Autor: Laura Lica-Banu, Director, Forensic & Integrity Services, EY România

Autoritățile din România fac demersuri pentru transpunerea totală a Directivei (UE) 2018/843 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, cunoscută sub denumirea de Directiva 5 AML. Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului (OUG), aflat în plin proces legislativ, va aduce o serie de modificări și completări textului actual al Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Legea AML).

Acest proiect de act normativ urmărește, printre altele, să asigure un regim de reglementare și supraveghere adecvat pentru furnizorii implicați în servicii de schimb între monedele virtuale (criptomonede) și monedele fiduciare și furnizorii de portofele digitale. Acest tip de furnizori, care vor intra în scopul Legii nr. 129/2019 în calitate de entități raportoare, vor avea obligația de a aplica, printre altele, măsuri de cunoaștere a clientelei, inclusiv a beneficiarului real, de screening, precum și de monitorizare și raportare a tranzacțiilor suspecte. În același timp, vor fi supuși unui proces de autorizare și/sau înregistrare, care va fi coordonat de către Ministerul Finanțelor Publice. Proiectul de OUG completează, astfel, Codul Fiscal care a introdus în anul 2019 reglementări privind regimul fiscal al veniturilor obținute din tranzacțiile cu monedă virtuală.

Proiectul de act normativ include, de asemenea, în lista entităților raportoare, persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, din galerii de artă și case de licitații sau desfășurat în zone economice libere, precum și agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 EUR sau mai mult. Totodată, sunt aduse clarificări cu privire la tipurile de entități ce intră în sfera de aplicare a Legii AML, cum ar fi, profesiunile legale liberale, entitățile din sfera instituțiilor financiare sau furnizorii de servicii pentru fiducii ori pentru societăți.

De asemenea, proiectul de OUG include aspecte privind emiterea de către Agenția Națională de Integritate (ANI) a listelor cu funcții publice importante la nivel național, care se încadrează în categoria Persoanelor Expuse Public (PEP). ANI va întocmi listele și în baza informațiilor transmise de către entitățile în sarcina cărora rezidă obligația de a aplica măsuri de cunoaștere a clientelei (inclusiv de screening) și de către organizațiile internaționale acreditate pe teritoriul României. Listele vor fi publicate pe pagina de internet a ANI, într-o manieră transparentă și sub formă structurată.

Legiuitorul propune și organizarea și operaționalizarea registrului central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), stabilind categoriile de informații ce pot fi accesibile prin intermediul acestuia, precum și modalitatea și condițiile de accesare. Instituțiile de plată și emitenții de monedă electronică vor avea obligația de a transmite lista titularilor care au deschise conturi pe teritoriul României.

În ceea ce privește emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată autorizați în alte state membre ale UE care desfășoară activități în România, proiectul de OUG aduce completări regimului de reglementare și supraveghere, în sensul impunerii stabilirii unui punct unic de contact, responsabil cu asigurarea aplicării legislației AML și verificării implementării procedurilor și sistemelor necesare de către agenții și distribuitorii contractați care prestează servicii pe teritoriul țării.

Pentru a veni în sprijinul entităților cu obligații conform Legii AML, proiectul aduce o serie de clarificări asupra modalităților de identificare a beneficiarului real, în special, pentru entitățile corporative străine, persoanele juridice fără scop lucrativ (incluzând asociațiile și fundațiile) și alte persoane juridice și entități care administrează și distribuie fonduri. Accesul condiționat la registrul beneficiarilor reali în funcție de demonstrarea unui interes legitim este eliminat, entitățile raportoare urmând a avea drept de acces la numele și prenumele, luna și anul nașterii, naționalitatea și țara de reședință a beneficiarului real, precum și la informațiile privind modalitatea în care se concretizează această calitate.

De asemenea, proiectul include referințe și cu privire la tranzacțiile cu sume în numerar și transferurile externe în și din conturi, în lei sau în valută, care trebuie raportate Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în cazul în care ating pragul minim de 10.000 EUR în echivalent. În ambele cazuri, raportarea va lua în considerare și pragul valoric care este atins în cazul operațiunilor care au legătură între ele, operațiuni a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât pragul minim, care au elemente comune, precum părțile tranzacțiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate.

Având în vedere numeroasele modificări și completări așteptate odată cu aprobarea acestui proiect de Ordonanță de Urgență, perioada următoare oferă un bun prilej celor interesați de a-și evalua și stabili tipul de măsuri care vor trebui adoptate la nivel intern. Astfel, vom fi mai pregătiți în asigurarea conformării față de noile reglementări și în evitarea aplicării de către autoritățile de supraveghere și control a unor măsuri de sancționare, probabil usturătoare, cu un posibil puternic impact financiar, legal și mai ales reputațional.

Odată cu trecerea la un sistem definitiv de TVA, în legislația Uniunii Europene, cât și în legislația din România au fost implementate patru remedii rapide având drept scop asigurarea aplicării unitare a regulilor de TVA în toate statele membre ale UE precum și combaterea evaziunii fiscale.

Principalele remedii rapide implementate în 2020 vizează condițiile pentru aplicarea scutirii de TVA aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri și regulile privind aplicarea scutirii de TVA pentru livrări succesive de bunuri.

Pentru scutirea de TVA aplicabilă livrărilor intracomunitare de bunuri, companiile trebuie să aibă în vedere îndeplinirea celor două cerințe legate de:

• obligația cumpărătorului de a deține un cod valid de înregistrare în scopuri de TVA emis de un stat membru, altul decât cel în care începe expedierea sau transportul bunurilor, care trebuie comunicat furnizorului;
• obligația furnizorului de a completa corect și de a depune declarația 390.

În ceea ce privește aplicarea scutirii de TVA pentru livrări succesive de bunuri, adică mai multe livrări de bunuri care fac obiectul unui singur transport între două state membre UE, remediul rapid urmărește să ofere certitudine cu privire la determinarea tranzacției căreia îi va fi alocat transportul intracomunitar de bunuri. În acest scop, a fost introdusă noțiunea de „operator intermediar”, definit ca acel furnizor intermediar care expediază sau transportă bunurile, precum și regula generală potrivit căreia transportul și implicit scutirea de TVA vor fi atribuite numai livrării de bunuri efectuate către operatorul intermediar (cu excepția cazului în care operatorul intermediar comunică furnizorului codul său de TVA din statul membru din care bunurile sunt expediate).

Societățile comerciale trebuie să aibă în vedere noile reguli și să implementeze proceduri interne care să le asigure aplicarea corectă a tratamentului de TVA pentru operațiunile efectuate. Un tratament de TVA incorect va genera obligații de plată suplimentare și costuri substanțiale care includ valoarea penalităților și dobânzilor de întârziere, iar în anumite cazuri și valoarea TVA.

Trebuie să subliniem că livrările succesive cu bunuri sunt operațiuni complexe care, în multe situații, generează dificultăți în stabilirea corectă a implicațiilor fiscale corespunzătoare.

Pentru evaluarea corectă a unei tranzacții este necesară implicarea specialiștilor fiscali și a celor din departamentele de achiziție sau livrări încă de la faza de negociere a operațiunilor respective. O standardizare a procesului de achiziție sau livrare de bunuri trebuie să includă în mod obligatoriu tratamentul de TVA și, unde este cazul, cel de accize și vamal. În plus, documentarea corespunzătoare a operațiunilor reprezintă un punct important în susținerea tratamentului de TVA al unei operațiuni.

În orice context socio-economic, dar cu atât mai mult în perioade ca cea pe care o traversăm în prezent, fluxul de numerar este un aspect-cheie pentru orice afacere. Pentru contribuabilii care, datorită modelului de business, sunt în mod constant în situația de a solicita rambursări de TVA de la bugetul statului, TVA devine o variabilă importantă în gestiunea fluxului de numerar.

Soluții de TVA pentru optimizarea fluxului de numerar în astfel de cazuri există încă din faza de conturare a politicii de achiziții. Este cunoscut faptul că achizițiile de bunuri și servicii care beneficiază de aplicarea TVA, prin mecanismul taxării inverse, au un efect neutru asupra fluxului de numerar, ceea ce reprezintă un avantaj față de situația în care achizițiile presupun plata TVA către furnizori și recuperarea ulterioară a TVA de la bugetul statului. De același efect favorabil asupra fluxului de numerar se bucură și contribuabilii care, în baza unui certificat de amânare a plății TVA în vamă, pot beneficia de aplicarea TVA prin mecanismul taxării inverse în legătură cu importurile realizate. Acest aspect este valabil și în cazul contribuabililor care au obținut un certificat de operator economic autorizat (AEO) sau celor care dețin autorizație pentru procedura de vămuire la domiciliu.

Ajustarea bazei de impozitare pentru creanțele neîncasate și recuperarea de la bugetul statului a taxei aferente este o altă soluție care aduce un plus de lichidități furnizorilor de bunuri și prestatorilor de servicii.

Dacă, totuși, contribuabilul ajunge să solicite rambursări de TVA de la bugetul statului, scenariul optim este ca rambursarea să se realizeze cu control ulterior (nu după derularea unei inspecții fiscale), ceea ce permite soluționarea mult mai rapidă a cererii de rambursare. Condițiile în care un contribuabil poate beneficia de o rambursare de TVA cu control ulterior sunt multiple și depind de numeroși factori, printre care mărimea și conduita fiscală a contribuabilului. O relaxare temporară a acestor condiții în cazul contribuabililor mijlocii, dar mai ales în cazul contribuabililor mici și al nerezidenților, a fost determinată de intrarea în vigoare a OUG 48/2020.

Citește și: Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19 | Mihaela Mitroi | EY România

Este important de subliniat că orice rambursare de TVA cu control ulterior se face sub rezerva verificării ulterioare a contribuabilului de către organele fiscale, iar posibilitatea de a beneficia în mod repetat de rambursări de TVA cu control ulterior depinde și de rezultatele controalelor fiscale. Astfel, contribuabilii trebuie să fie mereu pregătiți pentru un control de TVA și trebuie să își gestioneze obligațiile de TVA în așa fel încât constatările organelor fiscale să fie minime.

Nu în ultimul rând, e important de avut în vedere activitatea de control derulată de ANAF în perioada stării de urgență, activitate care a fost temporizată în mod vizibil ca urmare a măsurilor de distanțare socială și a dificultăților practice de derulare a inspecțiilor la sediul contribuabilului. Deși inspecția fiscală la distanță nu a fost reglementată, derularea unei inspecții la distanță nu este imposibilă și poate fi o soluție atât pentru autorități cât și pentru contribuabilii care pot organiza și gestiona interacțiunea cu inspectorii și furnizarea de documente și informații prin mijloace electronice.

Acestea sunt principalele idei discutate în cadrul celui mai recent webinar EY, care a abordat subiecte precum soluționarea cererilor de rambursare a TVA și derularea inspecțiilor de TVA în perioada stării de urgență, soluțiile din perspectiva TVA și conduita fiscală recomandată contribuabililor pentru ameliorarea fluxul de numerar și obținerea rambursării de TVA cu control ulterior.

Panelul webinarului a fost alcătuit din experți din Departamentul de impozite indirecte al EY România și din Departamentul de politici și controverse fiscale al EY Law România: Ioana Iorgulescu – Partener Asociat, Cristina Galin – Manager Senior, Nina Sava – Manager Senior, Cătălina Cambei – Manager și Călin Stan – Avocat, Senior Manager

EY Romania organizează în această perioadă o serie de webinarii în contextul epidemiei COVID-19, pentru a sprijini mediul de afaceri din România. În cadrul webinariilor, reprezentanții EY România dezbat cele mai noi și relevante informații din domeniul juridic și fiscal, audit și consultanță în afaceri.

Mai multe detalii despre webinariile EY: https://www.ey.com/ro_ro/webcasts.

Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Ordonanța 32/2020 completează reglementările OUG 30/2020 privind indemnizația de șomaj tehnic și permite angajatorilor să acorde angajaților lor diferența de la 75% din salariul mediu brut pe economie până la minimum 75% din salariul de încadrare, dacă bugetul acestora o permite. Pot suplimenta însă angajatorii indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj cu mai mult de 75% din salariul de încadrare? De exemplu, cu până la 100% sau mai mult de 100%?

În practică, sunt mulți angajatori care utilizează un sistem de salarizare format din salariul de bază și alte componente salariale cum ar fi sporurile, indemnizațiile sau alte adaosuri. În acest context, și-au pus întrebarea dacă, pe durata șomajului tehnic, ar putea acorda sume suplimentare care împreună cu indemnizația de șomaj tehnic ar putea să atingă sau chiar să depășească cuantumul salariului de încadrare.

Am adresat această întrebare telefonic Agențiilor Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) din România și rezultatele obținute le-am sintetizat în cele de mai jos.

Dintr-un total de 42 de AJOFM-uri pe care le-am contactat, majoritatea (81%) au răspuns că angajatorul poate suplimenta indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj (fără a specifica un cuantum maxim), argumentând că autoritățile decontează maximum 75% din salariul mediu brut, iar angajatorul, în funcție de posibilitatea lui financiară, poate suplimenta această sumă în conformitate cu prevederile Art. XI, alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului 30/2020. Șase dintre acestea au menționat însă, în mod clar, că angajatorul poate suplimenta indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj cu până la 100% din salariul de încadrare (de bază), iar o agenție județeană a răspuns că angajatorul poate suplimenta indemnizația fără a avea o limită, dacă dispune de buget, deci chiar și cu mai mult de 100% din salariul de bază.

Am avut, însă, și cazuri în care nu am primit răspuns. Spre exemplu, autoritățile dintr-un județ nu au știut să răspundă dacă indemnizația de șomaj poate fi suplimentată de angajator, iar cele din alte două județe au răspuns că angajatorul nu poate suplimenta indemnizația de șomaj.

Citește și: Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19 | Mihaela Mitroi | EY România

De asemenea, având în vedere discuțiile din spațiul public și nelămuririle multor angajatori, am adresat AJOFM-urilor și întrebarea dacă, pe durata suspendării contractului individual de muncă (CIM) în perioada șomajului tehnic, angajatorul poate să acorde în continuare beneficii de natură socială?

Patru agenții județene au răspuns pozitiv la această întrebare, susținând faptul că, pe durata suspendării CIM în perioada șomajului tehnic, angajatorul poate acorda, în continuare, beneficii de natură socială, cum ar fi tichete cadou sau prime de sărbători.

Un număr de 16 agenții județene ne-au comunicat însă că este la latitudinea angajatorului, dacă alege sau nu să le acorde. În ceea ce privește temeiul în baza căruia angajatorii pot acorda beneficii de natură socială, una dintre autoritățile contactate a menționat că aceste beneficii pot fi acordate doar dacă sunt specificate în contractul de muncă (individual sau colectiv). De asemenea, o altă agenție județeană a subliniat că, în privința tichetelor de masă, acestea pot fi acordate doar pentru timpul efectiv lucrat, ele nefiind datorate în perioada șomajului tehnic.

La aceeași întrebare au răspuns negativ nouă AJOFM-uri. Dintre acestea, autoritățile dintr-un județ au declarat că nu sunt de acord cu acordarea acestor categorii de beneficii pentru angajați, atât timp cât contractul individual de muncă este suspendat. De asemenea, trei agenții județene au argumentat că în Ordonanța de urgență a Guvernului 32/2020 nu este menționată această posibilitate.

În urma acestor interpelări am putut constata că, deși practica autorităților este diferită, majoritatea AJOFM-urilor sunt de părere că angajatorii pot suplimenta indemnizația de șomaj tehnic peste plafonul suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în funcție de bugetul propriu și de cât este fiecare dispus să acorde. În ceea ce privește beneficiile de natură socială, acordarea acestora rămâne în principal la latitudinea angajatorilor, ele urmând a fi acordate cu respectarea prevederilor contractelor individuale și colective de muncă.

Cu toate acestea, se impune o aliniere a Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă cu privire la modalitatea de punere în aplicare a prevederilor privind șomajul tehnic, reglementate prin OUG 30/2020, cu modificările aduse prin OUG 32/2020, întrucât este mai mult decât evident că agenții economici se preocupă și de perioada de după COVID-19 și de potențialele consecințe ale neaplicării corecte a acestei facilități.

Autor: Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Ținând cont de nevoia urgentă de echipamente medicale, de măști de protecție și kituri de testare utilizate în lupta cu COVID-19, autoritățile vin în sprijinul operatorilor economici și al instituțiilor de stat cu o serie de orientări atât de natură fiscală, cât și procedurală, menite să relaxeze formalitățile aplicabile în mod normal la importul de astfel de produse. Detaliem câteva dintre aceste simplificări în cele ce urmează.

Amânarea plății TVA în vamă pe perioada stării de urgență și după 30 de zile de la încetarea acesteia în România

La nivelul României, pe perioada stării de urgență și la 30 de zile după data încetării acesteia, se amână plata TVA la importul de anumite medicamente, echipamente de protecție, dispozitive medicale sau de protecție și materiale sanitare utilizate în limitarea, tratamentul și combaterea COVID-19.

De exemplu, kituri de testare și aparate de testare și diagnostic cod NC 3822, 3002 15 și 9027 80, măști, mănuși, scuturi din plastic pentru față cod NC 6307 90, termometre cod NC 9025, dezinfectanți și produse pentru sterilizare cod NC 2207, 2208, 3003 sau 3808, dispozitive medicale (ventilatoare, ecografe, aparate de electrodiagnostic) cod NC 9019 20, 9018 19, 9018 90.

Astfel, o atenție sporită trebuie acordată clasificărilor tarifare ale acestor tipuri de produse, pentru ca importatorii să fie siguri că vor aplica corect amânarea plății TVA la momentul importului.

Organizația Mondială a Vămilor vine în sprijinul operatorilor economici cu o listă dedicată clasificărilor tarifare aferente acestor echipamente. Lista poate fi accesată la următorul link: http://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/topics/facilitation/activities-and-programmes/natural-disaster/covid_19/hs-classification-reference_en.pdf?la=en

Citește și: Cum putem limita expunerea personalului implicat în operațiuni vamale în contextul crizei COVID-19? | Mihai Petre | EY România

Simplificarea formalităților de import

Comisia Europeană a publicat o serie de orientări privind modalitățile de simplificare a formalităților vamale în comerțul cu astfel de produse, aplicabile în toate statele membre (inclusiv în România),  pentru ca acestea să ajungă cât mai repede la persoanele afectate.

Menționăm câteva exemple:

• aplicarea regimului de admitere temporară cu scutire totală de la plata taxelor la import (taxe vamale și TVA) pentru echipamente medicale, mijloace de transport utilizate în combaterea COVID-19;
• posibilitatea prezentării bunurilor direct la sediul importatorului (i.e. fără a mai trece pe la biroul vamal);
• acceptarea de certificate de origine/statut (de ex. EUR 1, A.TR) sub forma unei copii (format fizic sau electronic). În mod normal, în acest scop, documentele sunt solicitate în original.
• în cazul operatorilor economici care utilizează procedura simplificată de vămuire la domiciliu, acordarea prelungirii termenului de depunere a declarației suplimentare cu caracter global dacă aceasta nu poate fi depusă la timp;

Toate orientările de simplificare pot fi regăsite pe larg accesând următorul link: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/covid-19-customs-guidance-for-trade.pdf .

Scutiri de taxe vamale și TVA la importul de echipamente medicale și de protecție provenite din țări non-UE și distribuite gratuit în statele membre

Importul de echipamente medicale și de protecție realizat de instituțiile/organizațiile abilitate sau în numele acestora și distribuite gratuit pe piața din UE către persoanele aflate în nevoie beneficiază de scutire de la plata taxelor vamale și a TVA. Măsura a fost implementată de Comisia Europeană ca urmare a solicitărilor venite din partea statelor membre, inclusiv Marea Britanie.

Măsura este aplicabilă de la data de 30 ianuarie 2020 până la data de 31 iulie 2020. Așadar, este oferită și posibilitatea returnării taxelor la import pentru bunurile ce au fost importate deja pentru combaterea COVID-19.

Până la data de 30 noiembrie 2020, statele membre trebuie să raporteze Comisiei Europene informații privind organizațiile și instituțiile ce au beneficiat de aceste scutiri la import precum și cantitatea și natura bunurilor astfel importate.

Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Toate studiile publicate în ultima vreme sugerează că pandemia COVID-19 va aduce recesiune economică și, din păcate, primele efecte se văd deja: companiile încep să aibă dificultăți în executarea contractelor, unele au fost nevoite să își trimită angajații în șomaj tehnic și, cel mai rău, unele au decis să își închidă activitatea. În acest context, statele din întreaga lume sunt forțate să vină cu măsuri concrete care să ajute companiile și să le ghideze printr-un plan de acțiune prompt.

Măsurile întreprinse de România par să fie destul de similare cu cele luate la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene. În analiză sunt luate în considerare câteva dintre ele, cu mențiunea că fiecare dintre țările prezentate mai jos implementează și alte măsuri, unele deja anunțate și publicate, altele la care încă se lucrează la clarificări și reglementări.

Austria a anunțat implementarea unei scheme de ajutor de stat ce ar urma să ofere 4 miliarde de euro pentru companiile care și-au diminuat veniturile ca urmare a pandemiei. Se are în vedere și implementarea unei scheme de finanțare a companiilor cu operațiuni în Austria.

S-a adoptat măsura posibilității reducerii programului de lucru la 10% din timpul de lucru anterior (deci până la 90%) pe parcursul a 3 luni. Angajatul are dreptul la continuitatea remunerării, în valoare de 80 până la 90% din remunerația netă anterioară (rata netă de compensare), care trebuie plătită de angajator. Cu toate acestea, angajatorul suportă doar costurile pentru orele efectiv lucrate în timpul muncii de scurtă durată (de exemplu, dacă angajatul lucrează doar 10%, angajatorul suportă costuri în valoare de 10% din rata netă de compensare). Suma reprezentând diferența dintre plata pentru orele lucrate și rata netă de compensare va fi compensată de AMS (Agenția Națională a Forței de Muncă). Astfel, există un sprijin financiar puternic din partea AMS, care va ajuta angajatorul să mențină contractele de muncă.

Și Finlanda a anunțat o serie de măsuri în contextul pandemiei, mai exact, contribuabilii pot solicita o extensie pentru depunerea declarațiilor privind impozitul pe profit sau aceștia pot solicita anumite modalități de plată pentru impozitele aferente. Similar cu măsurile implementate de alte state, nu se vor percepe sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a declarațiilor de TVA. O altă măsură importantă este aceea a reducerii contribuției sociale la nivel de angajator cu 2,6%, măsură ce va fi pusă în aplicare cel târziu la 1 iunie 2020 și va fi valabilă până la 31 decembrie 2020.

Franța oferă, la rândul ei, amânări de la plata taxelor și a contribuțiilor sociale, precum și credite fiscale pentru întreprinderile afectate (reducerea suplimentară a impozitelor pentru întreprinderile afectate direct). De asemenea, oferă sume de bani pentru IMM-uri și a fost anunțată și intenția de a se asigura plăți către angajații care nu pot lucra de acasă.

Germania asigură împrumuturi de până la 1 miliard de euro care pot fi accesate pe o perioadă mai mare de 5 ani, fie sub 5 ani sau pe o perioadă nespecificată, de companii mari, IMM-uri și persoane fizice autorizate, împrumutul maxim echivalând cu 25% din veniturile din 2019 sau de două ori costurile cu personalul, luând în considerare necesitățile de finanțare pe o perioadă de 18 luni pentru companiile mici și mijloci și de 12 luni pentru companiile mari. În ceea ce privește salariații, statul oferă finanțare de până la 67% din salariul net și sunt impuse plafoane pentru angajații cu salarii mari.

Italia, țara cea mai afectată de pandemie, a autorizat un moratoriu care vizează inclusiv ipotecile. Oferă asistență pentru plata serviciilor și a adoptat amânarea tuturor plăților pentru utilități (apă, gaz și electricitate) până la 30 aprilie. În plus, dobânda pentru IMM-uri este redusă timp de 12 luni și se are în vedere amânarea plății taxelor.

Olanda a propus amânarea plății impozitelor, fără să perceapă penalități pentru neplată în perioada următoare. În anumite situații, penalitatea de declarare cu întârziere este redusă de la 4% sau 8% (cazuri speciale), la 0,01%. Pentru companiile cele mai afectate, cele care au o reducere a cifrei de afaceri mai mare de 20%, sunt oferite fonduri ce acoperă până la 90% din salariile angajaților (în funcție de reducerea cifrei de afaceri). Acest ajutor de stat este disponibil pe o perioadă de 3 luni, cu opțiunea de a se putea prelungi cu încă 3 luni. Bugetul de stat este majorat de la 400 de milioane de euro, la 1,5 miliarde de euro.

Portugalia a introdus o linie de credit în valoare de 3 miliarde de euro pentru companiile afectate de COVID 19 (o companie poate beneficia de până la 1,5 milioane de euro). Companiile afectate de criză, care nu își concediază angajații, pot declanșa o disponibilizare simplificată, mai exact angajații vor primi 2/3 din salariu (70% plătite de stat și 30% de către angajator).

Spania a introdus un plan de stimulare a economiei ce are un buget de 18,23 miliarde de euro și a suplimentat bugetele administrațiilor locale (1 miliard de euro) și ale serviciilor sociale (25 miliarde de euro). În plus, s-au introdus amânări de 3 luni la plata impozitelor. Pentru sectorul turistic este prevăzut un buget de 400 milioane de euro.

Din Spațiul Economic European, Norvegia a introdus o măsură referitoare la impozitul pe profit, astfel încât companiile care înregistrează pierderi în 2020 le pot compensa cu profiturile din 2018 sau 2019. S-a amânat data la care se face plata celei de-a doua tranșe a impozitului pe profit, din 15 aprilie 2020, până la 1 septembrie 2020 și plata contribuției de securitate socială a angajatorilor, din 15 mai, până pe 15 august 2020. Alte măsuri avute în vedere vizează TVA, și anume reducerea temporară a cotei de TVA pentru transportul de călători, cazare și muzee (de la 12% la 8%, până la 31 octombrie 2020) și amânarea datei pentru plata TVA (din 14 aprilie, pentru 10 iunie). În plus, s-a introdus o schemă de garanții de stat pentru noi împrumuturi bancare pentru întreprinderile mici și mijlocii care suferă pierderi ca urmare a Covid-19. Zilele plătite pentru îngrijirea copiilor mici sunt dublate la 20 de zile (angajatorii trebuie să plătească 3 zile, iar statul plătește restul).

Și România a implementat o serie de măsuri asemănătoare precum:

• bonificația pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
• amânarea plății TVA în vamă pentru importatorii de kituri de testare, medicamente și echipamente de protecție pentru COVID-19;
• amânarea de la 31 martie, la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, pentru impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport, precum și a termenului pentru acordarea bonificației pentru plata anticipată;
• nu se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente după data intrării în vigoare a OUG 29/21.03.2020, neachitate până la expirarea unui termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență, respectiv 16 mai 2020;
• modificarea valorii plăților parțiale anticipate pentru contribuabilii care declară impozitul pe profit anual – Art. VIII din O.U.G. nr. 29/2020. Contribuabilii pot efectua plățile parțiale datorate în anul 2020 la valoarea profitului calculat pe primul trimestru al anului curent;
• indemnizațiile de șomaj tehnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj, în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut (5.429 lei), pentru angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență;
• zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, pentru toate zilele lucrătoare de pe durata stării de urgență cu o indemnizație de 75% din salariul brut lunar, dar nu mai mare de 75% din salariul mediu brut lunar la nivel național;
• ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilități: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei precum și garanții de stat pentru credite și alte granturi.

Observăm astfel că statele europene oferă sume importante pentru a sprijini companiile în dificultate și, suplimentar, vedem și alte măsuri care au scopul de a minimiza riscul unei crize economice (amânarea plății taxelor, neperceperea de dobânzi și penalități de întârziere, reduceri temporare de taxe, măsuri pentru cele mai afectate sectoare, șomaj tehnic).

Deși, în acest moment, cel mai important lucru este să fim sănătoși, nu trebuie să ignorăm faptul că această pandemie va afecta nu numai fizicul, ci și moralul societății. De aceea, trebuie să venim cu soluții fiabile, iar pentru a le avea este important să fie păstrat în continuare un dialog constant între principalii jucători: autorități, mediul de business și asociațiile profesionale. Și, în același timp, să urmărim care sunt măsurile pe care statele lumii le gândesc pentru perioada de după criză.

Autor: Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Alcoolul sanitar, dezinfectantul general pentru uz extern, la mare căutare în această perioadă, este un produs accizabil asimilat alcoolului etilic, atent supravegheat. Prin urmare, pentru producția acestuia, sunt câteva cerințe importante care trebuie respectate.

Ce trebuie să cunoască operatorii economici care doresc să înceapă producția de alcool sanitar în România?

Producția alcoolului sanitar se realizează numai de către un antrepozitar autorizat pentru producția de alcool etilic și numai în interiorul unui antrepozit fiscal de producție în care a fost produs și a fost denaturat alcoolul etilic, materia primă de bază utilizată în procesul de fabricație.

Denaturarea alcoolului etilic se face prin adăugarea a cel puțin două substanțe denaturante, cel mai des utilizate pentru producția de alcool sanitar fiind albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) – 0,35 grame (chimic pur) pe hectolitru de alcool pur și terț butanol (nr. CAS 75-65-0) – 80 grame (chimic pur) pe hectolitru de alcool pur.

Citește și: „Ne așteptăm ca 2020 să fie anul simbiozei «transparență fiscală – automatizare fiscală» | Alex Milcev, EY România

Comercializarea în vrac (în recipiente de peste 3 litri) a acestui produs pe piața locală este posibilă doar către persoane ce dețin o autorizație de Utilizator Final sau în baza unei declarații pe proprie răspundere (Anexa 22 din Codul Fiscal), însă cu plata accizelor aferente în acest ultim caz (și restituirea lor în baza unei cereri ulterioare însoțită de un set de documente).

Un ultim pas important, înainte de începerea producției, ar fi notificarea autorității vamale despre intenția de a produce alcoolul sanitar urmată de revizuirea corespunzătoare a autorizației de antrepozit fiscal.

Importul din spațiul non-UE sau achiziția din alte State Membre?

Atât importul, cât și achiziția intracomunitară de alcool sanitar (ambalat în recipiente de până la 3 litri) sunt permise, operatorii economici putând opta pentru plata accizelor aferente sau mișcarea acestui produs în regim suspensiv de accize, urmat de aplicarea scutirilor prevăzute de legislație. Pentru a putea mișca și depozita în regim suspensiv produsul (atât provenind din import, cât și din achiziții intracomunitare) operatorii economici trebuie să dețină anumite autorizații (de ex. de expeditor înregistrat, de antrepozit fiscal sau de destinatar înregistrat).

Cu toate acestea, în această perioadă, mai multe state (fie din cadrul UE, fie non-UE) și-au restricționat exporturile de echipamente medicale și produse biocide (dezinfectanți).

Pentru a acoperi cererea acestui produs pe piața din România, la acest moment, producția internă rămâne una dintre cele mai bune alternative.

Autor: Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Ținerea sub control a lanțului de aprovizionare și respectarea obligațiilor fiscale în timpul acestei perioade de absenteism este o sarcină dificilă pentru companiile care produc, distribuie sau depozitează bunuri de la furnizori din toată lumea. Pentru a limita interacțiunea cu autoritățile vamale, lucru benefic atât pentru agenții economici, cât și pentru autoritățile vamale, există câteva soluții care pot fi implementate.

Aplicarea online pentru procedura de vămuire la domiciliu

Conceptul de „vămuire la domiciliu” împreună cu #staiacasă răspund acum, mai bine ca oricând, limitărilor și precauțiilor impuse de contextul COVID 19. Doar 21% din bunuri sunt vămuite în România în această procedură (comparativ cu Uniunea Europeană unde media este de 70%), majoritatea sunt încă vămuite în procedura standard – prezență fizică în vămi, cu timpi mari de așteptare și depunerea de declarații vamale în format fizic.

Aplicarea pentru autorizarea acestei proceduri poate fi depusă online prin Sistemul UE de Decizii Vamale. Odată obținută autorizația, vămuirea la domiciliu va permite importul și exportul bunurilor dumneavoastră cu o implicare minimă a autorităților vamale.

Reînnoirea online a autorizațiilor vamale deținute

Dacă, în prezent, o companie deține o autorizație vamală care trebuie reînnoită pe parcursul acestei perioade de criză (de ex. perfecționare activă, garanție globală, destinație finală, admitere temporară, antrepozitare, depozitare temporară, vămuire la domiciliu) se poate solicita online reînnoirea accesând portalul – Sistemul de Decizii Vamale UE. Accesul la sistem se realizează accesând: https://customs.ec.europa.eu/tpui-cdms-web/ .

Declararea simplificată a originii preferențiale a bunurilor pentru exporturi

Autorizația de exportator autorizat permite declararea originii preferențiale a bunurilor supuse exportului într-un mod simplificat direct pe factură sau pe un alt document comercial pentru fiecare din exporturile unei companii fără a implica ulterior autoritatea vamală.

Autorizația va elimina obligația de a solicita și completa un certificat de origine (EUR 1) pentru fiecare dintre transporturile realizate de companie.

Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Contextul economiei globale, dar cu preponderență al Uniunii Europene, pune sub semnul întrebării redresarea acesteia într-un termen rezonabil și strategia pe care o adoptăm pentru reechilibrarea funcționării companiilor cu prezență în statele membre.

În acest context vine și declarația recentă din 17 martie 2020 a vicepreședintelui executiv Margrethe Vestager cu privire la un proiect de propunere de cadru temporar pentru ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei în contextul focarului de infecție cu COVID-19. Aceasta a folosit câteva cuvinte cheie în declarația furnizată cu privire la gestionarea impactului economic, prin acțiuni decisive luate rapid într-o manieră coordonată. Procesul de adoptare a proiectului propus a fost aprobat în doar două zile.

Noul cadru temporar[1] va permite cinci tipuri de ajutoare pentru statele membre: subvenții directe și avantaje fiscale selective, garanții de stat pentru împrumuturi accesate de companii de la bănci, împrumuturi publice subvenționate către companii și garanții pentru băncile care canalizează sprijinul către economia reală, asigurare de credit la export pe termen scurt.

Astfel, ajutorul sub formă de subvenție directă sau avantaj fiscal ar consta în faptul că statele membre pot să stabilească scheme de acordare de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru se poate realiza printr-o subvenție directă sau un avantaj fiscal.

Ajutorul sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturi bancare constă în faptul că statele membre pot acorda garanții de stat sau pot stabili scheme de garantare care sprijină împrumuturile bancare acordate de companii. Acestea ar subvenționa primele, reducând rata estimată a pieței pentru primele anuale pentru noi garanții pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Există câteva limite prevăzute pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile se pot referi atât la împrumuturi de investiții, cât și la capitaluri de lucru.

Ajutor sub formă de rate ale dobânzii subvenționate: statele membre pot acorda împrumuturi publice și private către companii cu dobândă subvenționată. Aceste împrumuturi trebuie acordate la o rată a dobânzii care este cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020 plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Rata de bază este stabilită pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. Ca și în cazul furnizării de garanții subvenționate, sunt câteva limite în ceea ce privește valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de exploatare ale companiilor (stabilite pe baza facturilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile se pot referi atât la nevoile de investiții, cât și la capitalul de lucru.

În acest sens, România a publicat deja sâmbătă în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență nr. 29/18.03.2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceasta este menită să vină în principal în ajutorul IMM-urilor, cu o componentă principală de acordare de garanții de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru una dintre următoarele categorii de credite:

a) unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 10.000.000 lei. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5.000.000 lei. Pentru creditele de investiții, valoarea maximă a finanțării este de 10.000.000 lei. Pentru IMM-urile care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.

sau

b) una sau mai multe garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90% acordat unei microîntreprinderi sau întreprindere mică, în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici. Valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurilor prevăzute anterior. Pentru microîntreprinderi sau întreprinderile mici care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.

Ministerul Finanțelor Publice subvenționează dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru și a creditelor pentru investiții în procent de 100% din bugetul MFP în cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis asociată acestui program.

Beneficiarii eligibili pentru acest program guvernamental sunt IMM-urile care au obținut din partea Ministerului Economiei un atestat care certifică faptul că au suferit pierderi de natură economică datorate epidemiei de Coronavirus în România.

Perioada de subvenționare a dobânzii este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgenţă şi poate dura până la 31 martie 2021. Subvenționarea dobânzii se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru primul an şi pentru următorii 2 ani doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Națională de Strategie şi Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020. Subvenționarea dobânzii se realizează în condițiile respectării prevederilor legislației din domeniul ajutorului de stat în vigoare.

A patra măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari pentru a face față efectelor economice ale focarului COVID-19. Cadrul temporar arată clar că, dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, acesta este un ajutor direct clienților băncilor, nu băncilor în sine. De asemenea, oferă îndrumări cu privire la modul de minimizare a oricăror ajutoare reziduale necuvenite băncilor și se asigură că ajutorul este transmis, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub formă de volume mai mari de finanțare, portofolii mai riscante, cerințe de garanții mai mici, prime mai mici de garanție sau rate ale dobânzii mai mici.

În cazul în care ajutorul direct către bănci devine necesar în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) pentru a compensa daunele rezultate direct din focarul COVID-19, un astfel de ajutor nu ar fi considerat un ajutor public extraordinar în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În mod similar, acest lucru se va aplica și oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în cadrul cadrului temporar.

Ultima măsură, asigurarea de credit la export pe termen scurt, prevede o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări nu prezintă riscuri de comercializare, permițând astfel asigurarea de către stat a unei asigurări de credit de export pe termen scurt.

Până la 31 decembrie 2020, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei o listă de măsuri puse în aplicare pe baza schemelor aprobate pe baza cadrului temporar recent adoptat.

Pentru combaterea efectelor COVID-19, Comisia Europeană va direcționa către România peste 1 miliard de euro, astfel:

• 483 milioane de euro prin renunțarea, în acest an, la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale;
• diferența de 637 de milioane de euro – prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Fondurile vor avea scopul de a sprijini sistemele de sănătate prin finanțarea achizițiilor de echipamente de protecție, medicamente și teste, de a adapta mediul de muncă din domeniul sanitar la situația actuală, de a asigura accesul persoanelor vulnerabile la facilitățile medicale și de oferi creditare pentru IMM-uri pentru atenuarea șocurilor financiare provocate de criza COVID-19.

Caracteristicile generale pentru toate măsurile de mai sus includ faptul că acele companii, care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019, sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului cadru temporar. În acest fel, cadrul temporar nu este utilizat pentru sprijinul contribuabililor care nu are legătură cu focarul COVID-19. În plus, cadrul temporar prevede, de asemenea, obligații generale de transparență.

[1] https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/sa_covid19_temporary-framework_ro.pdf

https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/sa_covid19_temporary-framework.pdf

Autor: Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România

Comisia Europeană s-a angajat să revizuiască în 2020 Directiva privind raportarea nefinanciară, ca parte a consolidării strategiei pentru investiții sustenabile. Prin urmare, pe 20 februarie 2020 a lansat o consultare publică[1] privind revizuirea acestei directive, iar părțile interesate își pot transmite opiniile cu privire la conținutul actual și potențialele modificări prin intermediul unui chestionar online, până pe 14 mai 2020 cel târziu.

În contextul luptei împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului, Comisia Europeană (CE) solicită companiilor să îndeplinească Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și principiile Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Astfel, Directiva privind raportarea nefinanciară, Pachetul privind economia circulară, Planul de acțiune privind finanțările sustenabile și Pactul Ecologic European reprezintă instrumente ambițioase ce au rolul de a încuraja și facilita aceste demersuri.

Ce este Directiva privind raportarea nefinanciară și cât de importantă este, de fapt, prezentarea acestui tip de informații?

Obiectivul acestei directive este să pună bazele unui nou model de raportare corporativă, care să completeze transparența financiară cu alte informații necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției companiei, precum și impactului activității acesteia în societate, companiile fiind încurajate să integreze sustenabilitatea drept element cheie al strategiei de business.

Nevoia de informații nefinanciare, în special în rândul comunității de investitori, crește substanțial. Prin intermediul acestei raportări, investitorii pot lua în calcul riscurile sau oportunitățile investițiilor viitoare, legate de aspectele de sustenabilitate, de impactul social, impactul asupra mediului înconjurător, astfel încât să aibă posibilitatea de a investi în cunoștință de cauză. În același timp, consumatorii sau alte grupuri interesate pot recunoaște cu ușurință companiile care își asumă angajamente privind grija față de mediul înconjurător, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și nu numai.

În România, obligativitatea de raportare a informațiilor nefinanciare a vizat inițial doar entitățile de interes public cu minim 500 de angajați. Ulterior, legislația a fost actualizată astfel încât să fie extins domeniul de aplicare și către firmele private.

Prin urmare, începând de anul acesta, toate companiile, publice sau private, cu cel puțin 500 de angajați, vor trebui să raporteze informații nefinanciare pentru exercițiul financiar 2019, privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dării de mită.

Aceste informații pot fi prezentate:

1. Sub forma unei declarații nefinanciare, anexată raportului administratorilor, în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar;
2. Sub forma unui raport separat (“Raport de sustenabilitate”), care să fie pus la dispoziția publicului în maxim 6 luni de la data bilanțului, pe site-ul entității. Totodată, raportul trebuie să fie menționat în raportul administratorilor.

În prezent, directiva nu este strictă în ceea ce privește modelul de raportare, oferind doar anumite recomandări care nu au caracter obligatoriu. Companiile pot alege să utilizeze diverse cadre de raportare (naționale, ale UE sau internaționale), cu condiția să precizeze cadrul utilizat.

Care sunt motivele pentru care Comisia Europeană dorește revizuirea acestei Directive?

Conform ultimelor evaluări și studii realizate, Comisia a concluzionat că informațiile raportate nu detaliază corect sau suficient impactul aspectelor nefinanciare asupra companiilor și nici impactul pe care companiile îl au asupra societății și a mediului înconjurător. De asemenea, cerințele de raportare ale directivei nu sunt suficient de detaliate, sunt dificil de aplicat și nu se aplică unor societăți de la care utilizatorii au nevoie de informații.

Prin această inițiativă, CE urmărește să răspundă la probleme precum:

• Lipsa comparabilității și a fiabilității informațiilor nefinanciare raportate;
• Imposibilitatea de a răspunde nevoilor părților interesate, spre exemplu, evitarea situațiilor în care societățile raportează informații irelevante pentru utilizatori, iar pe cele necesare nu le iau în calcul;
• Complexitatea cerințelor privind raportarea informațiilor nefinanciare, dar și costurile ridicate suportate de către societăți, etc.

Pentru a corecta aceste aspecte, CE are în vedere adoptarea uneia dintre cele trei direcții de acțiune:

1. Continuarea abordării actuale a recomandărilor fără caracter obligatoriu. Comisia ar putea însă revizui și emite recomandări suplimentare, pe anumite teme;
2. Utilizarea standardelor. Spre exemplu, Comisia ar putea recomanda un standard deja existent sau un viitor standard privind raportarea nefinanciară;

1. Revizuirea și consolidarea dispozițiilor actuale ale directivei, ce ar putea viza modificări precum: clarificarea și armonizarea dispozițiilor, modificarea domeniului de aplicare, impunerea utilizării unui standard de raportare nefinanciară, etc.

Care sunt perspectivele dezvoltării unui standard UE privind raportarea nefinanciară?

Conform observațiilor vicepreședintelui executiv Valdis Dombrovskis la Conferința privind implementarea Pactului ecologic european desfășurată la Bruxelles[1], Comisia Europeană sprijină elaborarea unor standarde de raportare nefinanciară la nivelul UE și va invita, în curând, Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) pentru a începe pregătirea standardelor respective cât mai curând posibil.

Comisia intenționează să utilizeze ca punct de plecare „cele mai bune elemente” ale standardelor internaționale de raportare nefinanciare existente (cum ar fi GRI, SASB, TCFD etc.), în vederea încorporării acestora într-un standard al Uniunii Europene.

[1] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/SPEECH_20_139

[1] https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/non-financial-reporting-directive-2020?language=ro