Având cunoștință de evenimentele de marcă ce se organizează la nivel european în domeniul fiscalității, am dorit să aducem aproape de practicienii și de mediul academic românesc pe unii dintre cei mai mari profesioniști în domeniu: Rita de la Feria, Patrice Pillet și Tiina Ruohola.

Discursurile acestora se vor concentra nu doar pe modificările ce se preconizează în legislația europeană de TVA (Patrice Pillet), ci și pe cele mai bune practici experimentate la nivel european în relația contribuabil – administrație fiscală (Tiina Ruohola) și, nu în ultimul rând, pe măsurile de politică fiscală pe care România le-ar putea avea în vedere în scopul creșterii colectării în materia TVA, aceasta din urmă fiind cea mai scăzută dintre toate statele membre (Rita de la Feria).

Rita de la Feria

Rita de la Feria
este profesor în drept fiscal al Universității din Leeds și unul dintre cei mai mari specialiști din lume în politici fiscale, fiind desemnată în 2016 ca fiind cea mai influentă femeie în fiscalitatea internațională.

Rita de la Feria susține discursuri sub jurământ în plenul parlamentelor diverselor state cu privire la funcționalitatea anumitor măsuri fiscale și este contractată de diferite guverne și instituții internaționale pentru a analiza socio-economic comportamentul contribuabililor și pentru a propune întregul sistem fiscal.

Ultima analiză a Ritei, comandată de FMI, vizează impactul unui TVA progresiv, pe microsimulări realizate la nivelul a două state africane.

Acesta este unul dintre cele mai relevante discursuri (scurte) ale Ritei:

https://re-imagine.eu/reimagine-talks-reimagine-taxation-with-professor-rita-de-la-feria

Pe 18 iunie, la București, Rita de la Feria va vorbi despre deficiențele majore ale sistemului românesc de TVA (de la administrare fiscală la legislație deficitară, în special în ceea ce privește cotele reduse de TVA) și despre posibilele soluții ce ar putea fi implementate în România.

Patrice Pillet

Patrice Pillet
este șeful departamentului de TVA din cadrul Comisiei Europene. Patrice ne va vorbi despre evoluția negocierilor dintre Comisie și statele membre în ceea ce privește modificările legislative de substanță ce vor viza economia digitală. Pachetul de TVA numit ViDA (VAT in the digital age) se discută de aproximativ doi ani, fiind considerat cea mai consistentă modificare a Directivei de TVA. Pe data de 14 mai 2024, acest pachet de măsuri a picat la votul statelor membre (unde este nevoie de unanimitate).

Vom afla în premieră de la Patrice Pillet ce opțiuni propune Comisia și cum se așteaptă ca acestea să fie reflectate în legislațiile statelor membre.

Tiina Ruohola

Tiina Ruohola
este reprezentanta confederației finlandeze și reprezentant al mediului de afaceri în discutarea și creionarea modificărilor legislației europene de TVA. Tiina este o bună cunoscătoare a demersurilor pe care statele membre le-au făcut deja în direcția eficientizării colectării TVA. Discursul ei din cadrul evenimentului din 18 iunie se va concentra pe soluțiile identificate de mai multe state membre, în facilitarea relației cu contribuabilul (de exemplu, inspecții fiscale din birou, rambursări de TVA rapide și, mai ales, îndrumare concretă și eficientă a contabilului, astfel încât acesta să nu mai comită greșeli). Digitalizarea administrației fiscale și e-factura vor fi unele dintre subiectele de discuție.

Aceasta este doar cea de a doua zi a evenimentului. În prima zi a conferinței, pe 17 iunie, 12 dintre cei mai buni profesioniști din domeniul TVA din România vor avea prezentări ce vor viza sediul fix, taxa clawback, provocările în deducerea TVA, problemele de TVA intervenite în tranzacțiile imobiliare și în cadrul executărilor silite, cotele reduse de taxă, scutirile de TVA și noile măsuri aflate în plină creionare, la nivelul Ministerului de Finanțe.

Pentru detalii complete privind Conferința de TVA, ediția 2024, programul acesteia și modalitatea de înscriere, vă rugăm să accesați pagina evenimentului, aici.

• Luisiana Dobrinescu
  Concluzii pe final de 2019
  Evoluții fiscale recente
• Valentin Milanovici, Alexandru Manea
  Vor apărea noi obligații de raportare în materie de prețuri de transfer?
• Ramona Jurubiță, Vladimir Zoican
  Baza de impozitare a TVA și prețurile de transfer
  
• Horațiu Sasu
  Fraudă la care beneficiarul nu a participat: efecte asupra deducerii TVA
  
• Andrei Iancu
  Dispoziția de măsuri – act administrativ pur sau cenușăreasa actelor administrative fiscale?
• Luciana Rainov, Flavia Pop
  Contribuabilul versus „Sistemul”
• Alexandru Stănoiu
  Rezolvarea unei probleme sau doar mascarea ei. Considerații despre procedura de cesionare a creanțelor bugetare din cadrul procedurilor de insolvență – OPANAF nr. 942/2019
• Andrei Ștefănescu
  Obligația de emitere bonului fiscal în cazul avansului pentru un bun viitor
• Cristina Oneț
  Despre actele emise de organele fiscale
• Ionița Cochințu
  Incidența dreptului european în contextul organizării finanțelor publice naționale și al construcției bugetului public național
• Jurisprudență fiscală națională
  Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada noiembrie-decembrie 2019
  
  

• Ionița Cochințu
  Principii de conduită care trebuie să guverneze relațiile dintre contribuabili și organele fiscale
  Evoluții fiscale recente
• Monica Iordache, Gabriela Badea
  Taxarea economiei digitale. Propunerea OCDE privind o abordare unitară
• Medeea Popescu, Cristiana Provian
  Cazuri în care dubla impunere a veniturilor persoanelor fizice ar fi putut fi evitată
  
• Tudor Vidrean-Căpușan
  Reflecții cu privire la taxele vamale aplicate de către UE în baza acordurilor de asociere
  
• Ramona Jurubiță, Raluca-Loredana Udroiu
  Impactul valorii în vamă în baza de impozitare a TVA în cazul importului de bunuri
• Mihaela Mitroi
  Saga transparentizării continuă. Noi raportări pentru tranzacțiile transfrontaliere
• Cristina Oneț
  Restructurarea creanţelor bugetare reglementată prin O.G. nr. 6/2019 versus eşalonarea la plata creanţelor fiscale reglementată prin Codul de procedură fiscală
• Jurisprudență fiscală națională
  Alin Văsonan – Sinteză de jurisprudență fiscală națională
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada Septembrie-Octombrie 2019
  
  

• Gabriel Biriș
  Scurtă aducere aminte
  Evoluții fiscale recente
• Mirela Păunescu, Dragoș Călin
  Dividendele – oportunităţi şi provocări. O abordare juridico‑economică (II)
• Cristina Niculcea
  Relațiile de afiliere. Cât de importantă este o corectă identificare și verificare a lor?
  
• Sorin Biban
  Ajustarea TVA‑ului deductibil în cazul bunurilor de capital – regulile introduse de la 1 ianuarie 2017 și neutralitatea lor.
  
• Andrei Iancu
  Obligațiile fiscale accesorii – o abordare funcțională
• Antoniu Simon, Daniela Stăncioi
  Suspendarea actului administrativ fiscal – evoluție legislativă și jurisprudențială. Paguba iminentă
• Lelia Grigore, Delia Luca
  Dreptul contribuabilului de a fi ascultat, parte a dreptului la apărare
• Anca Radu
  Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia contribuțiilor sociale în ceea ce privește aplicarea formularului A1
• Jurisprudență fiscală națională
  Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională.
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada iulie‑august 2019
  
  

• Marilena Ene
  Noutățile internaționale în dreptul fiscal (Ce mai este nou în viața fiscală internațională) .
  Evoluții fiscale recente
• Cătălina Mihai, Marius Eugen Rogoz, Ioana Simona Dulgheru
  Libera prestare a serviciilor de asigurare – între operaționalizare și impozitare corectă
  
• Cristina Spirescu, Andreea Ignătescu
  Digitalizarea administrației fiscale – România, încotro?
  
• Mirela Păunescu, Dragoș Călin
  Dividendele – oportunităţi şi provocări. O abordare juridico-economică (I).
  
• Andra Cașu, Alexandra Ovedenie
  Noi provocări privind tranzacțiile transfrontaliere și raportările fiscale obligatorii
• Georgiana Iancu
  Controverse privind calitatea de persoană impozabilă
• Cosmin Preda, Mihaela Ardeleanu
  Cota TVA de 5% la produse bio: cum o aplicăm?
• Ionița Cochințu
  Rolul și importanța „fișei financiare” în procedura de legiferare. Obligativitatea solicitării informării din partea Guvernului când se legiferează în domenii care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat
• Anca Radu
  Aspecte privind plata contribuțiilor sociale în ipoteza detașării lucrătorilor pe teritoriul Uniunii Europene în lumina reglementărilor europene
• Jurisprudență fiscală națională
  Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională.
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada mai-iunie 2019
  
  

• Valentina Saygo
  Boierul, vătaful şi sluga – basm fiscal contemporan
  Evoluții fiscale recente
• Ruxandra Toma, Sara El Habashi
  Asocieri în participațiune – implicații contabile și fiscale și abordarea problemelor practice
  
• Cristian Rădulescu
  Convergență sau divergență: evoluția conceptelor de „sediu fix” și „sediu permanent”
  
• Delia Cataramă
  Training, conferință, seminar ….. colectăm TVA?
  Ce ne învață C-647/17 Srf konsulterna AB despre serviciile de acordare a accesului la evenimente?
  
• Ionița Cochințu
  Principiului unicității reglementării în privința mijloacelor de probă
• Alina Mușat
  Procesele-verbale de control încheiate de către organele fiscale – discuții referitoare la forța lor probantă și la corespondența cu procedura penală, cu referire la Decizia Curții Constituționale pronunțată la data de 29 ianuarie 2019
• Jurisprudență fiscală națională
  Daniela Stăncioi, Antoniu Simon, Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada martie-aprilie 2019
  
  

• Vladimir Marinescu
  Somnul renaște monștri
  Evoluții fiscale recente
• Andrei Ștefănescu
  Contribuția de 2% la bugetul ANRE. Legalitate și oportunitate 
  
• Luisiana Dobrinescu
  Răspunderea solidară în materie de TVA
  
• Loredana Dănilă, Georgiana Năstasi
  Erorile contabile – tehnici de corectare și exemple practice 
  
• Dan Dascălu, Mihail Boian 
  Prin instituirea obligației de furnizare de informații în sarcina în sarcina unei sfere mai largi de persoane  decât instituțiile financiare raportoare definite de Directiva 2011/16/UE, O.U.G. nr. 114/2018 contravine dreptului european și principiilor generale aplicabile în materia fiscală
• Anca Radu
  Aplicarea la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție a art. 6 par. 1 din Convenția Europeană  a Drepturilor Omului în materie fiscală
• Ionița Cochințu
  Ingerința lato sensu în dreptul de proprietate prin instituirea unor contribuții financiare  și legitimitatea scopului măsurilor legislative 
  
• Jurisprudență fiscală națională
  Antoniu Simon, Daniela Stăncioi – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene  în perioada ianuarie-februarie 2019
  
  

• Ionița Cochințu
  România în triunghiul dreptului național – dreptului european – dreptului internațional
  Evoluții fiscale recente
• Daniel Pană, Mădălina Țicu, Andreea Ignătescu
  Convenția Multilaterală – cum și când va impacta acest nou instrument tratatele României de evitare a dublei impuneri
  
• Cristina Oneț
  Redevenţe de exploatare şi alte modalități de valorificare a resurselor naturale ale subsolului
  
• Ciprian Păun
  Despre Cauza Vădan din fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Concluziile subiective ale apărării și interpretarea consecințelor juridice
  
• Vladimir Marinescu
  Valențe ale neutralității taxei pe valoarea adăugată
• Dan Dascălu
  După ce am depus declarațiile fiscale on-line la etajul 2, primim oare deciziile de impunere, bonificațiile sau sumele de restituit?
• Antoniu Simon, Daniela Stăncioi
  Suspendarea actului administrativ fiscal – evoluţie legislativă și jurisprudențială. Cazul bine justificat
  
• Jurisprudență fiscală națională
  Alin Văsonan, Antoniu Simon – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada 25 octombrie – 19 decembrie 2018
  
  

• Ioana Maria Costea
  Pledoarie pentru dreptul financiar sau despre familiarități juridice firești
  Evoluții fiscale recente
• Amelia Toader, Răzvan Ungureanu
  Un nou pas în direcția transparenței fiscale în Europa
  
• Ciprian Toader, Alexandru Manea
  Standardizarea documentației locale privind prețurile de transfer: tendințe și dificultăți practice
  
• Mihaela Tofan
  Conceptul de concurență fiscală. Reglementările imperative la nivelul UE
  
• Ioana Maria Costea
  Scutiri pentru servicii medicale în materia TVA (II)
• Delia Cataramă
  Importanța stabilirii corecte a locului operațiunilor. Sunt regulile de loc o sursă de dublă impunere sau non-impunere?
• Lelia Grigore
  Probele în procedura fiscală – cât de anevoios se compun piesele puzzle-ului numit „adevăr fiscal”?
  
• Jurisprudență fiscală națională
  Antoniu Simon, Alin Văsonan – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada septembrie-octombrie 2018
  
  

Regula de principiu consacrată de art. 46 alin. (1) din legea 85/2006, respectiv art. 84 din noua lege a insolvenţei este aceea că, având în vedere situaţia de excepţie în care se află debitorul prin intrarea în procedura de insolvenţă, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitorul insolvent, sub sancţiunea nulităţii absolute, nu mai pot fi făcute decât sub controlul persoanelor abilitate să monitorizeze procedura.

Se pune problema valabilităţii unui contract de vânzare încheiat ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, în contextul incidenţei principiului validităţii aparenţei în drept. 

1) Principiile ocrotirii bunei-credinţe a terţului achizitor cu titlu oneros şi al asigurării stabilităţii circuitului civil nu înlătură nulitatea absolută în privinţa contractului de vânzare-cumpărare încheiat între societatea debitoare şi cea pârâtă, întrucât principiul ocrotirii bunei-credinţe nu este aplicabil în această ipoteză, câtă vreme nulitatea absolută vizează actul juridic principal încheiat între cele două părţi contractante, iar pârâta intimată nu are calitatea de terţ achizitor, deci de subdobânditor cu titlu oneros prin act subsecvent, ci de prim cumpărător, adevărat că sub titlu oneros. Principiul invocat de către intimată însoţeşte toate actele juridice atâta timp cât nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută, dar, odată intervenită o astfel de sancţiune, ceea ce poate salva actul juridic este excepţia ce protejează pe terţul achizitor cu titlu oneros, iar nu principiul general mai sus enunţat (C.A. Timişoara, s. com., dec. nr. 47/2008, în BCA nr. 2/2008 şi în Procedura insolvenţei, vol. II, p. 375).

2) Potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 [art. 84 NLPI – n.n.], în afară de cazurile prevăzute la art. 49 [art. 87 NLPI – n.n.] sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule. Sunt exceptate de la sancţiunea nulităţii actele încheiate de debitoarea aflată în insolvenţă, autorizate de către judecătorul-sindic, respectiv actele încheiate în perioada de observaţie, în cadrul activităţilor curente, fie sub supravegherea administratorului judiciar (dacă debitoarea a solicitat reorganizarea şi nu i-a fost ridicat dreptul de administrare), fie sub conducerea administratorului judiciar (dacă debitoarei i-a fost ridicat dreptul de administrare). Dacă instanța de fond respinge acțiunea în constatarea nulității pe considerentul că a operat principiul validităţii aparenţei în drept – error communis facit ius –, regulă de drept menită să înlăture efectele nulităţii actului juridic civil încheiat într-o situaţie de eroare comună, obştească, atunci instanţa de fond a aplicat eronat dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei [art. 84 NLPI – n.n.] la situaţia de fapt stabilită. Astfel, din simpla lectură a textului de lege menţionat, se observă că acesta nu distinge după cum actele ce intră în sfera sa de reglementare au fost încheiate după pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei sau în intervalul de timp dintre pronunţare şi publicarea hotărârii în Buletinul procedurilor de insolvenţă, toate aceste acte fiind nule. O asemenea distincţie nici nu ar fi justificată dacă avem în vedere scopul introducerii acestei sancţiuni, respectiv pentru a împiedica debitoarea ca, prin încheierea unor asemenea acte, să prejudicieze creditorii. Deschiderea procedurii insolvenţei este defi nită de art. 3 pct. 4 lit. b) din Legea nr. 85/2006 [art. 5 pct. 25 NLPI – n.n.] ca fiind data pronunţării sentinţei judecătorului-sindic, în cazul în care cererea de deschidere a procedurii a fost formulată de un creditor, situaţie ce se regăseşte în prezenta cauză, şi nu data publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă, a efectuării menţiunilor în registrul comerţului ori a comunicării hotărârii către debitoare. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că, în cauză, nu sunt întrunite condiţiile principiului aparenţei în drept, pârâta nefăcând dovada erorii comune, invincibile, în care s-a aflat, respectiv a bunei sale-credinţe mai presus de orice îndoială. În acest sens, în doctrina juridică s-a menţionat faptul că persoana ce invocă acest principiu trebuie să fi fost într-o „eroare legitimă” în care ar fi putut să se afle orice persoană rezonabilă, în aceeaşi situaţie, sau o „eroare comună”, invincibilă. Aparenţa a fost definită ca existenţă a unor semne exterioare de natură să inducă terţilor credinţa în realitatea unor situaţii juridice, determinând, în condiţiile legii, preeminenţa acelei situaţii faţă de realitate. În cadrul elementului material al ideii de aparenţă, este necesar să nu existe nicio îndoială în privinţa bunei-credinţe a celui avantajat de ideea de aparenţă. Mai mult, aparenţa trebuie să fie în măsură, din punct de vedere psihologic, să creeze credinţa oricărui subiect de drept prudent că este vorba de legitimitatea dreptului celui cu care se doreşte să se intre într-un raport juridic, credinţă formată în baza unui riguros examen al circumstanţelor situaţiei juridice (C.A. Ploieşti, s. civ., dec. nr. 305/2011, în CAPlBJ 2011, I, p. 126 şi în BCA nr. 5/2011, p. 23).

Acesta este un extras din lucrarea „Noul Cod al insolvenţei adnotat cu doctrină, jurisprudenţă şi explicaţii”, de Viorel Terzea. Puteţi comanda cartea cu o reducere de 30% aici.