Noi reguli privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60 / 7 august 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448 / 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Începând cu 1 septembrie 2017, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, conform legii, nu mai pot opta să achiziţioneze servicii sau produse realizate de unităţile protejate, având obligaţia de a plăti lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu sunt angajate persoane cu handicap. Astfel, cuantumul acestei obligaţii se dublează.

De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului specifică faptul că autorităţile, instituţii publice precum şi persoanele juridice publice, cu excepţia instituţiilor publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, au obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap. Totuşi, persoanele cu handicap nu vor fi restricţionate de la participarea la toate celelalte consursuri de angajare organizate de către instituţia publică.

În plus, conform actului normativ, unităţile protejate pot fi doar entităţi cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică cu gestiune proprie, sub formă de secţii, ateliere sau alte structuri, organizate în cadrul instituţiilor publice.

Actul normativ prezintă un nou mecanism pentru determinarea prestaţiilor sociale ce vor fi plătite de la bugetul de stat persoanelor cu handicap precum şi părintelui sau tutorelui legal care se ocupă de îngrijirea şi creşterea copilului cu handicap. Cuantumul acestor prestaţii sociale, va fi calculat în funcţie de gravitatea handicapului, ca procent din indicatorul social de referinţă prevăzut de Legea nr. 76 / 2002 şi va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018. O nouă creştere a valorii acestora se va aplica începând cu 1 iulie 2018.

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de: (i) Ordonanța de urgență nr. 53/4 august 2017 (“OUG 53/2017”) Legii nr. 53/2003 – Codul muncii („Codul Muncii”) și (ii) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/4 august 2017 Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

I. Modificări aduse Codului Muncii

OUG 53/2017 intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv pe 10 august 2017.

Dispoziții generale

OUG 53/2017 aduce, printre altele, modificări cu privire la: (i) munca nedeclarată, (ii) încheierea și modificarea contractului individual de muncă, (iii) evidențierea orelor de muncă prestate, (iv) regim sancționator.

Munca nedeclarată

OUG 53/2017 introduce noțiunea de muncă nedeclarată definită ca:

a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității

b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității

c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat

d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial

Munca nedeclarată este sancționată contravențional cu amendă după cum urmează:

· 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată în cazul faptelor menționate la punctele b) și c) de mai sus

· 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată pentru fapta prevăzută la punctul d) de mai sus

Încheierea și modificarea contractului individual de muncă

OUG 53/2017 impune în mod expres angajatorului: (i) ca încheierea contractului individual de muncă să se facă anterior începerii activității de către salariat, (ii) să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc în caz contrar putând fi sancționați cu amendă de 10.000 lei.

Dacă anterior OUG 53/2017 modificarea elementelor contractului individual de muncă se realiza prin încheierea unui act adițional într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la apariția modificării, potrivit modificărilor legislative acest act adițional trebuie încheiat anterior producerii modificării.

Evidența orelor de muncă prestate

OUG 53/2017 impune noi obligații angajatorilor în ceea ce privește evidența orelor de muncă prestate, după cum urmează:

· această evidență trebuie ținută la locul de muncă

· are în vedere orele de muncă prestate zilnic de fiecare salariat

· trebuie să evidențieze ora de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru

Regimul sancționator

Prevederea legală care sancționează primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă se modifică după cum urmează:

· se elimina limita de 5 persoane pentru aprecierea faptei ca fiind de natură contravențională

· se elimină limita minimă a amenzii prevăzute pentru această contravenție astfel că această faptă se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată

În ceea ce privește munca nedeclarată, OUG 53/2017 reglementează, printre altele, următoarele:

· contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din amenda prevăzută de lege

· în cazul constatării săvârșirii uneia dintre aceste fapte, inspectorul de muncă dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspecția Muncii

· angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității

Modificarea reglementărilor în vigoare privind registrul general de evidență a salariaților

Ca o consecință a modificărilor aduse Codului Muncii de către OUG 53/2017, se abrogă art. 9 (1) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, care sancționa contravențional prestarea activității fără transmiterea datelor în registrul privat/public al salariaților.

II. Modificări aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

Potrivit noilor prevederi legale, indemnizația lunară corespunzătoare concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, nu poate fi mai mare de 8.500 lei.

Această limitare se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017.

A fost publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice un proiect de Ordonanță privind implementarea sistemului de plată defalcată a TVA.

Astfel, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România potrivit art. 316 din Codul Fiscal (precum și instituțiile publice înregistrate potrivit aceluiași articol) au obligația să deschidă conturi distincte pentru încasarea și plata TVA. Plata defalcată de TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, pentru care locul livrării/prestării este în România (sunt prevăzute anumite excepții).

Astfel, se stabilesc regulile de deschidere și funcționare a conturilor de TVA, respectiv de debitare și creditare a acestora , precum și o serie de reguli specifice, dintre care menționăm:
– Plata de către beneficiari (instituții publice, persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cu excepția persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate și nu au obligația înregistrării) a TVA aferente operațiunilor taxabile se va face în contul distinct de TVA;
– Obligația depunerii în numerar/virament în contul de TVA propriu de către furnizor/prestator, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, a diferenței de TVA aferente încasărilor în numerar și TVA aferente plăților în numerar efectuate într-o zi;
– Posibilitatea retragerii sumelor din conturile distincte de TVA în cazul unor operațiuni stabilite prin ordin al președintelui ANAF, cu acordul organului fiscal;
– Se interzice retragerea (debitarea) de sume din conturile distincte de TVA în alte situații decât cele prevăzute de lege, precum și retragerea de numerar;
– În cazul încetării existenței persoanei impozabile (titular al contului distinct), sumele existente în contul/conturile de TVA se fac venit la bugetul de stat.

De asemenea, se aduc clarificări cu privire, de exemplu, la plata TVA în contul de TVA al furnizorului în cazul cesiunilor de creanțe prin operațiuni de factoring, precum și în cazul sumelor puse la dispoziția furnizorului într-un cont de garanții, cont escrow sau similar, stabilirea regulilor de decontare a TVA în cadrul grupurilor fiscale unice și a modului de calcul a TVA care trebuie virată în contul de TVA al furnizorului în cazul plăților parțiale/facturilor care cuprind operațiuni supuse mai multor cote de TVA și/sau mai multor regimuri de impozitare.

Conform proiectului de ordonanță, constituie contravenții (dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții ca, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni), de exemplu nedeschiderea contului distinct de TVA, plata TVA în alt cont decât contul de TVA al furnizorului, nevirarea TVA în propriul cont de TVA, debitarea contului de TVA de către titular în alte condiții decât cele stabilite de lege, etc. Sancțiunile stabilite pot ajunge la 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului (sunt prevăzute sancțiuni în funcție de situații specifice).

Prevederile menționate în proiectul de Ordonanță se aplică opțional de la 1 Septembrie 2017 (pentru anumite prevederi) și obligatoriu de la 1 octombrie 2017.

Conform prevederilor OMFP 660/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, Spațiul Privat Virtual (“SPV“) a fost extins și în cazul persoanelor impozabile și persoanelor impozabile fără personalitate juridică.

Așteptarea este ca SPV să permită accesul electronic la un mediu online care ar putea facilita corespondența cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (“ANAF”) și cu Ministerul Finanțelor din România. Pe termen lung, se preconizează ca SPV va permite și depunerea efectivă a tuturor declarațiilor fiscale. Trecerea la un mediu electronic este percepută drept o aliniere a strategiei naționale a autorităților fiscale din România (“AFR”) la tendința existentă la nivel global și o reacție așteptată având în vedere creșterea în volum a tranzacțiilor, precum și nevoia unui schimb rapid de informații cu contribuabilii.

Ce este SPV?

SPV este un portal care permite contribuabililor să comunice online cu Ministerul Finanțelor și cu ANAF. Prin intermediul SPV, contribuabilii vor putea să facă schimb de/ să solicite informații de la autoritățile fiscale și vor avea acces direct la întreaga arhivă de comunicare.

De ce să utilizăm SPV?

Se așteaptă ca SPV să reprezinte o alternativă mai rapidă și mai de încredere decât comunicarea prin poștă sau comunicarea în persoană la ghișeul ANAF.

SPV va putea fi utilizat de către AFR și contribuabili pentru a face schimb de informații, a scrie adrese, plângeri, a contesta decizii, a solicita întâlniri. Mai mult, contribuabilii vor putea solicita/primi documente oficiale cum ar fi certificate fiscale, caziere fiscale, transmite sau primi documente fiscale administrative și ordine executive: decizii de impozitare, notificări și cereri pentru subvenții de stat. SPV permite accesul și la o arhivă pe doi ani a istoricului de comunicare online și la informații actuale cu privire la obligațiile de plată ale contribuabilului.

Pe baza legislației, documentele comunicate prin intermediul SPV au același statut legal ca și cele comunicate prin poștă sau la ghișeu.

Totuși, trebuie avut în vedere faptul că documentele comunicate prin intermediul SPV nu vor mai fi comunicate si prin alte mijloace (de exemplu, poștă). Prin urmare, este recomandabil ca persoanele impozabile care se înregistrează pe acest portal online să aibă implementate procese corespunzătoare pentru a monitoriza în mod eficient orice comunicare primită sau transmisă și a reduce riscul de pierdere a unei informații și/sau a unei comunicări.

Cum se face înscrierea la SPV?

Accesul la portalul SPV pentru persoanele juridice impozabile se face prin completarea, semnarea electronică și transmiterea Formularului C800 la Autoritățile Fiscale din România. Având în vedere cele de mai sus, depunerea cererii pentru un certificat electronic (semnătură) cu scopul de a permite efectiv entității să semneze formularul precedă depunerea cererii pentru accesul la SVP.

Cum poate EY să acorde asistență?

Luând în considerare valoarea adăugată adusă de un astfel de portal online, echipa EY va sta la dispoziție pentru asistenta cu privire la:

– Obținerea accesului la SVP prin utilizarea semnăturilor electronice EY sau acordând asistență entității în ceea ce privește obținerea semnăturii electronice;

– Monitorizarea în continuare a SVP și informarea corespunzătoare a entității cu privire la orice corespondență cu autoritățile.

Pentru a finaliza cu succes înregistrarea în SPV, suntem disponibili pentru o discuție cu scopul de a evalua poziția dumneavoastră și pașii necesari pentru a continua procesul mai departe. În cazul în care aveți întrebări suplimentare cu privire la punctele abordate mai sus sau întrebări referitoare la aspecte care nu au fost abordate în adresa prezentă, vă rugăm să ne contactați. Pentru informații suplimentare, persoana de contact este: Jean-Marc Cambien, Partener – Impozite Indirecte.

Email: office@ro.ey.com

Modificări aduse Codului Fiscal

Ordinul nr. 409/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468/22 iunie 2017

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 13/iunie 2017 pentru mai multe detalii.

Legea nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 440/14 iunie 2017

Ordonanța introduce articole noi în Codul Fiscal cu privire la:

– Scutire de la plata impozitului pentru activități de cercetaredezvoltare pentru care se introduc următoarele condiții:

•  se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, cu indicatori de rezultate definiți;
•  se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
•  statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activități desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.

– Accize:

•  excepții specifice de la regimul accizelor nearmonizate aplicabile pentru anumite produse din tutun încălzit (cu încadrarea tarifară NC 24039990; şi
• restituiri speciale pentru produsele din tutun încălzit menționate mai sus.

Modificări aduse Codului de Procedură Fiscală

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală în vederea implementării schimbului automat obligatoriu de informații cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte, publicat în Monitorul Oficial nr. 438 / 13 iunie 2017

Ordonanța de Urgență aduce modificări ale Codului de Procedură Fiscală pentru a implementa schimbul automat obligatoriu de informaţii cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte, ca urmare a adoptării Directivei (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/EU în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.

Ordonanța de Urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (13 iunie 2017) şi transpune Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului, fără a aduce modificări semnificative.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal Preţuri de transfer din iunie 2017 pentru mai multe detalii. 

Reglementări Contabile

Ordinul nr. 895/2017 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum și pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 463 / 21 iunie 2017

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 12 / iunie 2017 pentru mai multe detalii.

Diverse

Sistemul unitar de pensii publice Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 504/30 iunie 2017

Legea reglementează o derogare de la prevederile Legii nr. 7/2017 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017.

Astfel, se impune un indice de corecție de 1,14 pentru întregul an 2017, fără a se mai modifica la 1,05 începând cu 1 iulie 2017.

Avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini

Ordinul nr. 689/2017 pentru aprobarea procedurii de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini – în vigoare de la 21 iunie 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 465 /21 iunie 2017

Ordinul aprobă procedura de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini, în vederea obținerii vizei de lungă ședere în România pentru desfășurarea de activități comerciale. De asemenea, stabilește Comisia din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat care va duce la îndeplinire prevederile acestui ordin.

Scheme de ajutor de stat

Ordinul nr. 692 / 12 iunie 2017 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici şi mijlocii “Start-up Nation – Romania”, publicat în Monitorul Oficial nr. 431 / 12 iunie 2017

Ordinul aprobă o schemă de ajutor ”de minimis” ce are ca obiectiv stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative. Pot beneficia de ajutor de stat intreprinderile mici si mijlocii ce indeplinesc anumite conditii prevazute expres in schema de ajutor de stat.

Ajutorul de stat consta in alocaţii financiare nerambursabile de maxim 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului. Schema de ajutor de stat este valabila până la 31 decembrie 2020, plăţile urmand a fi efectuate până la 31 decembrie 2021.

Bugetul alocat schemei pentru anul 2017 este de 1.713.798.000 lei şi bugetul estimativ anual pentru perioada 2018 – 2020 este de 2.000.000.000 lei. Pentru anul 2017 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 10.000 de beneficiari.

Bază de impozitare comună / Bază fiscală consolidată comună a societăţilor

Hotărârea nr. 45 / 30 mai 2017 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Crearea unui sistem de impozitare a societăţilor echitabil, competitiv şi stabil pentru Uniunea Europeană – COM (2016)682, Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB) – COM (2016)683 şi Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăţilor – COM (2016)685, publicată in Monitorul Oficial nr. 416 / 6 iunie 2017

Decizia prezintă anumite remarci în legătură cu cele două directive propuse de Consiliu în data de 25 octombrie 2016 privind baza de impozitare comună (CCTB), respectiv baza fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB). În principiu, inițiativele şi propunerea de reformare a sistemului fiscal sunt susținute, însă se fac anumite remarci, cum ar fi :

•  consideră că societățile mari sunt împotrivia obligativității raportării CCCTB, în timp ce IMM-urile, ONG-urile şi persoanele fizice susțin obligativitatea;
• ţinând cont de experienţa României, consideră că este necesar ca activitățile de cercetare-dezvoltare să fie certificate la nivel national;
• consideră necesară introducerea în directivă a unei prevederi care să delimiteze tipurile de cheltuieli eligibile pentru facilitarea fiscală propusă;
• nu susţine opțiunea de a beneficia de stimulentul fiscal pentru activități de cercetare-dezvoltare fie în forma creditului fiscal sau pentru supradeducere (ci consideră potrivit stimulentul acordat sub forma supradeducerii fiscal);
• desi susţine, în principiu, implementarea celor două directive în două etape, are rezerve pentru cea de-a doua etapă (respectiv CCCTB), ţinând cont de posibilul impact asupra veniturilor bugetare naţionale.

Rezerve şi Notificări ridicate de România față de Convenţia Multilaterală pentru Implementarea Măsurilor legate de Convenţiile pentru Evitarea Dublei Impuneri în scopul prevenirii Erodării Bazei Impozabile şi Transferului Profiturilor (MLI)

————————————————————————–

Ca urmare a semnării de către România a MLI în data de 7 iunie 2017, Guvernul a publicat pe 11 iulie 2017 lista de Rezerve și Notificări așteptate, care vor fi confirmate după depunerea instrumentului de ratificare.

MLI

MLI este un instrument internaţional axat pe eliminarea anumitor lacune existente in fiscalitatea internaţională prin transpunerea anumitor rezultate ale Proiectului BEPS al OCDE in acordurile fiscale bilaterale din întreaga lume.

Prin MLI, modalitatea de aplicare a Convenţiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri este modificată, astfel încât să prevină, printre altele, abuzul de acorduri fiscale, evitarea artificială a statutului de sediu permanent sau să îmbunătăţească mecanismele de rezolvare a disputelor.

România a ales să includă un număr de 91 de Convenţii pentru Evitarea Dublei Impuneri în sfera de acțiune a MLI.

Rezerve prezentate de România

România a prezentat rezervele sale preliminare cu privire la aplicarea următoarelor Articole în scopul Convențiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri acoperite de MLI:

•  Articol 4 (Entități rezidente dual)
• Articol 9 (Câștiguri de capital din înstrăinarea acțiunilor sau din dobânzi pentru entitățile a căror valoare rezultă în principal din proprietăți imobiliare)
• Articol 16 (Procedura amiabilă)
• Articol 17 (Ajustări corespondente)
• Articol 35 (Intrarea în vigoare)

Notificări prezentate de România

România a notificat OCDE cu privire la aplicabilitatea prevederilor MLI la Convenţiile sale pentru Evitarea Dublei Impuneri existente. Rezervele și Notificările vor fi confirmate după depunerea instrumentului de ratificare. Primele modificări asupra Convențiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri acoperite de MLI vor deveni aplicabile în cursul anului 2018.

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante prevederi ale Ordinului Ministrului Justiției nr. 1876/C/2017 (“Ordinul” în cele ce urmează).

Ordinul a intrat în vigoare la data de 7 iulie 2017

Dispoziții generale

Ordinul aprobă (i) structura identificatorului unic la nivel european – EUID în următorul format: < cod țară>< id registru>.< nr. de ordine în registrul comerțului>, care se alocă în sistemul informatic integrat al Oficiului Național al Registrului Comerțului la înmatricularea/înregistrarea în registrul comerțului, (ii) modelul certificatului de înregistrare a profesioniștilor înregistrați în registrul comerțului.

Identificatorul unic la nivel european

Identificatorul unic la nivel european va fi utilizat pentru identificarea persoanelor fizice sau juridice înregistrate în registrul comerțului, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerțului din statele membre ale Uniunii Europene prin sistemul de interconectare.

Profesioniștii înregistrați în registrul comerțului pot solicita emiterea unui nou certificat de înregistrare, conținând și identificatorul unic la nivel european – EUID.

Autor: Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România

Se discută de câteva zile despre măsurile fiscale anunţate de noul Guvern. Aceste măsuri ridică foarte multe semne de întrebare din punct de vedere al fezabilităţii lor, dar şi din punct de vedere al impactului pe care îl vor determina.

A fost extrem de suprinzător pentru contribuabili, dar şi pentru întreg mediul de afaceri desigur, să constate că Guvernul doreşte nişte modificări radicale ale sistemului fiscal.

Măsurile anunţate arată o schimbare majoră de abordare în decursul unei foarte scurte perioade de timp. Mă refer acum, în special, la înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, introducerea impozitului pe venitul global şi introducerea taxei de solidaritate.

Sunt nişte măsuri complet inoportune, care sunt anunţate fără să se fi făcut nicio analiză de impact. Dar să vedem, pe rând, ce presupune fiecare măsură în parte:

1. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri începând cu 2018

Raţionamentul pe care se bazează această măsură ar fi probabil acela că firmele/contribuabilii încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale. Ceea ce nu este corect tehnic, atâta vreme cât există legislaţie privind preţurile de transfer care, aplicată corect, împiedică astfel de fenomene.

În momentul de faţă, o astfel de impozitare pe venit se aplică doar pentru microîntreprinderi. Mai mult decât atât, impozitarea în acest mod a cifrei de afaceri ar fi un caz unic în UE şi vizibil în afara trendului european privind baza de impozitare consolidată comună.

Subliniez că impozitul pe cifra de afaceri este similar mai degrabă cu TVA-ul (“sales tax”) și, prin urmare, guvernul trebuie să facă o analiză pentru a determina dacă este regulamentară introducerea acestui impozit în locul celui pe profit. Există probabilitatea ca acest impozit să fie contrar prevederilor Directivei Europene privind TVA-ul şi, prin urmare, este de aşteptat să se pună în mişcare procedura de infringement din partea Comisiei Europene.

În plus, o să fie mulţi perdanţi în urma aplicării acestei măsuri, cum ar fi de exemplu: contribuabilii cu cifra de afaceri mare şi profit mic (e.g. retail, distribuţie), societăţi în dificultăţi financiare care vor plăti impozit chiar şi fiind în poziţie de pierdere etc.

2. Introducerea taxei de solidaritate din 2018

S-a comunicat de către Guvern că s-a “inventat” această taxă pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie. Au fost destul de multe declaraţii ale Guvernului pe această temă, dar nu este clar încă nici procentul, nici modul exact de calcul. Este de aşteptat ca prin această abatere de la cota unică (modelul care a servit bine României de peste un deceniu) să fie generate inechităţi fiscale.

O altă consecință negativă a acestei măsuri este descurajarea specialiștilor talentaţi şi de succes care au rămas pe moment în ţară, dar şi a celor care s-au afirmat profesional până acum peste hotare şi se gândesc să revină în ţară. În concluzie, nu este doar o problemă fiscală, ci şi o problemă de atractivitate a ţării pentru resurse umane; şi aici Guvernul transmite un mesaj contradictoriu.

3. Introducerea impozitului pe venitul global din 2018

Aceasta este o altă surpriză anunţată de noul Guvern fără nicio pregătire prealabilă. În momentul de faţă, legislaţia fiscală, sistemul informatic al ANAF şi – desigur – obişnuinţa contribuabilului de ani de zile sunt bazate pe impozitarea cu cotă unică. Nu este deloc clar de ce se impune această modificare de sistem, care vor fi schimbările principale şi în ce fel complicaţiile inerente acestei schimbări o să merite tot efortul.

Cred că guvernul trebuie să fie conştient că asemenea măsuri implică o schimbare radicală de politică fiscală. De asemenea, ele arată o inconsecvenţă a programului de guvernare în această zonă şi induc o stare de incertitudine şi impredictibilitate cum nu s-a văzut de dinainte de intrarea României în Uniunea Europeană.

În plus, consider că este total neconstructiv şi inoportun ca guvernul să anunţe modificări fiscale de anvergură, fără a se face analize prealabile ale impactului calitativ şi cantitativ.

Sper, totuşi, că aceste măsuri vor fi reconsiderate şi că se va renunța în cele din urmă la implementarea lor.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Ordinul privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator

Ordinul nr. 409/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468 din 22 iunie 2017 – in vigoare de la 1 iulie 2017

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de Ordin în ceea ce privește scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor aplicabilă în cazul activităților de creare de programe pentru calculator.

I. Codul fiscal

Ordinul completează prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și înlocuiește Ordinul nr. 872/2016 privind încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator.

Dispoziții generale

Ordinul reintroduce condiția privind valoarea minima a veniturilor anuale înregistrate de angajator în anul fiscal precedent, care este de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Națională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutire de impozit pe venit. Scutirea se aplică angajaților eligibili, fără a fi condiționată de contribuția fiecăruia la realizarea plafonului minim de venit anual. Ordinul elimină condiția prevăzută în reglementarea anterioară ce impunea ca activitățile de creare de programe să se realizeze în scopul realizării unui produs final sau a unei componente a unui produs final.

Modificări aduse Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal
Hotărârea de Guvern nr. 284/27 aprilie 2017 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 319 din 4 mai 2017
– Hotărârea modifică și completează Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Formulare fiscale
Declaraţia 010
Ordinul nr. 1382/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 342/10 mai 2017
Ordinul înlocuiește Anexa 1 a Ordinului nr. 3698/2015 cu privire la formatul, conținutul și instrucțiunile de completare ale Declarației de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică (Formularul 010).

Ca urmare a modificărilor aduse formularului, contribuabilul va trebui să declare dacă contabilitatea este organizată și condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform Legii contabilității nr. 82/1991. De asemenea, a fost introdusă o nouă anexă în formularul 010, care va trebui completată de contribuabil cu detalii privind furnizorul de servicii contabile și contractul încheiat cu furnizorul respectiv.

Declaraţiile 091, 098
Ordinul nr. 1381/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 342/10 mai 2017
Ordinul modifică denumirea formularului 091, precum și formatul și conținutul declaratiilor:
– 091 (Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/ Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum și pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri); și
– 098 (Cerere de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare)
incluse în Anexa 1, respectiv Anexa 4 a Ordinului nr. 631/2016.

Similar modificărilor aduse declaraţiei 010, în cazul declaraţiei 098, contribuabilul va trebui să declare dacă contabilitatea este organizată și condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform Legii contabilității nr. 82/1991. De asemenea, a fost introdusă o nouă anexă în formularul 098, care va trebui completată de contribuabil cu detalii privind furnizorul de servicii contabile și contractul încheiat cu furnizorul respectiv.

Formularul 014
Ordinul nr. 1546/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 401/29 mai 2017
Ordinul modifică și aprobă noul format al formularului 014 (Notificare privind modificarea anului fiscal) precum și conținutul și instrucțiunile de completare ale acestui formular.

Aspecte procedurale
Procedura de administrare şi monitorizare a contribuabililor mijlocii

Ordinul nr. 1024/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 321/4 mai 2017
Ordinul modifică Anexele 1-5 ale Ordinului nr. 560/2016 pentru administrarea şi monitorizarea contribuabililor mijlocii. Diverse modifcări au fost introduse în legătură cu Procedura (Anexa 1 a Ordinului anterior menționat), precum modelul şi conţinutul formularelor conexe (Anexele 2-5).
Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul Finanțelor Publice/ organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică

Ordinul nr. 660/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 368/17 mai 2017
Ordinul aprobă Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între autoritățile fiscale și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică.
La data intrării în vigoare a acestui Ordin se abrogă Ordinul nr. 1154/2014 privind Procedura de comunicare prin mijloace electronice de tarnsmitere la distanță între autoritățile fiscale și persoane fizice.
Procedura de evaluare şi valorificare, în regim de urgenţă, a bunurilor perisabile sau supuse degradării, precum şi pentru aprobarea modelelor unor formulare

Ordinul nr. 1517/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 398/26 mai 2017
Ordinul aprobă respectiva Procedura care va fi implementată la nivelul autorităților fiscale din România, așa cum va fi cazul pentru fiecare tip de contribuabil.

Ordinul nr. 769/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 410/31 mai 2017
Ordinul a abrogat Ordinul nr. 2389/2010 privind Procedura de valorificare, în regim de urgenţă, a bunurilor de consum alimentar şi a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante sau bunuri degradabile, în cazul aplicării măsurilor asigurătorii şi/sau executorii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Diverse
Scheme de ajutor de stat – nouă sesiune de finanţare în baza H.G. 332/2014
Anunț privind deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă
Anunțul aduce la cunoștință deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a cererilor de acord pentru finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă, ce se va desfășura în perioada 12-23 iunie 2017 (inclusiv).

Ratificarea Protocolului pentru modificarea Convenţiei dintre Republica Uzbekistan şi România privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale

Decretul nr. 451/8 mai 2017 pentru promulgarea Legii nr. 98/9 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 348/11 mai 2017
Legea ratifică Protocolul semnat la București la data de 4 iulie 2016 pentru modificarea Convenției dintre Republica Uzbekistan și România pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la data de 6 iunie 1996.
Ambele State Contractante își vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, că au îndeplinit procedurile legale interne pentru intrarea în vigoare a Protocolului. Acesta va intra în vigoare la data ultimei notificări și va intra în vigoare la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care a intervenit intrarea în vigoare.

Ratificarea Acordului dintre Republica Populară Chineză şi România pentru eliminarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale

Decretul nr. 452/8 mai 2017 pentru promulgarea Legii nr. 99/9 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 351/12 mai 2017
Legea ratifică Acordul dintre Republica Populară Chineză și România pentru eliminarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la București la 4 iulie 2016.
Ambele state contractante își vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, că au îndeplinit procedurile legale interne pentru intrarea în vigoare a Acordului. Acesta intră în vigoare în a treizecea zi de la primirea ultimei notificări și va avea efect asupra veniturilor obținute în cursul anilor fiscali care încep la data sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care a intervenit intrarea în vigoare.
La data intrării în vigoare a noului Acord, precedentul Acord dintre Republica Populară Chineză și Guvernul României, încheiat la Beijing la data de 16 ianuarie 1991, îşi incetează valabilitatea şi va înceta să se mai aplice la data la care noul Acord va produce efecte.
Consiliul UE adoptă Directiva 2017/952 (ATAD 2) pentru a adresa tratamentele neuniforme hibride cu țările terțe
Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 29 mai 2017 Directiva 2017/952 de modificare a Directivei privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD).
Prezenta Directivă, cunoscută sub numele de ATAD 2, extinde domeniul de aplicare al ATAD in ceea ce priveste tratamentele neuniforme hibride care implică țări terțe (i.e. țări non-UE). În plus, ATAD 2 cuprinde forme de tratamente neuniforme hibride care nu sunt acoperite de ATAD.
Statele membre vor avea obligația ca până la 1 ianuarie 2020 să transpună Directiva în legile și reglementările naționale (1 ianuarie 2022 pentru punerea în aplicare a normelor privind elemente hibride inversate).