17 şi respectiv 15 ani. Conduc o echipă sudată de 14 avocaţi specializaţi în diverse arii. Printre serviciile personalizate oferite clienţilor din cele mai variate industrii (grupuri naţionale şi internaţionale), se numără: Dreptul societăţilor comerciale şi dreptul comercial, Fuziuni şi achiziţii, Bănci şi instituţii financiare, Asigurări, Restructurări, Imobiliare şi construcţii, Dreptul mediului, Dreptul muncii şi pensii, Dreptul proprietăţii intelectuale, Insolvenţă, Litigii şi arbitraj / Litigii fiscale, Dreptul concurenţei, Due Diligence.
  • 2015 Ioana Sârbu, consultant fiscal cu o experiență de peste 11 ani în domeniu și membră a Camerei Consultanților Fiscali, fost Senior Tax Manager la Mazars și EY, preia conducerea diviziei de consultanță fiscală.



Duncea, Ştefănescu & Asociaţii anunţă noul Head of Tax: Ioana Sârbu (34), fost Senior Tax Manager la Mazars și EY, se (re)alătură echipei

Duncea, Ștefănescu & Asociații anunță cooptarea unui nou Partener care va conduce divizia de consultanță fiscală: Ioana Sârbu (34), consultant fiscal și membru CCFR, cu o experiență de peste 11 ani în domeniu și fost Senior Tax Manager la Mazars și EY, pune astfel bazele DS Tax Advisory Services.

La scurt timp după anunțul sepărarii de firma de audit şi consultanţă financiară Mazars, societatea de avocatură comunică noile planuri de dezvoltare:

„Suntem extrem de bucuroși să putem anunța așa de repede dezvoltarea liniilor de business prin inaugurarea noului departament fiscal, dar și mai bucuroși că ne consolidăm echipa prin alăturarea unor foști colegi cu experiență complexă, cu care noi am colaborat și a căror muncă am apreciat-o de-a lungul anilor, inclusiv pe baza feedback-ului clienților. Cu Ioana am făcut echipă foarte bună timp de peste 10 ani, oferind servicii complete de asistență juridică și fiscală sau în cadrul proiectelor de due diligence, restructurări, investiții. Este un mesaj important și pentru echipa actuală, întărindu-se ideea de echipă unită și re-unită, împărtășind aceeași scară de valori pe care am construit-o împreună, cărămidă cu cărămidă: consultanță integrată de calitate, specialiști pasionați cu experiență variată și cu dorința de a proteja businessul clientului, din toate unghiurile.”, precizează partenerii Adriana Duncea şi Cosmin Ştefănescu.

Ioana Sarbu“Sunt foarte încântată să mă realătur echipei cu care am colaborat îndelung și alături de care am crescut profesional. Avocații vor aduce întotdeauna o nouă perspectivă asupra problemelor fiscale și financiare, așadar clienții noștri vor beneficia de un pachet complet, soluții pentru prevenirea problemelor și nu doar rezolvări.”, declară și Ioana Sârbu.

Ioana Sârbu deține o experienţă complexă în acordarea de servicii de consultanţă fiscală şi financiar-contabilă: impozite directe și indirecte, structurare fiscală în cazul fuziunilor și achiziiților, suport în relația cu autoritățile fiscale și reprezentare în cadrul inspecțiilor fiscale. De asemenea, ea a coordonat și operațiuni de restructurare și proiecte de due diligence fiscale și financiare. Din portofoliul său de clienți enumerăm: companii IT, dealeri și importatori auto, agenții de turism, fonduri de investiții, bănci și instituții financiare, retaileri, clienți din industria auto, a lemnului și a mobilei, farmaceutică, agricultură, servicii etc.

Deține de asemenea multiple calificări, fiind membră ACCA, CCFR, CAFR, CECCAR și ANEVAR. Trainer autorizat, elaborează și susține diverse seminarii și traininguri pe diverse teme contabile și fiscale.

Anterior, Ioana a lucrat pentru RSM Hemmelrath (care a fuzionat cu Mazars în 2007), iar din septembrie 2013 pentru Ernst & Young Cluj și Timișoara, coordonând activitatea de consultanță fiscală din regiune.

Activitatea Duncea, Ştefănescu & Asociaţii se axează în special pe consultanţa de afaceri, acoperind o paletă largă de servicii, printre care şi servicii de asistenţă juridică și fiscală, reprezentare în cadrul procedurilor litigioase (inclusiv litigii fiscale), restructurări, fuziuni și achiziții etc. Portofoliul de clienţi include societăţi naţionale şi multinaționale, activând în cele mai diverse domenii precum servicii financiar – bancare, leasing, auto, retail, farmaceutic, IT, energie, imobiliar, agricol.

Marcalliance, alianța internațională de societăți independente de avocatură și consultanță fiscală din care face parte Duncea, Ștefănescu & Asociații, are birouri în Europa, Asia și Africa:Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Olanda, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania, Tailanda, Ungaria.

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –

Despre Duncea, Ştefănescu & Asociaţii:

  • 1999Biroul de Avocatură Adriana Duncea devine firma de avocatură afiliată societăţii germane de audit şi consultanţă Haarmann Hemmelrath, odată cu sosirea acesteia în România.
  • 2008– Un nou partener din cadrul echipei este cooptat şi se fondează SCA Duncea, Ştefănescu & Associates, firma de avocatură afiliată Mazars (care fuzionase la nivel internaţional cu Haarmann Hemmelrath în 2007). Ulterior devine membră a alianţei internaţionale Marcalliance, ce reuneşte firme independente de top specializate în consultanţă juridică şi fiscală din Europa, Asia şi Africa: Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Olanda, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania, Tailanda, Ungaria.
  • 2014 – Firma de avocatură porneşte pe cont propriu. Partenerii Adriana Duncea (43) şi Cosmin Ştefănescu (40) deţin o experienţă vastă în domeniu, de 17 şi respectiv 15 ani. Conduc o echipă sudată de 14 avocaţi specializaţi în diverse arii. Printre serviciile personalizate oferite clienţilor din cele mai variate industrii (grupuri naţionale şi internaţionale), se numără: Dreptul societăţilor comerciale şi dreptul comercial, Fuziuni şi achiziţii, Bănci şi instituţii financiare, Asigurări, Restructurări, Imobiliare şi construcţii, Dreptul mediului, Dreptul muncii şi pensii, Dreptul proprietăţii intelectuale, Insolvenţă, Litigii şi arbitraj / Litigii fiscale, Dreptul concurenţei, Due Diligence.

2015 Ioana Sârbu, consultant fiscal cu o experiență de peste 11 ani în domeniu și membră a Camerei Consultanților Fiscali, fost Senior Tax Manager la Mazars și EY, preia conducerea diviziei de consultanță fiscală.