Antreprenoriatul din România este personificarea unui tânăr născut în 1990. Uneori idealist și animat de schimbare, alteori fără repere sau în tatonare pentru scalarea la nivel internațional și identificare de modele în business, dar de fiecare dată în căutarea de oportunități și adaptat la contextul turbulent al transformărilor economiei naționale.

Antreprenorii fondatori au parcurs vremuri grele

În același timp, antreprenorul român al anilor 90’, este un senior care predă acum ștafeta generației celor care se nășteau atunci când a început business-ul. La nivel macro, misiunea lui a fost una fondatoare pentru mediul de afaceri dintr-o țară fost comunistă ca România. La nivel micro a însemnat tranziția de la statutul de angajat, repartizat într-o întreprindere de stat, la cel de liber întreprinzător. A riscat foarte mult în condițiile inflației galopante de 170% din1991 sau de 256% din 1993 și care a continuat să fie de două cifre până în 2004.

Lipsa de capital și împrumuturile cu dobânzi prohibitive au condus la investiții reduse, care au complicat și mai mult accesarea instrumentelor de finanțare. Absența unei culturi de business și curaj antreprenorial a privilegiat improvizația în faza inițială de construcție a afacerii și a făcut anevoiasă scalarea afacerilor construite de ei. Cu aceste inerente dificultăți pentru o perioadă de tranziție, generația aceasta a făcut pionierat într-ale exprimării inițiativei private și promovării valorilor economiei de piață în România.

Generația moștenitorilor este foarte diferită

Astăzi o nouă generație preia ștafeta ca să ducă business-ul mai departe. Este generația celor care au crescut cu Internetul în buzunar și tehnologia la vârful degetelor. A celor care au călătorit și studiat în țări cu o solidă cultură de business, care au întâlnit proprietari de business-uri cu tradiție de câteva generații, care sunt conectați la noile tendințe, care transformă modele de business sau inventează altele noi.

Este generația celor care gândesc în rețea și își exprimă direct opțiunile în mediul online, a celor care nu au cunoscut constrângerile economice ale ideologiei de partid și gândesc dezvoltarea business-urilor la scală globală. Sunt prieteni cu tehnologia și o folosesc în mod natural, ca pe o prelungire a propriei prezențe, într-un mediu care ridică pe scut președinți și construiește cele mai puternice afaceri globale. Dintre aceștia se vor alege viitorii lideri de business.

Riscul succesiunii în afacerile de familie

Pe de altă parte, atunci când antreprenorii primei generații din România sunt întrebați despre transferul business-urilor către cea de-a doua generație, puțini spun că sunt pregătiți. Cel puțin așa pare să rezulte din studiile făcute pe acest subiect și relevante pentru România. Planificarea succesiunii este în top 3 provocări pentru antreprenorii români.

Cei mai mulți sunt hotărâți să păstreze afacerea și managementul companiei în familie. În acest moment antreprenorii români nu par să fie înclinați spre profesionalizarea conducerii afacerii, adică păstrarea drepturilor de proprietate a afacerii, dar atragerea unor manageri externi la conducerea companiei.

În același timp, diferențele de viziune dintre generații pot pune în pericol afacerile de familie. Pericolul poate lua forma diferențelor de viziune asupra gestiunii și evoluției afacerii și merge până la evenimente nefericite din familie (deces, divorț, etc). Sunt de notorietate cazurile finalurilor dramatice ale unor antreprenori români care au atras prăbușirea afacerilor pe care le construise. Pentru protejarea afacerilor în aceste situații se impune implementarea unor proceduri adecvate care, în acest moment în multe afaceri de familie, fie sunt simplist concepute, fie lipsesc în totalitate.

Dacă în companiile cu tradiție antreprenorială din Europa, experiența a consemnat măsuri concrete precum înțelegeri ale acționarilor, măsuri de evaluare a performanțelor, consiliu de familie sau alte mecanisme de soluționare a conflictelor, în cazul companiilor din România situația se corelează cu nivelul scăzut de maturitate al antreprenoriatului, în general. Încă o dată ne vine greu să urmăm exemplul afacerilor de familie seculare din toată lumea și vrem să ne creăm propria cale, cu toate riscurile de rigoare.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

•    92% din liderii de business nu susțin modelul de creștere al economiei românești bazat pe creșterea consumului
•    99% din companii vor o strategie de țară orientată către creștere sustenabilă
•    Pentru 74% dintre companii, accelerarea creșterii organice și investițiile în operațiunile existente reprezintă prioritatea numărul unu

92% din oamenii de afaceri care au răspuns sondajului Barometrul mediului de afaceri românesc nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului. Iar cei mai mulți dintre oamenii de afaceri respondenți, 45%, sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni.

Procentul optimiștilor este în scădere față de edițiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creșterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaționiste și incertitudinile fiscale și legislative, pentru a numi doar câțiva potențiali factori care pot influența percepțiile oamenilor de afaceri.

Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane EUR, 9% între 50-100 mil EUR, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil EUR, 44% între 1-10 mil EUR și 5% sub 1 mil EUR.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

Avansul economic estimat de Institutul Național de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creșterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creșterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creștere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se așteaptă la o creștere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% și BERD – 4,2%.

În acest context, companiile românești sunt mai puțin încrezătoare în evoluția mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea față de evoluția economiei globale: cererea de produse și servicii (42% optimism la nivelul economiei locale vs 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea piețelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluția evaluării companiilor (18% vs 31%) și investițiile private (22% vs 41%).

Cele mai mari discrepanțe apar în cazul stabilității pieței și a evoluției investițiilor, o posibilă explicație pentru aceasta fiind impactul instabilității fiscale și legislative din România.

Strategie de țară
99% dintre companiile respondente afirmă necesitatea unei strategii de țară orientate către o creștere sustenabilă. Un astfel de model ar putea asigura trecerea României din categoria țărilor cu venit mediu la cea de economie avansată. Pentru această trecere, politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii în lipsa unor fundamente economice. De asemenea, e nevoie ca dezvoltarea infrastructurii de transport să devină o prioritate reală. Un alt factor important este demografia, existând pericolul să “îmbătrânim” înainte de a deveni “bogați”. Unele studii sugerează de exemplu că o pătrime din creșterea economică a Chinei din ultimele 3 decade este rezultatul structurii demografice. Acestea sunt doar câteva aspecte de luat în calcul într-un nou model economic pentru România.

Top trei priorități strategice și de capital
În top trei priorități strategice și de capital pentru consiliile de administrație și liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât și pe eșantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane EUR, se regăsesc aceleași deziderate: accelerarea creșterii organice și investiții în operațiunile existente (74%), eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant (55%) și transformarea digitală (49%).

Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în prioritățile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opțiuni), urmată de eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România, comentează: „Automatizarea, digitalizarea și volatilitatea economică și politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să își regândească viziunea legată de modelul de creștere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toți liderii de business din România.”

Top trei provocări ale mediului de afaceri
Din punctul de vedere al consiliilor de administrație și al liderilor de business din România, cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor țin de politicile publice și de factorii controlați de instituțiile statului: incertitudinea fiscală și legislativă (80% dintre respondenți), lipsa stabilității politice și de viziune a politicilor publice (69%) și birocrația (46%).

85% dintre companii își văd puse sub semnul întrebării planurile de investiții în 2018
Majoritatea covârșitoare a oamenilor de afaceri, 85%, declară că incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiții ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investițiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.

Consacrat drept un bătrânel care împarte daruri celor mici, Moș Crăciun este un simbol ce cheamă. Este capital de relație pe care îl investim în ceilalți prin simpla dăruire de cadouri. Se naște o economie de circumstanță care își are regulile ei specifice.

Dăruim și primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relațiile cu ceilalți și stimulează consumul. Comunități întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încarcatură simbolică și efect în economie.

Venituri mai mari, cadouri mai multe

În România vacanța de Crăciun coincide cu o creștere a consumului pe toate planurile, de la alimente și îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanțe și creșterea vânzărilor de mașini. Zeci de milioane de euro sunt puși în mișcare în numele lui Moș Crăciun. În această perioadă, producția bunurilor de larg consum cunoaște un boom care turează motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile și antrenează o forță de muncă sezonieră.

Cu o creștere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moș Crăciun anima și mai mult frenezia achiziției pe fond sonor de cadouri despachetate și șampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de țări analizate, în funcție de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.

Cumpărăm cadouri online sau în magazine

Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferența fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleași surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) și jucării (12,7%). Pentru respondenții la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.

Monetizarea lui Moș Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenați producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri și promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moșului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemați, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toți să cumpere ceva.

Moș Crăciun, de la simbol la mercantilism

Un Moș Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moș Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.

Chiar dacă în copilaria omenirii darul avea multiple semnificații, în momentul de față cea economică predomină. Morișca consumului învârte indicatorii economici și desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creșterii economice pe baza de consum nu poate dura la nesfârșit. Dacă vine Moș Crăciun și ne ia darul înapoi?

Autor: Constantin Magdalina, Expert, Tendințe si Tehnologii Emergente

Evoluția economică a României din ultimul an genereză emoție. De la entuziaști susținători ai consumului ca marca a bunăstării, la contestatari vehemenți ai măsurilor pro-ciclice.

În 2017 sentimentul de business a pendulat între încrederea dată de creșterea economică din 2016 și scepticism cu privire la sustenabilitatea creșterii economice în a doua jumătate a anului. Cel puțin așa arată datele cercetării comparative Evoluția afacerilor din România din 2017, realizata de compania Valoria.

Studiul a fost realizat în rândul a 308 executivi de top ai companiilor importante din România – multinaționale și antreprenoriale – despre evoluția previzionată a afacerilor în anul 2017. Indicatorii urmăriti sunt:cifra de afaceri, profit, investiții,evoluția numărului de angajați și a nivelului salariilor.

Decidenții care au dat răspunsurile despre acești indicatori conduc companii din 14 industrii și au cifre de afaceri cuprinse între 1 milion de euro și mai mult de 100 de milioane de euro. Ținând cont că principalele industrii care contribuie la creșterea economică de 6,1%,estimată pentru 2017 de Comisia Națională de Prognoza sunt: producție, agricultură și alimentație, construcții/imobiliare, comerț en gros și retail,am selectat datele relevante pentru acestea din analiza Valoria.

Producție industrială

Perspectiva de creștere a companiilor de producție este una rezervată. Numai 29% dintre companii se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 5%-10% (față de 23% la începutul anului). În același timp 4% dintre respondenți (față de 13% anterior) nu prevăd nicio creștere a cifrei de afaceri în 2017.
Previziunile privind evoluția profitului în 2017 au suferit ajustări în a două parte a anului. 39% dintre companiile de producție (față de 35% anterior) se așteaptă la o creștere a profitului lor în intervalul 1%-5%, iar 11% (față de 3% la începutul anului) se așteaptă că profitul companiei să nu sufere nici o modificare față de anul anterior.
Conform rezultatelor cercetării, 23% dintre companiile de producție spun că nu vor crește investițiile în 2017, față de 10% cu 6 luni în urmă. În ce privește evoluția numărului de angajați, 32% spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% pe parcursul acestui an în timp ce 34% se așteaptă ca nivelul salariilor să crească cu doar 5%-10% în 2017.

Agricultură și alimentație

Companiile din agricultură și alimentație au o perspectiva de creștere pozitivă în 2017. 40% se aștepta ca cifra lor de afaceri să crească între 10%-20%, în timp ce 20% se așteaptă să crească între 5%-10%. Profitul este așteptat să fie în marja 5%-10% pentru 40% dintre companii, în timp ce investițiile vor crește cu 30% pe același interval. 60% dintre companiile din agricultură și alimentație se așteaptă ca numărul de angajați să crească între 5% și 20% corelate cu salariile ce se așteaptă să crească corelat pe același interval.

Constructii și imobiliare

În a doua parte a anului 2017, companiile de construcții și imobiliare își ajustează ratele de creștere. Nu mai puțin de 8% dintre companii se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 10%-20% (față de 33% la începutul anului). Perspectiva este confirmată de Comisia Națională de Prognoză, care a rectificat estimarea de creștere de la 6% făcută în 2016 pentru anul acesta la 1.5% din prezent. În consecință și previziunile privind evoluția profitului în 2017 sunt și ele ajustate. Doar 12% (față de 33% la începutul anului) se așteaptă ca profitul companiei să crească între 10%-20%. În septembrie 2017, 37% dintre companiile de construcții și imobiliare spuneau că nu vor face investiții în 2017, iar 31% vor face investiții de 1%-5%.
În semestrul al doilea al anului 2017, 38% dintre respondenți nu se așteaptă la nici o creștere a numărului de angajați în 2017 în timp ce 27% dintre companiile de construcții și imobiliare se așteaptă ca salariile să crească între 5% și 10% iar 35% dintre companii se așteaptă la salarii în creștere cu 10%-20%.

Comerț engros și retail

Nu este deloc surprinzător faptul că perspectiva de creștere a companiilor din comerț en gros și retail este una pozitivă. Acestea se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 5%-10% (față de 23% la începutul anului). În același timp 25% dintre respondenți (față de 23% anterior) prevăd o creștere între 10%-20% a cifrei de afaceri în 2017, iar 16% (față de 15% anterior) se așteaptă la o creștere între 20%-30%.
Previziunile privind evoluția profitului în 2017 sunt optimiste, 18% (față de 8% în martie 2017) previzionează o creștere a profitului între 10%-20%. Conform rezultatelor cercetării, 14% (față de 8% anterior) dintre companiile de comerț en gros/retail spun că vor să își crească investițiile cu 10%-20%.
Scade de la 31% la 20% procentul companiilor care spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% în acest an. Doar 34% dintre companiile de comerț en gros/retail (față de 46% anterior) se așteaptă ca salariile să crească între 5% și 10%, iar 31% dintre companii se așteaptă la creșteri de 1%-5%.

Pe final de an

Nici cei mai optimiști comentatori nu se așteptau la o creștere economică de 6,1% a economiei României. Totuși, dacă se întâmplă,această evoluție are ca surse principale creșterea cu 7,7% a consumului corelat cu creșterea de 22% a salariilor din sectorul bugetar și scăderea investițiilor la 2%. Creșterile industriilor de mai sus sunt importante, numai că performanța primelor 3 este devansată de un nesănătos consum. În 2017, România trăiește un iluzoriu Black Friday.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

●    Ponderea turismului în PIB-ul global a crescut la mai mult de 3% în 2016;

●    State de la periferia Zonei Euro, precum Malta sau Cipru, sunt în mod deosebit dependente de turism;

●    Malta şi Cipru au înregistrat creşteri cu două cifre ale sosirilor de turişti în luna iunie 2017;

●    Asia este piaţa de turism cu cel mai rapid ritm de creştere la nivel global.

Un an foarte bun pentru sectorul turistic din Malta a dus industria turismului din această ţară la o pondere de 13% la formarea PIB-ului, comparativ cu 5% în Spania şi 2% în Italia, în vreme ce ponderea turismului în PIB-ul global a crescut la peste 3% anul trecut.

O nouă analiză a PwC Global Economy Watch arată importanţa sectorului turistic pentru economiile de la periferia Zonei Euro, incluzând Malta şi Cipru.

Andreea MitiritaÎn 2016, sectorul turistic a generat peste 109 milioane de locuri de muncă şi venituri de 2.300 de miliarde de dolari la nivel global. Această valoare este similară cu cea a PIB-ului Indiei, potrivit datelor World Travel & Tourism Council (WTCC).

Atât Malta, cât şi Cipru, au înregistrat o creştere cu două cifre a sosirilor turiştilor în luna iunie 2017 (cu 19% şi respectiv 12%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. Este de aşteptat ca Cipru să înregistreze un număr record de turişti în acet an. Într-o manieră similară, Spania ar putea să înregistreze o creştere cu 12% a numărului de turişti, urmată de Portugalia şi Grecia (cu 8% şi respectiv 7%), luând în calcul că nu se va înregistra nicio problemă la partea de ofertă.

„În ciuda instabilităţii politice din multe zone ale lumii, sectorul turistic dă dovadă de rezistenţă – a depăşit ritmul creşterii PIB pentru al şaselea an consecutiv. Pentru mulţi dintre noi sezonul vacanţelor înseamnă în principal aeroporturi, hoteluri, zile însorite, dar trebuie perceput şi ca o componentă crucială a economiei, care generează venituri importante. Acest lucru este în mod deosebit valabil pentru câteva dintre economiile de la periferia Zonei Euro precum Grecia, Spania sau Cipru”, a declarat Florin Deaconescu, Partener de Audit, Liderul echipei de servicii pentru sectorul tehnologiei, media şi divertisment şi telecom, PwC România.

„Liniile aeriene low cost au alimentat această creştere puternică a numărului de turişti. Atât preţul petrolului, cât şi costul forţei de muncă s-au menţinut la niveluri relativ scăzute în ultimii ani, ceea ce a generat profituri mai mari şi creşterea capacităţii de transport pentru multe dintre companiile low cost” a adăugat Andreea Mitiriţă, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România, membru al echipei de servicii pentru sectorul tehnologiei, media şi divertisment şi telecom, PwC România.

Cu toate acestea, în ciuda succesului unor destinaţii turistice precum Malta sau Cipru, datele arată că piaţa turistică din Zona Euro este relativ saturată, cea mai rapidă creştere la nivel global înregistrând-o piaţa asiatică.

• 845 de proiecte de investiţii străine directe (ISD) în Europa, în 2016, și o creştere anuală de 15%
• Marea Britanie, Germania şi Franţa au atras puţin peste jumătate (51%) din totalul proiectelor ISD în 2016
• 56% dintre investitorii globali spun că Europa va recupera ritmul de creştere constantă, după cinci ani de stagnare

România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, conform ediţiei din 2017 a barometrului EY European attractiveness survey. Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe (în creștere de 32% față de anul precedent) care au generat 17.545 de noi locuri de muncă.

Marea Britanie este în fruntea clasamentului cu peste 43.000 de noi locuri de muncă, urmată de Polonia (cu 22.000) și de Germania, care a avut aproape 20.000 de noi locuri de muncă generate prin proiecte ISD.

În privința numărului de proiecte de investiții atrase în 2016, România se situează la mică distanță înaintea Cehiei și Ungariei în zona Europei Centrale și de Est și pe poziția a doisprezecea în topul general european.

Investiţiile străine directe în Europa

Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un nivel record în 2016, cu 5.845 de noi proiecte înregistrate (o creştere de 15% față de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui număr de de aproape 260.000 locuri noi de muncă (o creştere de 19%).

Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) şi Franţa (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinaţii europene pentru investiții în 2016, care au atras mai bine de jumătate (51%) din investiţiile străine directe. Spania şi-a consolidat poziţia a patra, în timp ce Polonia a urcat o poziţie în clasamentul ISD, devenind prima ţară din Europa Centrală care a intrat în primele cinci destinaţii de investiţii. România este pe locul 12 (cu132 proiecte, în creștere cu 35% față de 2015).

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, spune:

“În 2016, preocupările de natură geopolitică au fost prioritare pentru consiliile de administraţie, dar  s-au continuat investițiile în cea mai mare piaţă unică din lume, unde PIB-ul Zonei Euro l-a depășit pe cel al Statelor Unite pentru prima dată după criza financiară din 2008. Creşterea lentă a multor pieţe emergente din 2016 pare să fi contribuit la atractivitatea europeană, iar investitorii globali văd forţa de muncă din Europa ca pe un activ foarte important. Robotica și inteligența artificială au contribuit, de asemenea, la consolidarea principalelor sectoare tradiționale de producție și de servicii de business din Europa.”

Din rândul primelor trei destinaţii pentru investiții, Franţa a cunoscut cea mai mare creştere, cu 30% mai multe proiecte faţă de anul precedent. Ea a fost urmată de Germania (creştere de 12%) şi Marea Britanie (creştere de 7%). Cu cele 1.063 de proiecte înregistrate, Germania şi-a întărit atacul la prima poziţie din clasament, deţinută de multă vreme de Marea Britanie în topul european al destinaţiilor ISD.

Doar Olanda (-5%), Belgia (-5%) şi Elveţia (-2%) au înregistrat creşteri globale negative, fapt ce marchează o încetinire faţă de 2015, când toate au înregistrat creşteri pozitive.

În ciuda unui an 2016 pozitiv pentru ISD în Europa – o regiune cu peste 500 milioane de consumatori şi 30 milioane de companii – provocările geopolitice şi macroeconomice au avut impact, pe termen scurt, asupra sentimentului privind investiţiile. Dintre cei 505 executivi de la nivel global intervievaţi în luna martie a acestui an, doar 28% intenţionează să-şi extindă operaţiunile europene în anul următor, ceea ce înseamnă o scădere de patru puncte procentuale faţă de nivelul de 32% din 2015.

Cu toate acestea, încrederea investitorilor în perspectivele europene pe termen mai lung a crescut semnificativ, dacă se ia în calcul procentul investitorilor care se aşteaptă la revenirea către o creştere economică stabilă, după cel puţin cinci ani de stagnare, procent care a ajuns la 56% faţă de 45% în 2015.

Companiile americane sunt cel mai mare investitor în Europa

Cu un număr de 1.310 proiecte ISD, companiile americane reprezintă cel mai mare bloc de investitori în Europa, cumulând 22% din toate proiectele ISD europene în 2016. Proiectele ISD din Statele Unite au crescut în 2016 cu 10% faţă de anul anterior.

Cele mai multe investiţii străine directe în Europa au provenit, însă, din fluxuri intra-europene de ISD, care au crescut cu 18% în 2016. Germania și-a consolidat poziția de principal investitor transfrontalier, lansând 651 de proiecte în 2016 – cu 25% mai mult față de anul precedent. După Germania, primii cinci investitori intra-europeni, după numărul de proiecte ISD, au fost Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Italia.

Oraşele rămân atractive, în ciuda deteriorării sentimentului privind investiţiile

Zona metropolitană londoneză se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane după numărul de proiecte ISD din 2016 – atrăgând 40% din proiectele ISD din Marea Britanie. Este urmată de zona metropolitană pariziană.

Se înregistrează o creştere a atractivităţii zonelor germane Dusseldorf şi Oberbayern (Munchen), care au ocupat poziţiile trei şi patru, în timp ce regiunea spaniolă Catalonia (Barcelona) a urcat o poziţie, pe locul cinci, cu o creştere anuală de 5%.

În privința sentimentului legat de investiţii, Londra şi-a păstrat poziţia de cel mai atractiv oraş european. Paris şi Berlin au fost clasificate de investitori pe locurile doi şi trei drept cele mai atractive destinaţii pentru investiţii – deşi atractivitatea lor a scăzut comparativ cu anul anterior în favoarea altor oraşe europene, printre care Frankfurt, Munchen şi Amsterdam.

Analiza pe sectoare

Sectoarele de software şi servicii pentru afaceri au atras împreună un sfert din proiectele ISD în 2016, fapt care subliniază transformarea digitală a Europei. Producţia software a atras cele mai multe investiții străine directe în Europa în 2016, generând 780 de proiecte – o creştere de 12%.

Serviciile pentru afaceri au urmat pe locul al doilea, cu un număr în creștere de proiecte, de 47% în 2016. Această creştere a fost alimentată de puternica activitate înregistrată în Marea Britanie, Franţa şi Spania. Irlanda şi Olanda s-au remarcat și ele prin creşteri impresionante ale numărului de proiecte ISD în servicii pentru afaceri, de 343%, respectiv 133%.

Sectorul de producţie european a atras peste 1.500 de proiecte ISD în 2016 – o creştere anuală de 6%, față de 29% din proiectele ISD (1.455) şi 53% din noile locuri de muncă în 2015.

Regiunea CEE se poziţionează din ce în ce mai mult ca “atelierul de producţie” al Europei. În 2016, regiunea CEE şi-a asigurat 755 de proiecte, marcând o creştere de 15% şi o cotă globală de 49% din totalul proiectelor ISD europene de producţie – în creştere faţă de 45% în 2015.

Activităţile de vânzări şi marketing au atras 46% din toate proiectele ISD în 2016, în creştere faţă de 41% în 2015. Este de remarcat faptul că firmele care au inițiat proiecte de investiții străine directe în afara Europei au cumulat 45% din proiectele ISD din vânzări şi marketing.

Privind înainte: viitorul Europei se bazează pe talent şi inovare

Întrebaţi despre impactul pe care l-ar putea avea Brexitul asupra operaţiunilor companiilor lor, 80% dintre investitorii stabiliţi în Europa au declarat că nu au planuri de schimbare sau de relocare. Cu toate acestea, au subliniat că au unele îngrijorări legate de posibilele consecinţe fiscale, administrative şi de reglementare. Fără să nege incertitudinea legată de climatul geopolitic curent, 65% dintre investitorii intervievaţi au încredere în viitorul Uniunii Europene.

Datele arată că libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă pe cuprinsul celor 28 de state membre continuă să ofere un mediu suficient de atractiv în care afacerile să se dezvolte, se se adapteze şi să investească – generând astfel profit și noi locuri de muncă.

Educaţia şi urgența îmbunătăţirii abilităţilor profesionale din Europa sunt principalele motive pentru care investitorii acționează în regiune (37%, în creştere faţă de 29% în 2015), urmate de necesitatea de a susține sectorul high-tech şi inovaţia (34%).

Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luați în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflație medie anuală de 1,4%, un câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor.

• Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public.
• De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administrației publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.
• Tot atunci,crește cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.
• Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.
• De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.
• Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.
• Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/lună pe perioada derulării activităților didactice/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.
• Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei și va fi eliminată obligația pensionarilor de a plăti contribuții sociale de asigurări de sănătate.

• La capitolul ,,Investiții” alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.
• Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.
• Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire a impozitului reinvestit.
• Începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.
• A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Măsură vizează stimularea creării de noi locuri de muncă și așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi.

• Reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe.
• Continuă, astfel, procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM – contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
• Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii va beneficia de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

În 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

Majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creșterea bugetelor Ministerelor Educației Naționale, al Muncii și Justiției Sociale, al Culturii și Identității Naționale, dar și în cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creșterii punctului de pensie, a pensiei minime și a scutirii de impozit și de la plata contribuțiilor la sănătate.

Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene și pentru capitalizarea Poștei Române cu 170 de milioane de lei.

Un obiectiv este fundamentarea bugetului pe bază de programe care va permite stabilitatea și predictibilitatea alocărilor bugetare. Va exista astfel o percepţie mai corectă, mai sistematică şi mai organizată asupra obiectivelor strategice şi a rezultatelor politicilor statului, o evaluare coerentă a felului în care s-au cheltuit banii publici în mod raţional și transparent pentru politici publice în interesul societăţii.

Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 mld. de euro, iar pentru agricultură 1,18 mld. de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 mld. de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, tendințe și tehnologii emergente

Valoarea adăugată de sectorul de IT (software si servicii) la PIB-ul României a ajuns la 3,066 miliarde de euro în 2015, în creștere cu 21% comparativ cu 2014, conform datelor ANIS. Pentru anul 2016, valoarea estimată este de 3,616 miliarde euro.

Software – Se estimează că piața internă de software (fără export) va crește cu 6,7%, ajungând la 425 milioane euro în 2016, depașind nivelul de 398 milioane euro din 2015. Pe termen mediu, se așteptă o creștere semnificativă, cu un CAGR de 8,4% în perioada 2016-2020, ceea ce va face ca valoarea pieței să urce la 648 milioane euro în 2020.

Serviciile de IT – Se estimează că piața internă a serviciilor de IT va crește de la 593 milioane euro în 2016 la 972 milioane euro în 2020, ceea ce corespunde unui CAGR de 8,5%. Soluțiile de cloud și adoptarea outsourcing-ului de către companiile locale vor genera extinderea segmentului serviciilor, care va completa sursele consacrate de venituri cum sunt consultanța și integrarea sistemelor.

Sursa:Software and IT Services in Romania 2016 – ANIS, Romania Information Technology Report Q3 2016 – BMI (E/P = estimat/prognoză)

Software pentru companii: Piața românească de enterprise software este matură ca o consecință a integrării în economia europeană – ratele de penetrare rămân însă semnificativ mai mici decât cele din Europa de Vest, dar și decât cele din Europa Centrală și de Est. Oportunitatea reprezentată de enterprise software în România rămâne concentrată pe ERP, CRM și managementul lanțului de aprovizionare (SCM). Datele pentru 2015 arată că ratele de adopție în rândul IMM-urilor sunt sub media Uniunii Europene, atât pentru ERP cât și pentru CRM. În unele cazuri, diferența a fost deosebit de mare, inclusiv pentru penetrarea aplicațiilor tip ERP la nivelul companiilor mici-și-mijlocii și a celor tip CRM la nivelul companiilor mari.

Cloud computing: România este o piață mică în comparație cu cea mai mare parte a Europei, dar este în curs de dezvoltare rapidă. Deși presiunea pe preț este de așteptat să fie intensă din cauza sensibilității pieței la preț în general, potențialul rămâne semnificativ. Creșterea rapidă a adopției cloud computing-ului este susținută de calitatea ridicată și infrastructura extinsă. Se estimează că totalul cheltuielilor de cloud computing în România va crește cu o rata medie anuală de 17,4% în perioada 2016-2020, până la 69 de milioane de euro.

SaaS: Potrivit datelor Eurostat, România se situează în spatele colegilor din Europa Centrală și de Est. În 2014, doar 5% din întreprinderile nefinanciare din România, cu 10 sau mai mulți angajați, au adoptat cel puțin un serviciu de cloud.

IaaS/PaaS: În ceea ce privește adoptarea Infrastructure-as-a-Service (IaaS) / Platform-as-a-Service (PaaS), datele arată că stocarea fișierelor și hostingul bazelor de date au fost cele mai comune servicii în 2014, accesate de aproximativ o treime din companiile care folosesc soluțiile cloud, în timp ce doar 19% dintre companiile ce utilizeză soluții cloud din România folosesc cloud computing pentru aplicațiile proprii. Acest lucru ar putea fi o oportunitate pe termen mediu.

Pepiniera de talente

În România, există aproximativ 100.000 de specialiști în sectorul de IT la nivel național. Învățământul tehnic include 5 universități politehnice de top, 59 de facultăți de stat și 174 facultăți private. România se află în top 10 la nivel global în ce privește numărul de specialiști IT certificați, iar aproximativ 98% dintre specialiștii de IT vorbesc engleza. Acest lucru recomandă România ca un hot spot pentru dezvoltarea rapidă a sectorului IT în următoarele decenii, potrivit studiului Brainspotting IT Report din 2016.

Un avantaj al țării este reprezentat de limbajele de programare diversificate și foarte solicitate pe care experții români le stăpânesc: Java (28%), PHP (15%), NET C # (15%), și C / C ++ (12%), sunt cele mai des întâlnite dintre limbajele de programare și de expertiză. Specialiștii IT sunt interesați să obțină certificări internaționale, precum: Linux, Cisco, Microsoft, Oracle, Sun, ISTQB, OMO, CBAP.

Cu toate că România își propune să fie un centru IT regional, pepiniera de talente nu pare să furnizeze numărul de speciliști necesar atingerii acestui obiectiv. Cei peste 7.000 de absolvenți IT sunt totuși insuficienți pentru a acoperi nevoile pieței. Acest deficit se poate adânci pe termen mai lung pe masură ce specialiștii migrează spre alte părți ale UE în căutarea unui salariu mai mare și a unor oportunități mai bune de angajare.

Perspective pe termen mediu

Industria serviciilor de IT va fi segmentul fanion al pieței de IT pe termen mediu, ca urmare a creșterii continue în externalizarea și adoptarea mai largă a serviciilor de cloud computing în rândul utilizatorilor finali din România, atât în sectorul privat cât și cel public. Cheia acestei tendințe este cererea internă generată de companii și investițiile guvernamentale în societatea informațională. Un alt factor va fi outsourcing-ul și potențialul de creștere semnificativă a cloud computing-ului în România, în cazul în care sunt puse în aplicare reglementările UE pentru securitatea datelor.

Modernizarea sectoarelor economice cheie din România va oferi în continuare oportunități pentru furnizorii din sectorul de IT în domeniul bancar, petrol și gaze, energie și telecomunicații. Investițiile în modernizare sunt de natură să conducă la creșterea oportunităților pentru IT, în special în transporturi și utilități.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

89% dintre oamenii de afaceri din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 7% se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% se așteaptă la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creștere, 41% estimează o evoluție semnificativ pozitivă (creștere peste 10%).

Așteptările privind evoluția profitului sunt, de asemenea, pozitive – 81% dintre companii proiectând creșterea profitabilității în anul în curs. Aproape una din trei companii se așteaptă la un avans de peste 10% al acestui indicator, în timp ce 48% estimează că vor înregistra creșteri care nu vor depăși acest nivel.

Tendința ascendentă a vânzărilor va fi susținută prin creșterea investițiilor, 64% dintre firme planificând creșterea acestora cu 5%-30% până la sfârșitul anului. Pentru finanțare, companiile respondente apelează în special la resursele proprii, la reinvestirea profitului și la împrumuturi de la societăți afiliate, din același grup, urmate de împrumuturi bancare, arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii” publicat astăzi de EY România.

Studiul EY are la bază răspunsurile a 267 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2016 și 2017. 13% dintre respondenți conduc companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 41% între 1-10 milioane EUR și 19% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 1 – 16 septembrie 2016.

„România traversează o perioadă bună din punct de vedere economic. Conform prognozei FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa. Cu toate acestea, rezultatele acestei ediții a studiului EY reflectă îngrijorarea executivilor români față de modelul de creștere a economiei românești, bazat puternic pe consum. Astfel, 98% dintre aceștia indică nevoia unei strategii de țară care să asigure României o creștere sustenabilă și recuperarea decalajelor structurale față de țările din Vest”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Oamenii de afaceri – încrezători în evoluția economiei românești în următoarele 12 luni

57% dintre oamenii de afaceri respondenți sunt încrezători în evoluția economiei românești în următoarele 12 luni. Optimismul respondenților vine pe fondul creșterii puternice a economiei românești în primul semestru 2016. Avansul economic indicat de Institutul Național de Statistică în această perioadă s-a ridicat la 5,2%, fiind stimulat mai ales de cererea internă.

Mediul de afaceri – îngrijorat de creșterea consumului

Peste jumătate dintre executivii de top se declară îngrijorați de modelul de creștere economică al României bazat pe stimularea consumului. Ultimele date ale INS arată că avansul economic a fost impulsionat puternic în primul semestru 2016 de creșterea acestuia (7,2%), comparativ cu investițiile care au contribuit doar cu 1,6%, în vreme ce exportul net a avut o contribuție negativă, de -2,8%, pe fondul excesului de cerere care nu a putut fi satisfăcută de oferta internă.

Având în vedere această îngrijorare, oamenii de afaceri respondenți indică în proporție de 98% nevoia unei strategii de țară care să asigure României un model de creștere sustenabilă.

Salariile cresc, la fel ca și numărul de angajați

Evoluțiile pozitive ale cifrei de afaceri și cererii pentru produse și servicii se reflectă și în evoluția salariilor și a numărului de angajați. În timp ce 33% dintre angajatori se așteaptă la o creștere modestă (sub 5%), 34% afirmă că vor crește numărul de angajați între 5-30%.

82% dintre companii intenționează să crească salariile, dar 48% dintre respondenți nu estimează o creștere mai mare de 5%. 34% vor crește salariile propriilor angajați între 5-20%, faţă de 43% câţi planificau acest lucru la începutul anului. Aceste procente reflectă intențiile mediului de business și nu măsoară creșterile efective înregistrate în piață.

Creșterea productivității – în topul priorităților executivilor din România

Creșterea productivității (35%) și introducerea de noi produse pe piață (17%) sunt printre prioritățile cele mai importante ale executivilor români. Îmbunătățirea productivității a urcat pe agenda executivilor de top din România cu 8 puncte procentuale față de începutul anului, în timp ce reducerea costurilor a continuat să scadă în ordinea priorităților, de la 30% în 2015, la 21% la începutul lui 2016 și la 16% în septembrie 2016. Atragerea de talente valoroase marchează o creștere de 5 puncte procentuale la această ediție a studiului, ajungând la 11% din opțiuni.

Prețul redus şi încrederea în brand sunt cele mai importante avantaje competitive

În ciuda creșterii cererii de produse și servicii înregistrate în acest an, companiile continuă să se concureze mai ales la nivel de preț (39%). Notorietatea brandului se regăsește pe locul al doilea în topul avantajelor competitive, dar marchează o tendință de scădere în opțiunile respondenților, de la 30% la începutul anului 2016 la 12% în ediția curentă, la egalitate cu parteneriatele de business.

****

Despre studiu

Studiul O viziune a creșterii este realizat de EY România de două ori pe ani și măsoară percepțiile directorilor din companii care activează în România în ceea ce privește perspectivele economice și evoluția propriei companii. Ediția din această toamnă are la bază răspunsurile a 267 executivi de top. 13% dintre respondenți conduc companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 41% între 1-10 milioane EUR și 19% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 1 – 16 septembrie 2016.

Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 3,1 miliarde de lei, respectiv 0,4% din PIB.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,2 miliarde de lei, reprezentând 19,4% din PIB, au fost în primele opt luni cu 1,9% mai mici în termeni nominali față de perioada similară din 2015. Din acestea, încasările ANAF au fost de 132,4 miliarde de lei, adică cu 1,2% mai mult față de perioada similară a anului 2015 și cu 0,1% peste programul de încasări stabilit pentru acest an.

S-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+10,7%), accize (+6,5%), contribuții de asigurări sociale (+6,9%), impozitul pe salarii și venit (+3%), precum și din taxa pe utilizarea bunurilor (+9,7%).

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioadă a anului 2015 de 9,4% în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015. Cu toate acestea, față de programul ANAF, veniturile din TVA au fost cu 0,2% mai mari.

Încasările din contribuții de asigurări sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta în condițiile în care sunt influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, în urma creșterii cotei de contribuții de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016, precum și de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuțiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,6%, la impozite și taxe pe proprietate cu 11,1%, iar la taxa pe utilizarea bunurilor s-a înregistrat o creștere de 6,8%.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 150,3 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 4,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.

Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și a personalului din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie și de 15% din luna decembrie pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1050 de lei și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1050 de lei la 1250 de lei. Menționăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranșă aferentă plăților drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,7%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influențate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 14,9 miliarde de lei, respectiv 2% din PIB.