Anul 2025 aduce schimbări semnificative și o complexitate ridicată din perspectivă fiscală. Mediul de afaceri din România se află într-o perioadă de transformări majore, iar companiile trebuie să se adapteze rapid la noile realități. Digitalizarea fiscală, accesul în Schengen, litigiile fiscale, prețurile de transfer, impozitul minim global BEPS 2.0 sau impozitele directe, precum IMCA și ICAS sunt doar câteva dintre temele esențiale care vor modela peisajul fiscal pentru anul în curs. În plus, creșterea taxelor și eliminarea facilităților fiscale din sectoare cheie, precum IT, construcții, agricultură și industria alimentară au solicitat reacții rapide din partea companiilor pentru a face față impactului asupra costurilor și bugetelor.

„În contextul actual, companiile trebuie să fie pregătite să navigheze prin incertitudinile privind impozitarea progresivă, viitorul cotei unice și predictibilitatea cotelor de TVA”, a declarat Georgiana Iancu, Partener, Liderul Practicii de Taxe Indirecte și Digitalizare Fiscală, EY România în deschiderea Conferinței Anuale de fiscalitate EY.

Cea de-a 19-a ediție a Conferinței Anuale de Fiscalitate organizată de EY România a reunit peste 250 de reprezentanți din mediul de afaceri, evenimentul axându-se pe schimbările legislative și creșterea taxelor pentru companii și persoane fizice. Specialiștii EY România au oferit informații și răspunsuri pentru a facilita înțelegerea provocărilor acestui an, caracterizat de implementarea unor noi norme și directive europene. Din partea autorităților, au participat Albert Fruth, Șef Serviciu în cadrul Unității de Management al Informației (ANAF), Magdalena Grădinaru, Director General Adjunct pentru Activitatea de Control Fiscal (DGAMC, ANAF), și Marcel Mutescu, Președintele Autorității Vamale Române, care au prezentat clarificări privind eforturile de digitalizare ale administrației fiscale și vamale.

Tendințe în controale fiscale 2025. Prețuri de transfer și controverse fiscale  

Emanuel Băncilă, Partener, coordonator Litigii și Inspecții Fiscale, Băncilă, Diaconu și Asociații, a subliniat importanța creării în viitor a unui departament specializat de minimizare a riscurilor fiscale care să auditeze riscul fiscal raportat la modelul de business al contribuabilului. “Contestarea modelului de desfășurare a afacerii de către autoritățile fiscale a devenit o practică întâlnită constant în cadrul inspecției fiscale. Modalitățile surprinzătoare de recalificare a anumitor tranzacții pentru a stabili situații de fapt fiscale, care să conducă la stabilirea de obligații fiscale suplimentare fac aproape imposibilă cuantificarea riscului fiscal în anumite industrii”, a precizat acesta. Potrivit rapoartelor publicate de ANAF, valoarea sumelor impuse în anul 2024 s-a dublat, în condițiile în care numărul inspecțiilor a crescut cu doar 10%, iar în acest an se prefigurează o creștere a activității de control fiscal, doar verificările documentare urmând să crească cu 100%. Având în vedere creșterea accelerată a activității de control fiscal „contribuabilii trebuie să țină seama și de faptul că riscul impunerii este influențat în practică și de modelele de business adoptate de contribuabil pentru perioade din trecut”, a explicat Emanuel Băncilă. Se observă, totodată, o tendință a organelor fiscale de ajustare în recalificarea tranzacțiilor fiscale cu consecințe negative pentru contribuabil, chiar dacă respectivul subiect fiscal a fost tranșat favorabil pentru contribuabil printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Accelerarea soluționării MAP-urilor: prioritate pentru îmbunătățirea sistemului fiscal românesc

În contextul creșterii tranzacțiilor transfrontaliere, dubla impunere economică a devenit o problemă majoră pentru grupurile multinaționale din România. Controalele de prețuri de transfer efectuate de autoritățile fiscale românești duc la ajustări semnificative, rezultând în impozitarea aceluiași venit în două state diferite. Adrian Rus, Partener, Liderul Departamentului Prețuri de Transfer, EY România, a subliniat importanța soluționării rapide a procedurilor de acord mutual (MAP) pentru eliminarea dublei impuneri economice. „În afara posibilității de a apela la o acțiune în instanță, care se va încheia cu o decizie finală de soluționare a litigiului cu autoritățile române, o modalitate care garantează eliminarea dublei impuneri economice este depunerea unei cereri pe baza unei proceduri de acord mutual (MAP) pentru eliminarea acestui risc”, a explicat el.

Potrivit statisticilor publicate de OECD, numărul cererilor privind MAP în România s-a triplat în ultimii trei ani, ajungând la aproape 50 în 2023, respectiv o creștere semnificativă a numărului de cazuri în care contribuabilii au căutat să rezolve dubla impunere prin acord mutual. Cu toate acestea, este îngrijorător faptul că, în 2023, doar șapte dintre aceste cazuri au fost soluționate, iar patru dintre acestea au fost retrase de către contribuabil. „În contextul intensificării auditurilor de prețuri de transfer, ne întrebăm în ce măsură contribuabilii români au acces real la aceste proceduri internaționale”, a adăugat expertul EY.

Soluționarea unui număr cât mai mare de cazuri este o provocare, dar poate fi realizată cu o abordare structurată și eficientă din partea autorităților fiscale, iar accelerarea soluționării MAP-urilor este în linie cu standardele și bunele practici promovate de OECD. „Prin urmare, acest demers nu doar că va facilita o mai bună colaborare cu contribuabilii și va crește încrederea în sistemul fiscal românesc, dar va sprijini și eforturile României de a adera la OECD, consolidând astfel poziția țării pe scena internațională”, a concluzionat Adrian Rus.

2025: Anul modernizării și digitalizării vămuirii în România

„Anul 2025, din perspectiva vamală, va fi dedicat fluidizării vămuirii mărfurilor la frontiera externă a Uniunii Europene, context în care Autoritatea Vamală Română este în plin proces de implementare a unor sisteme avansate de control bazate pe analiză de risc și pe echipamente de ultimă generație și a noului sistem național de import. Concomitent, nou-înființata structură de “audit vamal” va încuraja în mod proactiv conformarea voluntară din partea operatorilor economici, într-o primă fază”, a subliniat Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România.

Taxarea forței de muncă – între legislația UE și modificările la nivel național

Cele două directive europene care aduc noutăți pe piața muncii în acest an se referă, în primul rând, la stabilirea unui salariu minim adecvat la nivelul UE și, în al doilea rând, la reglementarea relațiilor de muncă pentru companiile de tip platformă digitală. „Un aspect important al primei directive este că aceasta ia în considerare caracterul adecvat al salariului minim în funcție de specificul fiecărei țări, inclusiv România. Cea de-a doua directivă, recent aprobată de Parlamentul European, vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platformele digitale și trebuie implementată până în 2026. Aceasta include măsuri clare, care definesc statutul profesional al persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor și abordează problematica clasificării eronate a acestui tip de muncă”, a detaliat Corina Mîndoiu, Partener, Departamentul de Impozit pe Venit si Contribuții Sociale, EY România.

Noi provocări și în sfera taxelor directe: Taxa pe stâlp și clarificări necesare pentru IMCA și ICAS

Anul în curs va fi marcat, din punct de vedere al fiscalității, de nevoia de a colecta mai multe impozite și taxe. Pentru moment, a fost reintrodusă taxa pe construcții speciale (așa-numita „taxă pe stâlp”), IMCA și ICAS rămân în vigoare, fiind eliminate facilitățile fiscale pentru angajații din IT, agricultură și construcții. „În sfera taxelor directe este nevoie de norme de aplicare care să clarifice situații specifice pentru determinarea IMCA, ICAS, dar și a interferenței acestor taxe, inclusiv cu impozitul pe profit. Și în ceea ce privește impozitul pe construcții speciale așteptăm normele, dar contribuabilii trebuie să se pregătească deja prin revizuirea listei de active și efectuarea de estimări de impact. O veste bună este că rămâne în vigoare facilitatea pentru cercetare-dezvoltare, atât pentru impozit pe profit, cât și impozit pe salarii. Se adaugă demersuri pozitive prin extinderea creditului pentru cercetare-dezvoltare și la IMCA și, sperăm, prin introducerea unui mecanism care să permită menținerea beneficiilor în România, în contextul aplicării impozitului minim global”, a menționat Raluca Popa, Partener, Departamentul de Impozite Directe, EY România.

„De asemenea, impozitul minim global impune, din 2024, un prag minim de impozitare efectivă grupurilor de companii, în fiecare țară în care desfășoară activitate și vine cu o serie de complexități ce trebuie abordate fără întârziere”, a adăugat expertul EY.

Închiderea exercițiului financiar și reglementări contabile

În zona de reglementări contabile, începând cu exercițiul financiar 2024 au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei care ajustează criteriile de mărime pentru microîntreprinderi și întreprinderi sau grupuri mici, mijlocii și mari. Așadar, pentru a stabili categoria de entitate raportoare și formatul situațiilor financiare aplicabile la 31 decembrie 2024, entitățile trebuie să verifice depășirea pragurilor actualizate pentru doi dintre cei trei indicatori prevăzuți de lege (total active, cifra de afaceri și număr mediu de salariați) la 31 decembrie 2024 și la 31 decembrie 2023. „Atragem atenția că pragurile pentru cifra de afaceri și total active în funcție de care se stabilește obligativitatea auditării situațiilor financiare nu au fost modificate. Prin urmare, unele societăți vor pregăti situații financiare într-un format simplificat, cu trei componente, dar rămâne obligația de auditare a situațiilor financiare”, a explicat Diana Lupu, Partener, Conformitate Globală şi Raportare, EY România.

O provocare în plus la această închidere de an pentru societățile care fac parte din grupuri mari vine din zona fiscală: „Impozitul minim global se aplică în ceea ce privește exercițiile financiare care încep de la data de 31 decembrie 2023. Potențialul impact al impozitului minim global trebuie inclus în situațiile financiare la 31 decembrie 2024, chiar dacă primul termen de raportare și plată este de 18 luni de la finalul exercițiului financiar. Pentru grupurile care au un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, impactul impozitului minim global trebuie inclus în situațiile financiare întocmite pentru exercițiul financiar care a început după 31 decembrie 2023”, a adăugat expertul EY.

Digitalizarea fiscală: e-SAF-T, e-Factura și e-TVA rescriu regulile inspecțiilor fiscale

Din 2025, vor începe inspecțiile fiscale care vor include și anul 2022, când contribuabilii mari au depus primele declarații SAF-T. Printre alte aspecte, inspecțiile vor verifica dacă datele din declarațiile fiscale corespund cu cele din evidența contabilă și fiscală, inclusiv din SAF-T. Prin urmare, companiile trebuie să asigure consistența și calitatea datelor declarate prin SAF-T, conform testelor publicate de ANAF în 2023 și actualizate în 2024 pentru secțiunea „General Ledger Entries”.

e-TVA oferă în prezent companiilor acces la modul în care administrația fiscală corelează datele din sistemele operative (e-factura, e-case de marcat, e-transport, evidențele vămii) cu declarațiile fiscale (D390, D394) și decontul de TVA D300. „În același timp, o declarație SAF-T corect întocmită permite generarea unei imagini precise a decontului de TVA și reconcilierea datelor, astfel încât unul dintre pilonii ce vor sta la baza inspecțiilor fiscale va fi corelarea sistemelor operative cu cele din raportările fiscale”, a explicat Georgiana Iancu.

„În contextul în care companiile românești continuă să se adapteze cerințelor e-factura și e-TVA, prin ajustarea proceselor și sistemelor interne, continuarea dialogului între administrația fiscală și contribuabili rămâne vitală pentru ca aceste măsuri de digitalizare să dea roade”, a ținut să sublinieze expertul EY.

„Anul 2025 reprezintă un moment de schimbare majoră pentru sistemul fiscal românesc, aducând provocări importante pentru companii. Creșterea taxelor, adaptarea la digitalizare și implementarea normelor fiscale europene necesită o planificare fiscală atentă și o comunicare deschisă între contribuabili și autorități. Este esențial ca mediul de afaceri să fie vigilent și pregătit pentru a naviga cu succes prin aceste schimbări semnificative”, a concluzionat Georgiana Iancu.

Azi, 5 septembrie 2024, companiile înregistrate în scopuri de TVA au primit, conform planului, primul decont de TVA precompletat întocmit de administrația fiscală pentru iulie 2024 prin RO e-TVA.

Acolo unde diferențele de TVA identificate pentru livrările locale cu cote de 19%, 9% și 5%, au depășit pragul de semnificație de 5.000 lei și 20% între decontul precompletat și decontul de TVA depus, contribuabilii au primit și notificări de conformare. Din informațiile publice, se estimează că aproximativ 5-6% dintre contribuabili vor fi primit la 5 septembrie notificări de conformare pentru decontul de TVA al lunii iulie 2024.

După efervescența creată peste vară de adoptarea e-TVA, au fost stabilite noi termene pentru comunicarea decontului precompletat de TVA și a notificărilor de conformare (până pe 5 a lunii următoare depunerii D300) și pentru justificarea diferențelor de către contribuabili (respectiv, în termen de 20 de zile de la notificarea de conformare). De asemenea, a fost acordată o păsuire ca, până la 1 ianuarie 2025, eventualele diferențe identificate prin modulul e-TVA și lipsa unor răspunsuri la notificările de conformare să nu aibă impact din perspectiva indicatorilor de risc fiscal, a rambursărilor de TVA sau a amenzilor.

Georgiana Iancu, Partener, Coordonatorul Practicii de Taxe Indirecte și Digitalizare Fiscală, EY România: „Așadar, vedem cum se așează toate datele extrase din RO e-Factura, RO e-Case de marcat electronice, RO e-Transport, Declarațiile 390 si 394, Situația importurilor/exporturilor de la vamă sub poza centralizată a decontului de TVA precompletat, atât pentru TVA colectată, cât și pentru TVA deductibilă. Chiar și în lipsa unor diferențe semnificative notificate de ANAF, companiile ar trebui să revizuiască cu atenție decontul precompletat primit, precum și sursele de date puse la dispoziție de administrația fiscală, pentru a se asigura de corectitudinea datelor. Înainte de toate, e-TVA este o poză a modului în care inspectorii fiscali se vor raporta la datele primite din partea companiilor pentru a testa conformarea în colectarea TVA”.

În aceste prime luni de la adoptarea RO e-Factura și Ro e-Transport la nivel generalizat, când utilizarea acestor sisteme este încă în curs de calibrare, eTVA poate fi un reper de folos companiilor pentru a remedia eventuale lipsuri sau erori la transmiterea prin RO e-Factura, RO e-transport, dar și pentru a detecta deficiențe în întocmirea declarațiilor D390 și D394.

Deși la acest moment sunt analizate doar diferențele privind TVA colectată din livrările locale cu 5%, 9% și 19% TVA, decontul precompletat permite și efectuarea unor comparații privind TVA deductibilă.

Nu este exclus să apară și erori la generarea decontuui precompletat. Legislația e-TVA prevede, chiar și acum, obligația contribuabililor de a efectua o verificare a decontului precompletat, dar și de a sesiza orice erori tehnice care rezultă din implementarea acestuia.

Devine esențial pentru companii să efectueze lunar reconcilieri pentru TVA, integrând alături de decontul precompletat toate sursele de date care stau la baza acestuia, precum și comparația cu informațiile din propriile evidențe pentru e-Factura, e-Transport, declarațiile de TVA depuse și evidențele de TVA. Astfel de verificări se pot face în mod automat cu aplicații existente, precum EY e-VAThub (EY e-VAThub), care permit testarea datelor din decontul precompletat și chiar o poză a decontului precompletat pornind de la toate sursele de date folosite de ANAF, inclusiv SAF-T.

Potrivit legislației e-TVA, decontul precompletat conține date și informații declarate prin RO e-SAF-T. Altfel spus, la împlinirea a 2 ani de raportare, administrația fiscală are în vedere să se folosească de fișierul SAF-T și pentru reconcilierea TVA-ului declarat de companii, intenție care poate fi corelată și cu valul de notificări transmise de ANAF în luna august, privind primele rezultate ale testării Registrului Jurnal din SAF-T. Un minim necesar ar fi ca agenții economici să se asigure de îndeplinirea testelor de consistență recomandate de ANAF pentru SAF-T, dar și de o revizuire a regulilor folosite pentru codificarea TVA și evidențierea corectă a sumei de taxă în declarațiile SAF-T, atât în secțiunea dedicată Registrului Jurnal, cât și în Secțiunile de Facturi Emise și Facturi Primite (verificări ce pot fi automatizare prin aplicații precum EY e-VAThub EY e-VAThub).

În concluzie, recomandăm companiilor să își automatizeze cât mai mult verificările lunare e-TVA, integrând alături de sursele deja folosite pentru generarea primului decont precompletat și declarația SAF-T. În speranța că un e-TVA implementat pe o temelie corectă va contribui la reducerea timpilor alocați inspecțiilor fiscale sau justificărilor de diferențe, o poză eTVA cât mai completă devine absolut necesară.

Autor: Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

ANAF a publicat formularul oficial pentru decontul precompletat e-TVA, acesta urmând să fie implementat începând cu 1 august 2024, pentru operațiuni aferente lunii iulie. Publicarea acestui model oficial echivalează cu startul propriu-zis al sistemului RO e-TVA, prevăzut până acum doar la nivel legislativ. Primele deconturi precompletate ar urma să ajungă la companii în luna septembrie, dacă autoritățile fiscale vor respecta calendarul oficial.

Decontul precompletat de TVA a fost oficializat în 24 iulie prin Ordinul ANAF nr. 3.775/2024. Formularul conține toate rândurile din Decontul uzual de TVA (formular 300), dar și o serie de rubrici separate pentru înscrierea informațiilor privind sursele datelor utilizate de ANAF pentru precompletarea acestor declarații. Mai mult, în formular pot fi înscrise și unele atenționări privind modul de extragere a informațiilor specifice din anumite surse de date.

Vă reamintim că generarea decontului precompletat se face pe baza datelor și informațiilor privind operațiunile economice declarate de către persoanele impozabile și transmise în sistemele informatice ale Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală până la data întocmirii acestuia. Sistemele de care se va folosi ANAF sunt: RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu, RO SAF-T, RO Case de marcat electronice, Sistemul Informatic integral vamal, precum și alte sisteme informatice proprii ale Ministerului de Finanțe.

Potrivit prevederilor din Ordinul ANAF, contribuabilii vor putea solicita rapoarte despre datele folosite de autorități pentru a-l genera, iar decontul precompletat nu va constitui titlu de creanță.

De asemenea, actul normativ mai subliniază că persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA trebuie să depună în continuare decontul de taxă pe valoarea adăugată (formular 300), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală, înscriind corect, complet și cu bună-credință informațiile prevăzute de formular, corespunzătoare situației fiscale reale.

Următorii pași în impementarea sistemului

Acum că modelul decontului precompletat de TVA a fost oficializat, autoritățile vor putea pune în aplicare calendarul de implementare gândit pentru sistemul RO e-TVA, ceea ce înseamnă că în septembrie companiile se pot aștepta să primească deja primele deconturi precompletate.

Vă reamintim că, potrivit cadrului legal al e-TVA, deconturile precompletate se transmit prin mijloace electronice până la data de 5 a lunii următoare termenului legal de depunere a decontului de TVA. Având în vedere că pentru operațiunile lunii iulie, termenul de depunere a decontului general (formular 300) va fi 25 august pentru plătitorii lunari de TVA, aceștia ar trebui să și primească până la 5 septembrie deconturile precompletate de autoritățile fiscale.

După primirea decontului precompletat, contribuabilii trebuie să verifice datele și informațiile furnizate de ANAF pentru a vedea dacă acestea reflectă corect operațiunile impozabile realizate și starea de fapt fiscală.

Mai departe, dacă ANAF identifică diferențe semnificative (peste 20% în cotă procentuală și o valoare absolută de minim 5.000 lei) între valorile declarate prin deconturile finale de TVA depuse de contribuabili (formular 300) și cele precompletate, contribuabilii vor primi o „Notificare de conformare RO e-TVA”. Totuși, trebuie precizat că, desi ar fi trebuit să oficializeze și acest model de formular, ANAF nu l-a publicat încă, dar este foarte posibil ca el să fie finalizat pe parcursul lunii august.

De anul viitor, companiile care primesc astfel de notificări vor avea obligația să răspundă în termen de 20 de zile și să justifice acele diferențe, sub amenințarea unor amenzi care variază între 1.000 și 10.000 lei, dar și a unor riscuri ce țin de declanșarea controalelor fiscale.

Din fericire pentru companii, până la finalul acestui an, sistemul RO e-TVA va funcționa mai degrabă în mod de testare și calibrare, regimul sancționatoriu fiind amânat integral până la 1 ianuarie 2025.

Autor: Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

Pe măsură ce 1 iulie 2024 se apropie, companiile din România trebuie să se pregătească pentru o serie de schimbări semnificative legate de sistemele e-Factura, e-Transport și e-TVA. Dacă unele modificări erau deja cunoscute și își așteptau doar implementarea – cum este cazul termenului de 5 zile calendaristice pentru raportarea facturilor în e-Factura sau extinderea e-Transport la transporturile internaționale de mărfuri, unele au apărut total neprevăzut în ultimele zile ale lunii iunie, fiind adoptate în mod fulgerător de Guvern prin ordonanțe de urgență: extinderea e-Factura și la tranzacțiile B2C sau apariția sistemului e-TVA, care transformă major modul de completare și depunere a deconturilor de TVA pentru toate companiile care sunt obligate la declararea și plata acestei taxe.

Termenul de raportare a facturilor în sistemul național va fi de 5 zile calendaristice

Din 1 iulie, termenul de transmitere a facturilor va fi de cinci zile calendaristice (față de cinci zile lucrătoare până la 30 iunie 2024), dar nu mai târziu de 5 zile calendaristice de la data limită prevăzută în Codul fiscal pentru emiterea facturii.

Din perspectiva emitenților, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei – pentru contribuabilii mari, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei – pentru contribuabilii mijlocii și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei – pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.

Suplimentar, de la 1 iulie, va fi sancționată și netransmiterea de către emitent a facturii în RO e-Factura, precum și primirea și înregistrarea de către destinatari a unei facturi emise și neraportate în sistemul național de facturare. Aceste fapte constituie contravenții și se vor sancționa cu o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii.

Din perspectiva aplicării amenzilor pentru netransmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, OUG 69/2024, publicată recent, aduce o clarificare extrem de importantă: de la 1 iulie, amenzile se vor aplica o singură dată pentru toate facturile aferente unei luni și neraportate în sistemul RO e-Factura.

În lipsa acestei precizări exprese, modul de sancționare era ambiguu, iar prevederile puteau fi interpretate inclusiv în sensul în care amenzile s-ar fi putut aplica punctual, adică inspectorii să dea câte o amendă pentru fiecare factură neraportată în sistemul e-Factura.

De la 1 iulie, firmele pot raporta opțional și facturile B2C în e-Factura

OUG nr. 69/2024, publicată în Monitorul Oficial pe 21 iunie, extinde utilizarea sistemului de facturare electronică și la tranzacțiile între companii și consumatorii finali (B2C), ceea ce înseamnă că toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori vor trebui să le raporteze în sistemul RO e-Factura. Această nouă componentă a sistemului național de facturare electronică se va aplica în două etape: în mod opțional în perioada 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024 și în mod obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2025.

Pentru tranzacțiile B2C, se vor aplica aceleași reguli de raportare ca și pentru celelalte facturi pentru care există obligații de raportare (B2B și B2G): termenul de transmitere a unei facturi în sistemul RO e-factura este de 5 zile calendaristice de la emiterea facturii, dar nu mai mult de 5 zile calendaristice față de termenul maxim în care poate fi emisă o factură.

La fel ca în cazul facturilor B2B, nici facturile simplificate emise în relația B2C nu se declară în sistemul e-Factura.

Din iulie începe și implementarea e-TVA

O altă ordonanță publicată în 21 iunie, OUG nr. 70/2024, reglementează cadrul pentru sistemul e-TVA, care impune o nouă procedură fiscală pentru emiterea deconturilor de TVA începând cu operațiunile aferente lunii iulie 2024. Deși va intra în vigoare de la 1 iulie, implementarea ei propriu-zisă o vom vedea abia din luna august 2024, atunci când se împlinesc termenele de declarare și plată a TVA-ului pentru tranzacțiile din iulie.

Noua procedură vizează toți plătitorii de TVA și implică un sistem în care ANAF va emite, pe baza informațiilor și datelor disponibile în sisteme informatice precum e-Factura, SAF-T, e-Case de Marcat și altele similare deconturi precompletate de TVA, care vor fi transmise în SPV fiecărui contribuabil.

Contribuabilii vor primi deconturile la sfârșitul fiecărei perioade fiscale, până în data de 20 a lunii următoare celei corespunzătoare perioadei fiscale a TVA (luna sau trimestrul) și vor avea obligația ca în cinci zile să le verifice și să le ajusteze astfel încât să reflecte situația lor fiscală reală pe TVA. Odată făcute toate reconcilierile și verificările, contribuabilii vor depune până cel târziu în data de 25 a lunii Decontul final de TVA.

Ulterior, dacă există diferențe semnificative între deconturile precompletate și cele finale depuse de contribuabili, ANAF va trimite în SPV o notificare prin care va cere companiilor să justifice aceste neconcordanțe.

Diferențele sunt considerate semnificative dacă depășesc cumulativ două praguri de semnificație: sumele au o valoare absolută de minim 1.000 de lei și reprezintă o diferență procentuală de minimum 20% față de valorile precompletate de ANAF.

La primirea acestei notificări de la organele fiscale, contribuabilii vor avea 10 zile la dispoziție pentru depunerea tot în SPV a unui nou formular electronic – „Notă justificativă privind diferențe RO e TVA”, prin care să explice și să argumenteze diferențele de sume.

Companiile care nu vor trimite aceste note justificative în termenul impus riscă atât amenzi cuprinse între 2.000 lei și 10.000 lei, cât și sancțiuni indirecte, în contextul în care nedepunerea acestor explicații va constitui un criteriu de risc fiscal, deci lipsa lor va contribui la creșterea gradului de risc pe care îl va înregistra compania în evidențele organelor fiscale.

Merită subliniat că deși acest nou mecanism de întocmire a deconturilor de TVA se aplică începând cu operațiunile aferente lunii iulie, cu termen de declarare în august, în cazul punctual al noilor obligații ce vizează justificarea diferențelor semnificative identificate de ANAF, s-a reglementat o perioadă de 90 de zile de publicarea OUG nr. 70/2024 în care ele nu se vor aplica. Practic, contribuabilii vor trebui să depună notele justificative pentru perioada anterioară, respectiv iulie – august, abia din 19 septembrie, dată de la care se vor putea aplica și cele două categorii de sancțiuni detaliate anterior.

Extinderi și la e-Transport din iulie

1 iulie este data când va fi pusă efectiv în aplicare și extinderea obligațiilor de raportare în e-Transport care vizează transporturile internaționale de mărfuri. Încă din luna decembrie a anului trecut, autoritățile au impus companiilor, prin OUG nr. 115/2023, să obțină coduri UIT și pentru toate transporturile internaționale de mărfuri, care tranzitează teritoriul României, indiferent de ce tipuri de bunuri sunt transportate. Obligația, deși a intrat în vigoare imediat, a fost totuși temporizată astfel încât regimul de sancționare pentru încălcarea ei să se aplice cu aproximativ șase luni mai târziu – de la 1 iulie 2024, oferind în acest mod companiior o perioadă de timp pentru a-și adapta procedurile interne ca să se conformeze noilor cerințe.

Tot Ordonanța 115/2023 a impus suplimentar operatorilor de transport să își echipeze vehiculele cu dispozitive de poziționare prin satelit și să asigure monitorizarea datelor de poziționare a vehiculului pe toată durata traseului. În același scop, șoferii vehiculelor au obligația să pornească dispozitivele de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național și să îl oprească după livrare sau după părăsirea teritoriului României. Și pentru aceste obligații, termenul de conformare este tot începutul lunii iulie.