Cum vor arăta meseriile viitorului? Nimeni nu știe exact, pentru că inteligența artificială și robotica vor modifica fundamental societatea și, implicit, piața de muncă, așa cum relevă și studiul „Future of Jobs” al World Economic Forum. Tocmai de aceea, EY a gândit un program educativ inovator – un accelerator de carieră – care antrenează competențele ce vor fi necesare în piața muncii în viitorul apropiat.

Creat pentru studenții de anul al III-lea, masteranzii și absolvenții cu background tehnic, IT și de business, programul EY Express se va desfășura în perioada 13-17 martie, la biroul EY din București. Scopul acestui program este dezvoltarea unui set de competențe, nu testarea cunoștințelor teoretice dobândite pe băncile universităților.

EY Express este un accelerator de carieră care creează contextul pentru interacțiune și pune la dispoziție instrumentele necesare pentru un nou tip de experiență de învățare. „Noul program este o încununare a demersurilor EY pentru educarea competențelor-cheie ale viitorului. Dincolo de un design unic, elementul de inovație constă în abordarea interdisciplinară și accentul puternic pe comunitatea de învățare, într-un cadru informal, simulând provocări din mediul de business al viitorului. Experiența EY Express completează programa academică pentru viitorii consultanți în serviciile profesionale și nu numai,” spune Andreea Mihnea, HR Director, EY România.

Proiectul îmbină strategii de învățare inedite care încurajează dezvoltarea abilităților practice, fiind bazat pe:

• Antrenarea a cinci competențe cheie – rezolvarea de probleme complexe și gândirea critică, management interpersonal, client service de calitate, managementul riscului, management de proiect;
• Gamification – sistem de puncte susținut de un storyline, care să stimuleze atât cooperarea, cât și competiția între participanți. Punctele sunt acordate atât individual, cât și pe echipe, și permit evaluarea progresului și a abilităților dobândite;
• Gândire digitală – folosirea de platforme digitale pentru realizarea de proiecte, colectarea datelor și evaluare;
• Feedback direct de la traineri, mentori de la EY și de la Școala de Valori;
• Învățare peer-to-peer – un raport adecvat între proiecte de lucru în echipă, proiecte individuale și sesiuni de mentorat.

Structura programului:

60% din timp, participanții vor lucra împreună la proiecte. Vor colabora pe echipe și vor concura unii cu alții, iar la final vor primi puncte în funcție de cât de bine și-au îndeplinit sarcinile. 20% din timp va fi alocat proiectelor individuale. Tinerii vor avea de realizat diferite quest-uri și de făcut teste online. Pentru a-și planifica și monitoriza activitatea, tinerii vor putea folosi în permanență platforma online a proiectului. 10% din timp va fi alocat dialogului dintre participanți și echipa de mentori EY, pentru a adresa provocările legate de aplicabilitatea competențelor în situațiile practice.

60 de participanți vor fi selectați de consultanții EY, pe baza CV-ului și a formularului de înscriere. Echipa de formatori va fi compusă din traineri de la Școala de Valori și specialiști EY. La final, cele mai bune echipe vor fi premiate, iar participanții activi vor avea ocazia să se angajeze în cadrul EY. Înscrierile se pot face până pe 20 februarie.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Noul Cod de Procedură Fiscală, intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2016, permite „criminalizarea” litigiilor fiscale, adică posibilitatea ca organele fiscale să considere evaziune fiscală sau fraudă fiscală aplicarea unui tratament fiscal diferit față de cel avut în vedere de organul fiscal.

Practica judiciară recentă a organelor de urmărire penală confirmă tendința acestora de a considera că s-a săvârșit o infracțiune de evaziune fiscală ori de câte ori regimul fiscal al unei cheltuieli (deductibil sau nedeductibil) este diferit de cel stabilit de organele fiscale.

“Disputa fiscală trebuie să aibă întotdeauna prioritate, întrucât o soluție favorabilă contribuabilului în fața instanței de contencios fiscal ar putea însemna încetarea oricăror investigații sau urmăriri de natură penală”, a menționat Emanuel Băncilă, liderul practicii de Litigii și Controverse Fiscale din cadrul Radu și Asociații –  EY Law.

În acest sens, prevenția este necesară atât în ceea ce privește nou-introdusa penalitate de nedeclarare (obligația accesorie distinctă aplicată atât în cazul nedeclarării, cât și în cazul sub-declarării obligației fiscale de către contribuabili și care, în situații de evaziune fiscală, crește până la 100% din debitul suplimentar stabilit), dar și în ceea ce privește procedura de acceptare a partenerilor contractuali (verificarea cu atenție a partenerilor de afaceri și a desfășurării activităților acestora). Această procedură capătă o importanță deosebită nu numai cu privire la diminuarea riscurilor fiscale, dar mai ales este importantă pentru eliminarea riscurilor de natură penală.

,,Vremea în care doar asistența avocaților specializați în drept penal era suficientă pentru a combate acuzațiile legate de infracțiuni economic-financiare a trecut”, crede Mihai Jiganie-Șerban, Partener în cadrul firmei de avocatură Șerban și Asociații. Practica arată că doar o echipă multidisciplinară (formată din persoane cu pregătire juridică și financiar-fiscală) este în măsură să facă față unor astfel de acuzații complexe.

Singura modificare pozitivă adusă de noul Cod de Procedură Fiscală este reducerea numărului de cazuri în care organul fiscal poate suspenda soluționarea unei contestații fiscale, motivând existența unei sesizări penale făcute de inspecția fiscală. Importanța acestei proceduri constă în diminuarea riscurilor fiscale și, mai ales, în eliminarea riscurilor de natură penală.

Aceste teme au fost dezbătute în cadrul seminarului „Litigiile fiscale și latura lor penală: tendințe recente și implicații practice” – organizat de specialiștii de la Radu și Asociații EY Law, împreună cu Societatea de Avocaţi Şerban şi Asociaţii, explicând cum pot fi evitate problemele date de o acuzație privind o aparentă evaziune fiscală.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

• România ocupă locul cinci în cadrul ţărilor CSE, cu 56 de tranzacţii în primul semestru 2016
• Cei mai activi investitori străini în România provin din Germania, Franţa şi Polonia

Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o scădere de aproape 50% în primul semestru din 2016, atingând o valoare de 1,1 miliarde USD, faţă de 2,1 miliarde USD în primul semestru din 2015, conform rezultatelor raportului EY M&A Barometer.

Valoarea totală estimată a tranzacţiilor din regiunea CSE pentru primul semestru din 2016 a fost de 14,1 miliarde USD, cu 14,3% mai mică decât în anul precedent. Această scădere s-a datorat, în primul rând, micșorării numărului de mega tranzacţii de peste 1 miliard USD din această perioadă. Deşi volumul global al tranzacţiilor a crescut în primul semestru 2016, cele mai multe ţări din regiune au cunoscut o scădere a activităţii M&A în privința numărului de tranzacţii.

În prima jumătate a anului 2016 s-au încheiat 655 tranzacţii. Republica Cehă a fost cea mai activă ţară în termeni de volume ale tranzacţiilor, urmată de Turcia, Polonia şi Ungaria. România ocupă locul 5, cu un număr de 56 de tranzacţii în primul semestru 2016, cu aproape 30% mai puţine față de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, când achiziția Unicredit Țiriac Bank a fost cea mai mare tranzacție din Europa Centrală și de Sud-Est, în prima parte a lui 2016 am avut o perioadă de respiro, cu mult mai puține tranzacții de valoare mare anunțate. Există însă un număr de tranzacții în așteptare și un interes în creștere, care vor inversa această scădere temporară,” declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii a EY România.

Procentul investitorilor financiari a fost cel mai ridicat în Grecia, piață în care au cumulat 40% din totalul tranzacțiilor derulate, urmând Ungaria – cu 39% şi Serbia – cu 33%. În România, doar 18% din investitori au fost investitori financiari.

Piaţa cehă s-a remarcat, în mod excepțional, printr-o creştere extrem de puternică şi în termeni de valoare a tranzacţiilor în primul semestru 2016. În pofida lipsei tranzacţiilor de peste 100 milioane USD, valoarea estimată a tranzacţiilor a crescut cu 74,1% prin comparaţie cu primul semestru 2015.

Regiunea CSE – dominată de tranzacţii interne

Piaţa de fuziuni și achiziții din regiunea CSE a fost din nou dominată de tranzacţii interne în primul semestru din 2016. În 57% din numărul total de tranzacţii, cumpărătorul şi compania țintă au provenit din aceeaşi ţară. Acest procent marchează o creştere de 9% faţă de primul semestru din 2015.

Cel mai mare procent al tranzacțiilor inbound a fost înregistrat în Croaţia (64%), urmând în clasament România (cu 61%) şi Bulgaria (cu 45%).

În România, cel mai atractiv sector a fost cel industrial, în timp ce în Republica Cehă, Polonia şi Bulgaria acesta a fost IT-ul.

În ceea ce priveste originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin fuziuni şi achiziţii, investitorii americani și cei vest-europeni au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune.

În România, cei mai activi investitori străini în prima jumătate a acestui an au provenit din Germania, Franţa şi Polonia.

Top 10 cele mai mari tranzacții din regiunea CSE în primul semestru din 2016

****

Despre barometrul EY

Barometrul EY este un rezumat şi o analiză a informaţiilor făcute publice şi identificate în baze de date reputate, cum ar fi Capital IQ, DealWatch, mergermarket, Zephyr sau bazele proprii de date EY.

Datele au fost procesate pentru regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est: Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia. Activităţile şi datele legate de fuziuni şi achiziţii înclud tranzacţii finalizate. Analiza nu include următoarele tipuri de tranzacţii: preluarea pachetelor minoritare de acţiuni de către acţionarii majoritari, tranzacţiile de pe pieţele de capital, achiziţii de licenţe, acorduri de tip joint-venture, proiecte de investiţii de tip greenfield şi privatizări.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

La nivel global, veniturile EY au înregistrat o creștere de 9% în monedă locală în anul fiscal 2016 (care s-a încheiat pe 30 iunie 2016), comparativ cu anul fiscal precedent. Pentru aceeași perioadă, veniturile EY România au crescut cu 15%.

‘‘Rata de creștere susținută din ultimii ani este rezultatul calității și al valorii pe care oamenii noștri le aduc în piață. Investițiile importante pe care le-am făcut în echipa noastră și în noile tehnologii ne-au permis să răspundem cerințelor unui mediu de business dinamic”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Toate liniile de servicii EY de la nivel internațional au marcat o creștere solidă în anul financiar 2016: serviciile de audit au crescut cu 4,8%; asistența în afaceri cu 13,1%; consultanță fiscală cu 9,6% și serviciile de asistenţă în tranzacţii (TAS) cu 14,2%.

În linie cu strategia companiei de a se concentra pe inovație, firmele membre EY au făcut 26 de achiziții strategice în anul financiar 2016, care sunt în măsură să aducă în piață abilități și servicii profesionale extinse. Alianțele, inclusiv cele șapte noi acorduri semnate în anul financiar 2016, joacă de asemenea un rol important în facilitarea accesului organizației globale EY la produsele și competențele din piață. Alături de acestea, noua divizie globală EY dedicată problematicii inovării, înființată în anul financiar 2016, are misiunea de a asista companiile în integrarea și implementarea tehnologiilor de vârf din robotică și inteligență artificială. EY continuă, în același timp, programul său de investiții de 450 de milioane de dolari în dezvoltarea de servicii inovatoare privind calitatea auditului, aspect fundamental pentru încrederea investitorilor.

Creștere continuă în toate zonele geografice, în industrii și piețe cheie

Veniturile EY (29,6 miliarde de USD) au crescut în toate cele patru zone geografice în care activează: în cele două Americi cu 9,7%; în Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA) cu 7,5%; în Asia-Pacific cu 12,5%, iar în Japonia cu 6,4%.

La nivelul piețelor emergente în care operează, EY a înregistrat, pentru al doilea an consecutiv, o creștere solidă, de două cifre. Creșterea totală a ajuns la 12,8% (devansând valoarea de 12,3% obținută în anul fiscal 2015), în pofida condițiilor economice dificile care au continuat să marcheze economiile din piețele cheie.

Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în India (18,4%), China (14,6%) și Brazilia (12%), în condițiile în care firma EY asociată din Brazilia a fost unul dintre sponsorii Jocurilor Olimpice de la Rio din 2016 și a fost furnizorul oficial de servicii profesionale pentru Comitetul de Organizare al JO de la Rio.

Cele mai solide creșteri ale veniturilor EY au fost înregistrate în cinci sectoare cheie. Creșterea de două cifre înregistrată de industria bancară, piețele de capital și sectorul asigurărilor a avut la bază o cerere puternică pentru servicii suport destinate schimbărilor de reglementare, securitate cibernetică, transformare digitală și tehnologie financiară.

În sectorul tehnologic, cele mai mari venituri au fost înregistrate de serviciile pentru fuziuni și achiziții, urmate de serviciile pentru procese de transformare impuse de tehnologiile emergente inovatoare și de creșterea solicitărilor clienților pentru servicii suport pentru economie partajată.

Creșterea înregistrată în sectoarele de sănătate și de sectorul guvernamental și de servicii publice a avut la bază serviciile suport pentru transformare și reglementare, precum și noi angajamente în domenii cum ar fi robotica sau analiza de date.

Cel mai atractiv angajator din domeniul serviciilor profesionale

În anul fiscal 2015-2016, EY a investit peste 500 de milioane USD în formarea propriilor echipe, înregistrând aproape 12 milioane de ore alocate procesului de învățare pentru propriii angajați, ceea ce înseamnă o creștere de 3 milioane de ore comparativ cu perioada similară precedentă.

EY a fost votat cel mai atractiv angajator din domeniul serviciilor profesionale din întreaga lume. De asemenea, EY se înscrie în top trei cei mai atractivi angajatori la nivel global, în clasamentul anual Universum – World’s Most Attractive Employer. Compania a fost recunoscută ca una dintre cele mai bune multinaționale din lume care oferă un mediu de lucru plăcut.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

89% dintre oamenii de afaceri din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 7% se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% se așteaptă la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creștere, 41% estimează o evoluție semnificativ pozitivă (creștere peste 10%).

Așteptările privind evoluția profitului sunt, de asemenea, pozitive – 81% dintre companii proiectând creșterea profitabilității în anul în curs. Aproape una din trei companii se așteaptă la un avans de peste 10% al acestui indicator, în timp ce 48% estimează că vor înregistra creșteri care nu vor depăși acest nivel.

Tendința ascendentă a vânzărilor va fi susținută prin creșterea investițiilor, 64% dintre firme planificând creșterea acestora cu 5%-30% până la sfârșitul anului. Pentru finanțare, companiile respondente apelează în special la resursele proprii, la reinvestirea profitului și la împrumuturi de la societăți afiliate, din același grup, urmate de împrumuturi bancare, arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii” publicat astăzi de EY România.

Studiul EY are la bază răspunsurile a 267 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2016 și 2017. 13% dintre respondenți conduc companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 41% între 1-10 milioane EUR și 19% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 1 – 16 septembrie 2016.

„România traversează o perioadă bună din punct de vedere economic. Conform prognozei FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa. Cu toate acestea, rezultatele acestei ediții a studiului EY reflectă îngrijorarea executivilor români față de modelul de creștere a economiei românești, bazat puternic pe consum. Astfel, 98% dintre aceștia indică nevoia unei strategii de țară care să asigure României o creștere sustenabilă și recuperarea decalajelor structurale față de țările din Vest”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Oamenii de afaceri – încrezători în evoluția economiei românești în următoarele 12 luni

57% dintre oamenii de afaceri respondenți sunt încrezători în evoluția economiei românești în următoarele 12 luni. Optimismul respondenților vine pe fondul creșterii puternice a economiei românești în primul semestru 2016. Avansul economic indicat de Institutul Național de Statistică în această perioadă s-a ridicat la 5,2%, fiind stimulat mai ales de cererea internă.

Mediul de afaceri – îngrijorat de creșterea consumului

Peste jumătate dintre executivii de top se declară îngrijorați de modelul de creștere economică al României bazat pe stimularea consumului. Ultimele date ale INS arată că avansul economic a fost impulsionat puternic în primul semestru 2016 de creșterea acestuia (7,2%), comparativ cu investițiile care au contribuit doar cu 1,6%, în vreme ce exportul net a avut o contribuție negativă, de -2,8%, pe fondul excesului de cerere care nu a putut fi satisfăcută de oferta internă.

Având în vedere această îngrijorare, oamenii de afaceri respondenți indică în proporție de 98% nevoia unei strategii de țară care să asigure României un model de creștere sustenabilă.

Salariile cresc, la fel ca și numărul de angajați

Evoluțiile pozitive ale cifrei de afaceri și cererii pentru produse și servicii se reflectă și în evoluția salariilor și a numărului de angajați. În timp ce 33% dintre angajatori se așteaptă la o creștere modestă (sub 5%), 34% afirmă că vor crește numărul de angajați între 5-30%.

82% dintre companii intenționează să crească salariile, dar 48% dintre respondenți nu estimează o creștere mai mare de 5%. 34% vor crește salariile propriilor angajați între 5-20%, faţă de 43% câţi planificau acest lucru la începutul anului. Aceste procente reflectă intențiile mediului de business și nu măsoară creșterile efective înregistrate în piață.

Creșterea productivității – în topul priorităților executivilor din România

Creșterea productivității (35%) și introducerea de noi produse pe piață (17%) sunt printre prioritățile cele mai importante ale executivilor români. Îmbunătățirea productivității a urcat pe agenda executivilor de top din România cu 8 puncte procentuale față de începutul anului, în timp ce reducerea costurilor a continuat să scadă în ordinea priorităților, de la 30% în 2015, la 21% la începutul lui 2016 și la 16% în septembrie 2016. Atragerea de talente valoroase marchează o creștere de 5 puncte procentuale la această ediție a studiului, ajungând la 11% din opțiuni.

Prețul redus şi încrederea în brand sunt cele mai importante avantaje competitive

În ciuda creșterii cererii de produse și servicii înregistrate în acest an, companiile continuă să se concureze mai ales la nivel de preț (39%). Notorietatea brandului se regăsește pe locul al doilea în topul avantajelor competitive, dar marchează o tendință de scădere în opțiunile respondenților, de la 30% la începutul anului 2016 la 12% în ediția curentă, la egalitate cu parteneriatele de business.

****

Despre studiu

Studiul O viziune a creșterii este realizat de EY România de două ori pe ani și măsoară percepțiile directorilor din companii care activează în România în ceea ce privește perspectivele economice și evoluția propriei companii. Ediția din această toamnă are la bază răspunsurile a 267 executivi de top. 13% dintre respondenți conduc companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 41% între 1-10 milioane EUR și 19% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 1 – 16 septembrie 2016.

În prezent, Bucureștiul este un oraș foarte aglomerat, marcat de nemulțumirile a tot mai mulți utilizatori ai mijloacelor de transport. Este un moment oportun de reformare a sistemelor și politicilor publice aferente. Ambuteiajele și sistemele de transport insuficient utilizate sunt, de asemenea, o provocare pe care factorii de decizie ar trebui să o abordeze frontal: punând utilizatorul în centrul soluției.

Înțelegerea modului în care oamenii folosesc rețelele de transport este o parte importantă în dezvoltarea unor soluții durabile pe măsură ce comportamentele privind utilizarea mijloacelor de transport se schimbă, se arată în raportul EY, All change, please: How shifting passenger behavior can improve mobility in cities.

Cum arată „călătorul viitorului”:

• este interconectat
• se așteaptă la o integrarea perfectă a opțiunilor de transport
• are un orar flexibil la locul de muncă și o “oră de vârf”
• consideră mersul cu bicicleta și mersul pe jos drept opțiuni viabile
• are o viziune personală asupra mobilității.

Legătura dintre alegerea modalității de deplasare, fie că este mersul pe stradă sau folosirea metroului în orice oraș important, și influența smartphone-urilor, a social media și a fluxurilor de informații în selectarea acestor opțiuni de către utilizatori este evidentă. Tehnologia și conectivitatea digitală permit cetățenilor accesul la noi opțiuni de transport din afara infrastructurii existente.

În 2014, aplicațiile de transport de pe smartphone-uri erau folosite de peste 70% dintre londonezi, în timp ce în Sydney, peste 40 de milioane de cereri de informații de călătorie de pe dispozitive mobile erau înregistrate în fiecare lună.

“În orașe precum Bucureștiul, oamenii își folosesc aplicatiile de pe telefon pentru a obține un taxi, sau folosesc Uber în loc de taxi, sau utilizează Waze pentru a găsi și a optimiza ruta spre destinație, sau sunt membri ai unui grup de carpooling pe Facebook. Tehnologia digitală are o influență puternică asupra călătoriilor noastre zilnice prin oraș. În același timp, autoritățile publice ar putea valorifica avantajele tehnologiilor digitale pentru fluidizarea traficului, pentru a estima blocajele din trafic și de a oferi soluții alternative, pentru a planifica transportul public, semafoarele, de a da cetățenilor acces la informații în timp real despre opțiunile de mobilitate și program“, spune Carmen Adamescu, Partener în departamentul de Asistență în afaceri al EY România.

Este logic faptul că, în planificarea unui sistem eficient de transport, factorii de decizie ar trebui să se asigure că infrastructura și comportamentul de lucru sunt corelate. Având la dispoziție, pe de-o parte, mai multe informații și o infrastructura digitală, indivizii sunt în măsură acum, mai mult ca niciodată, să definească o direcție de urmat privind mobilitatea în orașe. Planificarea de sus în jos riscă să piardă această perspectivă. Astfel, este important ca punctul de plecare în definirea politicilor publice de transportul să se concentreze asupra utilizatorilor.

Iar acest lucru înseamnă mai mult decât a studia doar numărul de persoane care folosesc un anumit mijloc public de transport. În timp ce numărul de pasageri transportați de un mijloc de transport reflectă, fără îndoială, comportamentele indivizilor și opțiunile de mobilitate, acesta nu reprezintă în mod corespunzător noua “mobilitate personală”. Drept urmare, acesta nu reușește să ofere o mobilitate cu adevărat eficientă. De exemplu, un sistem de tranzit ar putea fi foarte bun la transportarea unui volum mare de pasageri între puncte fixe. Datele privind numărul pasagerilor transportați de un mijloc de transport poate surprinde doar un aspect al absorbției sau al succesului sistemului.

Desigur, comportamentul uman este complex și poate fi contradictoriu. Este important să se aibă în vedere acest lucru atunci când se analizează mobilitatea. De exemplu, sunt indivizii și familii care cred în conservarea mediului, dar preferă încă să folosească mașina pentru deplasări de rutină, mai degrabă decât o alternativă de transport public. În mod similar, indivizii ar putea aprecia beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos sau cu bicicleta, dar utilizează servicii de taximetrie pentru multe din călătoriile lor.

“Politicile publice de planificare eficientă a transportului trebuie să răspundă la întrebarea: cum putem convinge oamenii să se comporte într-un mod dezirabil, din punct de vedere economic și social? De exemplu, cum ar fi să meargă cu trenul în loc să își folosească mașina, să utilizeze un sistem de bike-sharing sau carpooling? Într-o lume a hiper-conectivității, asta înseamnă pătrunderea pe canale digitale și sociale care au o influență tot mai mare asupra vieții cetățenilor. Politicile de transport urban trebuie privite în relație cu politica națională de transport, pentru a asigura o planificare coordonată și implementarea unor soluții digitale care să depășească granițele orașelor. Cu alte cuvinte, nu este suficient să avem doar orașe inteligente, ci și orașe conectate, prin asigurarea interoperabilității între sistemele urbane și interurbane, contribuind astfel la îmbunătățirea managementului de trafic, a mobilității, a proceselor de planificare a călătoriilor și la cooperarea între părțile implicate la nivel național și local”, spune Paul Ilău, Manager EY România.

În 2014, Bucureștiul a fost unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa (cu un indice de congestie a traficului de 41%, potrivit unui studiu finanțat de BERD și Guvernul României. Primăria București are în vedere crearea a 20,5 km de linii stradale, dedicate exclusiv autobuzelor, în zonele de nord, vest și în centrul orasului. În Bucuresti, călătoriile cu autoturismele particulare reprezintă aproape jumătate din numărul de curse de transport în comun, pe distanțe mai mari de 1 km. Cei mai mulți oameni preferă să conducă la și de la locul de muncă, unul dintre motive fiind faptul că există încă suficiente locuri de parcare gratuite în oraș.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Ordonanţa Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor

Ordonanța Guvernului nr. 25/2016 (în continuare, „Ordonanţa”), publicată în Monitorul Oficial nr. 670/31 august 2016 pentru modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Ordonanța transpune unele prevederi ale directivei UE nr. 66/15 mai 2014, privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii. Cele mai importante fiind:

Avizul de muncă în scop de detașare pentru lucrătorii ICT

Un nou tip de aviz de muncă este introdus în scop de detașare pentru lucrătorii transferați în cadrul aceleiași companii (”lucrători ICT”).

Lucrătorii ICT sunt definiți ca cetățenii străini care locuiesc într-un stat terț la data depunerii cererii pentru avizul de detașare și care sunt transferați în cadrul aceleiași companii.

Transferul în cadrul aceleiași companii este definit ca detașarea temporară a unui străin în calitate de cadru de conducere, specialist sau angajat stagiar, de la un angajator dintr-o țară terță la una sau mai multe entități care aparțin acelei companii sau aceluiași grup de companii, dintre care cel puțin una este stabilită în România.

Printre condițiile/prevederile speciale pentru eliberarea avizului de detașare pentru lucrători ICT, menționăm:

• Pe durata transferului șederea străinului va fi exclusiv/în cea mai mare parte pe teritoriul României;
• Perioada detașării străinului este limitată la o perioadă de 3 ani pentru cadrele de conducere și/sau specialiști, respectiv de 1 an pentru angajații stagiari.
• Angajatorul din țara terță și-a asumat obligația de a reprimi în muncă pe străinul în cauză la încheierea transferului;
• Străinul care urmează a fi detașat, a fost angajat la compania din țara terță pe o perioadă de cel puțin 6 luni neîntrerupte imediat anterioare datei de la care se solicită eliberarea avizului de detașare, în cazul cadrelor de conducere și al specialiștilor, respectiv de cel puțin 3 luni neîntrerupte, în cazul angajaților stagiari;
• Străinul detașat în calitate de specialist îndeplinește condițiile speciale de pregătire profesională și experiență în activitate de cel puțin 3 ani, cu relevanță pentru domeniul de activitate, tehnicile sau gestionarea activității companiei din România.

Procedura de eliberare a unui aviz de detașare este simplificată în cazul lucrătorilor ICT din alte state membre ale Uniunii Europene care urmează a fi detașați și pe teritoriul României si care se încadrează în situația de mobilitate pe termen scurt, respectiv termen lung. Astfel, nu mai este necesară îndeplinirea tuturor condițiilor generale și speciale pentru obținerea avizului de muncă în scop de detașare pentru lucrătorii ICT dacă sunt îndeplinite o serie de condiții.

Aceștia pot desfășura activități de muncă în baza unui aviz special de detașare pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile (termen scurt) sau pentru o perioadă mai mare de 90 de zile (termen lung).

Străinii titulari ai unui permis ICT eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene pot desfășura activități pe teritoriul României de la data depunerii cererii de eliberare a avizului de detașare pentru lucratori ICT de catre beneficiarul prestării de servicii din România.

Prelungirea dreptului de ședere în România pentru lucrătorii ICT

Străinii titulari ai unui permis ICT eliberat de un alt stat membru pot intra și rămâne pe teritoriul României pentru a desfășura activități în muncă în calitate de lucrători ICT fără obligativitatea obținerii unei vize.

Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT se prelungește pentru toată durata transferului în cadrul aceleiași companii, dar nu mai mult de 3 ani pentru cadrele de conducere și specialiști, respectiv de un an pentru angajații stagiari, de la data intrării pe teritoriul României în acest scop.

Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT din alt stat membru care urmează a fi detașat în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile se prelungește pentru toată durata detașării pe teritoriul României, fără a depăși o perioadă egală cu durata de ședere prevăzută a se efectua pe teritoriul primului stat membru sau valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru.

Străinii posesori ai unui permis ICT/mobile ICT (situația mobilității pe termen lung) beneficiază de prevederea legislativă legată de reîntregirea familiei similar străinilor posesori ai cărții albastre a UE.

Totodată, Ordonanța transpune și unele prevederi ale directivei UE nr. 36 / 26 februarie 2014, privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri. Printre cele mai importante menționăm:

Se elimină perioada determinată de maxim 6 luni într-un interval de 12 luni, în care un angajator român era autorizat să încadreze în muncă ca lucrator sezonier un străin cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru a presta o activitate influențată de succesiunea anotimpurilor.

Lista sectoarelor ce cuprind astfel de activități a se desfășura in funcție de succesiunea anotimpurilor se va stabili prin Hotarare de Guvern în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei Ordonanțe.

Sunt introduse noi prevederi legate de obligațiile angajatorului în situația în care acesta intenționează să asigure cazarea lucrătorului sezonier contra cost sau fară plată.

Viza de lungă ședere în cazul străinilor care au obținut un aviz de angajare ca lucratori sezonieri se poate acorda pe o perioadă egală cu perioada preconizată a contractului de muncă plus 5 zile, fără a depăși perioada maximă de 90 de zile prevazută de legislație.

Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă pentru lucratori sezonieri este limitată pe teritoriul României la 180 de zile în decursul oricărei perioade de 365 de zile.

Modificări suplimentare prevăzute de Ordonanța în legătură cu regimul străinilor în România:

• Străinii, titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de detașare, pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă, în calitate de lucrători permanenți, fără a avea obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajarea în muncă;
• Cererile pentru acordarea vizelor de lungă ședere (cu excepția celor de angajare în muncă/detașare) se soluționează în termen de până la 60 de zile de la data depunerii dosarului pentru obținerea acestora;
• A fost mărită perioada în care un străin poate beneficia de ședere în România în interiorul valabilității permisului de ședere, după încetarea raportului de muncă cu angajatorul român. În cazul în care individul nu beneficiază de indemnizația de șomaj, acesta poate rămâne pe teritoriul României până la 90 de zile;
• A fost modificat și regimul contravențiilor aplicat companiilor ce primesc la muncă pe teritoriul României un străin fără aviz de angajare sau un străin cu sedere ilegală. Începand cu data de 30 septembrie 2016, cuantumul amenzii va fi cuprins între RON 10.000 – RON 20.000 RON pentru fiecare persoană identificată.

Impozit pe profit

Aprobarea normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare/dezvoltare

(Ordin al ministrului finanțelor publice și al ministrului educației și cercetării științifice nr. 1056/4435 din 5 iulie 2016, Monitorul Oficial nr. 526/13 iulie 2016)

Impozit pe venit

Aspecte procedurale cu privire la raportarea și plata impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

(Ordin nr. 1022/2.562, Monitorul Oficial nr. 524 / 12 iulie 2016)

Ordinul aprobă procedurile de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal precum şi modelul şi conţinutul formularelor aferente (i.e. formularele 208, 209, 253, 254). În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se realizează prin altă procedură decât cea notarială sau judecătorească, persoanele fizice care realizează venituri trebuie să depună formularul 209.

Persoanele fizice care realizează venituri din transferul mai multor proprietăţi imobiliare depun câte o declaraţie pentru fiecare transfer.

Rezidența fiscală a persoanelor fizice
(Ordin nr. 1099/2016, Monitorul Oficial nr. 577/29 iulie 2016)

Printre prevederile principale, amintim:

• Clarificări cu privire la rezidenţa fiscală parţială: dacă o persoană fizică soseşte în România pe parcursul unui an fiscal, aceasta va fi supusă impozitului pe venit din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care persoana fizică devine rezidentă în România. În perioada cuprinsă între data sosirii şi data la care devine rezidentă, persoana fizică este supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România, fiind considerată nerezidentă;
• Persoanele fizice în cauză care au devenit rezidente în România și care pleacă din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, vor fi considerate nerezidente de la data plecării, fără a avea obligația de a face dovada schimbării rezidenţei;
• Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, continuă să fie considerate rezidente în România, având obligație fiscală integrală, până la data schimbării rezidenței. Prin urmare, în practică autorităţile fiscale nu ar mai trebui să refuze schimbarea rezidenţei pentru perioade retroactive;
• Locuinţa permanentă aflată la dispoziţia persoanei fizice (un criteriu important pentru stabilirea rezidenţei fiscale) este considerată a fi orice loc disponibil pentru aceasta şi/sau pentru membrii familiei acesteia (fie proprietate personală, fie închiriată). Astfel, suntem de părere că Ordinul clarifică situațiile în care anumite autorităţi fiscale nu considerau a fi locuinţe permanente spaţiile închiriate de terţi pentru persoanele fizice;
• Ordinul modifică conţinutul Chestionarelor pentru stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea în /plecarea din România, precum şi a notificărilor emise de autorităţile fiscale (de ex: notificările vor indica data de la care persoana fizică este considerată rezidentă sau nerezidentă fiscal în România).

TVA

Aplicarea scutirii TVA în legătură cu livrările de nave destinate navigației în largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale acestor nave
(Ordin al ministrului finanțelor publice nr. 1058/2016, Monitorul Oficial nr. 529 / 14 iulie 2016)

Ordinul aduce modificări, printre altele, în privința instrucțiunilor pentru aplicarea scutirii TVA în legătură cu livrările de nave destinate navigației în largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale navelor destinate pentru navigația în
largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale navelor. Principalele modificări sunt:

• Termenul ’armator’ este înlocuit de ‘proprietar/operator de navă’.
• Pentru îndeplinirea condiției ca nava să fie efectiv și preponderent utilizată pentru navigație în largul mării este avută în vedere perioada cuprinsă între data obținerii navei și data livrării acesteia, pentru cel mult ultimii 5 ani anteriori datei livrării navei sau livrarii/prestarii bunurilor/serviciilor pentru nevoile directe ale navei.
• În cazul livrării de nave noi, nu mai este necesară declarația pe propria răspundere a cumpărătorului din care să rezulte ca nava va fi utilizată efectiv și preponderent în largul mării.
• Se extinde aplicarea scutirii de TVA pentru livrarea de carburanți și provizii prevăzute la art. 294, alin. (1) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal și în situația în care în livrare se interpun intermediari care acționează în nume propriu, dacă în momentul livrării, destinația finală a bunurilor este cunoscută și dacă transferul proprietății bunurilor în cauză către acești intermediari a intervenit cel mai devreme în același timp cu momentul în care operatorii navelor au fost abilitați să dispună în fapt de aceste bunuri (implementarea deciziei CJUE în Cauza C-526/13 ‘Fast Bunkering Klaipeda’ UAB).

Formularul 306
(Ordin al Președintelui ANAF nr. 2037/2016, Monitorul Oficial nr. 534/15 iulie 2016)

Ordinul înlocuiește Ordinul ANAF nr. 6/2010 și implementează Procedura pentru aprobarea perioadei fiscale semestriale/anuale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, precum și modelul și conținutul formularului 306 ‘Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscală pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic’.

Fomularul 088
(Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2048/2016, Monitorul Oficial nr. 533/15 iulie 2016)
Ordinul aduce modificări cu privire la modelul și conținutul Formularului 088.

Cota redusă de TVA de 9%
(Ordin al ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1155/868 din 25 iulie 2016, Monitorul
Oficial nr. 572 / 28 iulie 2016)

Ordinul definește tipurile de îngășăminte, pesticide, semințe și alte produse agricole, precum și câteva servicii pentru care va fi aplicată cota redusă de 9% TVA.

Declaraţia 394
(Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2264/2016, Monitorul Oficial nr. 578/29 iulie 2016)
Ordinul aduce modificări cu privire la obligaţiile de raportare şi la conținutul declaraţiei 394.

Vamă
Au fost aprobate o serie de acte normative cu preveri legate de activitatea vamală ce aliniază legislația vamală națională cu prevederile noului Cod Vamal Comunitar și regulamentele de implementare respective.

Norme tehnice pentru formalitățile vamale pentru trimiterile prin servicii de curierat rapid
(Ordin al Președintelui ANAF nr. 2066 / 2016, Monitorul Oficial nr. 558 / 25 iulie 2016)

Ordinul aduce o aliniere cu noile reglementări vamale ale UE.

Ajutor de stat
(Ordin nr. 854 / 2016 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 3433 / 2015 privind
aprobarea schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, Monitorul Oficial nr. 553 / 22 iulie 2016)

Obiectivul acordării ajutorului de stat este de a crește competitivitatea între companii prin crearea de produse noi cu valoare adăugată, fără a afecta competiția pe piața internă și comerțul intracomunitar printr-o măsură contrară interesului comun.

Schema intră în vigoare de la data publicării sale în Monitorul Oficial și se aplică până la 31 decembrie 2020.

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei este de 123,3 mil EUR.

(Ordin nr. 857 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, Monitorul Oficial nr. 568 / 27 iulie 2016)

Obiectivul schemei este de a acorda sprijin financiar proprietarilor publici sau privați de terenuri agricole sau neagricole și formelor asociative ale acestora pentru împădurire și creare de suprafețe împădurite.

Schema se aplică până la 31 decembrie 2020.

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei este de 123.513.043 EUR.

(Ordin nr. 436 / 2016 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind Registrul ajutoarelor de stat (‘RegAS’),
Monitorul Oficial nr. 539 / 18 iulie 2016)

RegAS reprezintă un sistem de evidență electronică a ajutoarelor acordate tuturor categoriilor de beneficiari, indiferent de obiectivul acordării, categoria de fonduri implicate și de tipul sau natura furnizorului.

Scheme de ajutor de minimis

În luna iulie 2016, următoarele acte normative în domeniul schemelor de ajutor de minimis au fost publicate în Monitoarele Oficiale:

• Ordin nr. 696 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, publicat în Monitorul Oficial nr. 509 / 6 iulie 2016;
• Ordin nr. 695 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual de microindustrializare, publicat în Monitorul Oficial nr. 511 / 7 iulie 2016;
• Ordin nr. 694 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întrepreinderilor mici şi mijlocii în mediul rural, publicat în Monitorul Oficial nr. 513 / 7 iulie 2016;
• Ordin nr. 851 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 2112 / 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat pentru stimularea investiţiilor asociate conservării patrimoniului şi pentru menţinerea tradiţiilor şi moştenirii spirituale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 540 / 19 iulie 2016;
• Ordin nr. 852 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul minstrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1731 / 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din spațiul rural pentru înființarea și dezvoltarea activităților economice neagricole”, publicat în Monitorul Oficial nr. 543 / 20 iulie 2016;
• Ordin nr. 859 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 258 / 2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții, inclusiv în sectorul pomicol”, derulate prin schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 568 / 27 iulie 2016.

Diverse

Directiva UE de combatere a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale

(Directiva (UE) 2016 / 1164 a Consiliului din 12 iulie 2016, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193 / 11 din 19.07.2016)

Directiva a fost elaborată în baza recomandărilor OCDE din 2015 privind combaterea erodării bazei impozabile și transferului
profiturilor.

Statele membre vor trebui să transpună Directiva în cadrul legislației și regulamentelor naționale până la 31 decembrie 2018, cu câteva excepții.

Propunere a Parlamentului European și a Consiliului pentru modificare Directivei 2013 / 34 / UE

(Hotărâre a Senatului Romaniei privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013 / 34 / UE, Monitorul Oficial nr. 495 / 1 iulie 2016)

Propunerea de Directivă își dorește să impună multinaționalelor publicarea datelor privind impozitul pe profit pe care îl plătesc.

Prin această Hotărâre, Senatul constată că propunerea de Directivă respectă principiile subsidiaritatății și proporționalității.
FATCA și CRS (Standardul Comun de Raportare)

Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe 18 iulie 2016, la secțiunea ’Transparență decizională’ a website-ului său, un
proiect de Ordin ce aduce clarificări în ceea ce privește îndeplinirea obligației de furnizare a informațiilor de natură financiară de către instituțiile financiare conform instrumentelor juridice de drept internațional la care România s-a angajat, respectiv în contextul FATCA și CRS.

Modificări aduse Legii nr. 321 / 2009 privind comercializarea produselor alimentare

(Legea nr. 150 / 2016, Monitorul Oficial nr. 534 / 15 iulie 2016)

Legea aduce schimbări semnificative atât pentru furnizorii, cât și pentru comercianții din industria alimentară.

Vă rugam să consultaţi Buletinul Juridic nr. 9 / 2016 pentru mai multe detalii.

Convenții internaționale

Protocol de modificare a tratatului de evitare a dublei impuneri dintre România și Uzbekistan
(Sursă: Website IBFD – http://www.ibfd.org/)

Pe 4 iulie 2016, România și Uzbekistan au semnat un protocol de modificare a Convenției din 1996. Protocolul nu este încă în
vigoare.

Ca și modificare semnificativă, protocolul introduce Articolul 27 privind asistența în colectarea impozitelor.

Nou tratat de evitare a dublei impuneri cu China

(Sursă: Website IBFD – http://www.ibfd.org/)

Pe 4 iulie 2016, China și România au semnat un tratat privind impozitul pe venit. Odată ce va intra în vigoare și va produce efecte, noul tratat va înlocui Convenția anterioară dintre China și România din 1991.

Acordul dintre România și Republica Albania în domeniul asigurărilor sociale

(Ordin nr.852/2016, Monitorul Oficial nr. 539 / 18 iulie 2016)

Ordinul menționează că Acordul dintre România și Republica Albania în domeniul asigurărilor sociale semnat la București în 27 februarie 2015 va intra în vigoare la 1 septembrie 2016.

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal

(Legea nr. 161 / 2016, Monitorul Oficial nr. 575 / 28 iulie 2016)

Legea ratifică acordul dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal.

Acordul a fost semnat la Londra în 4 noiembrie 2015 și se aplică impozitelor pe venit și profit ale ambelor state. Totuși, se va aplica și oricăror impozite identice sau substanțial similare stabilite după data semnării acordului, în plus sau în locul impozitelor existente.

Acordul va intra în vigoare în a treizecea zi de la ultima dintre datele la care fiecare parte a notificat celeilalte în scris faptul că au fost îndeplinite procedurile cerute de legislația sa pentru a intra în vigoare.

Procedura de distribuire sau restituire în conturile, respectiv din conturile bugetare corespunzătoare a sumelor încasate în contul 50.86.09 „Disponibil din sume încasate reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241 / 2005

(Ordin nr. 2047 / 2016, Monitorul Oficial nr. 542 / 19 iulie 2016)

Ordinul instituie procedura ce se aplică în situația în care contribuabilii care au calitatea de suspect sau inculpat în cauze având ca obiect săvârșirea de infracțiuni de natura evaziunii fiscale, acoperă prejudiciul integral, până la primul termen de judecată, precum și în situația în care se dispune de către instanța judecătorească restituirea sumelor achitate cu titlu de prejudiciu.

Comisia pentru analiza şi soluţionarea cererilor debitorilor care solicită stingerea unor creanţe fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile

(Ordin nr. 1054 / 2016, Monitorul Oficial nr. 565 / 25 iulie 2016)

Ordinul se referă la înființarea unei Comisii cu scopul de a analiza și soluționa cererile debitorilor care solicită stingerea creanțelor fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a statului
a unor bunuri imobile. Acestea sunt bunui imobile care fac obiectul dării în plată. În continuare, Ordinul stabilește conținutul și regulamentul ce guvernează Comisia.

Tipuri de creanţe fiscale care pot fi plătite prin carduri bancare prin terminale POS

(Ordin nr. 943 / 2016, Monitorul Oficial nr. 501 / 5 iulie 2016)

Ordinul aprobă tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin terminale POS precum: impozit pe venit (inclusiv impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți – persoane fizice), accize, contribuții sociale, TVA.

Prevederile ordinului se aplică numai după cum urmează:
a) pentru persoanele fizice identificate fiscal pe baza codului numeric personal;
b) pentru plata obligațiilor bugetare prin intermediul terminalelor POS disponibile în unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Ordin al ministrului finanțelor publice pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența fiscală în România a persoanelor fizice

Ordinul nr. 1.099/2016 (în continuare, „Ordinul”), publicat în Monitorul Oficial nr. 577/29 iulie 2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice

Sumarul prevederilor principale:

• Clarificări cu privire la rezidenţa fiscală parţială: dacă o persoană fizică soseşte în România pe parcursul unui an fiscal, aceasta va fi supusă impozitului pe venit din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care persoana fizică devine rezidentă în România. În perioada cuprinsă între data sosirii si data la care devine rezidentă în România, persoana fizică este supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România, fiind considerată nerezidentă;
• Persoanele fizice străine care au devenit rezidente în România și care pleacă din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive vor fi considerate nerezidente de la data plecării, fără a avea obligația de a face dovada schimbării rezidentei;
• Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, continuă să fie considerate rezidente în România, având obligație fiscală integrală, până la data schimbării rezidenței. Prin urmare, în practică autorităţile fiscale nu ar trebui să mai refuze schimbarea rezidenţei pentru perioade retroactive;
• Locuinţa permanentă aflată la dispoziţia persoanei fizice (un criteriu important pentru stabilirea rezidenţei fiscale) este considerată a fi orice loc disponibil pentru şi/sau pentru membrii familiei acesteia (fie proprietate personală, fie închiriată). Astfel, Ordinul ar clarifica în mod normal cazurile în care anumite autorităţi fiscale nu considerau a fi locuinţe permanente spaţiile închiriate de terţi pentru persoanele fizice;
• Ordinul modifică conţinutul Chestionarelor pentru stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea în România/ plecarea din România, precum şi a notificărilor emise de autorităţile fiscale (de ex: notificările vor indica data de la care persoana fizică este considerată rezidentă sau nerezidentă fiscal în România).

Aspecte importante care nu au suferit modificări:

• Persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat au în continuare obligaţia completării chestionarului de rezidenţă fiscală;
• Persoanele fizice care pleacă din România (inclusiv cetăţenii români care îşi păstrează domiciliul în România) pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive au în continuare obligaţia completării chestionarului înainte de a părăsi ţara;
• Persoanele fizice care sunt/devin rezidente fiscal în alte state trebuie să obţină un certificat de rezidenţă fiscală şi să îl pună la dispoziţia autorităţilor fiscale române (cu exceptia cazurilor specifice prevăzute de lege);
• Persoanele fizice trebuie să înştiinţeze autorităţile fiscale cu privire la orice schimbare a informaţiilor iniţiale relevante în stabilirea rezidenţei fiscale. Autorităţile vor emite, dacă este cazul, o nouă notificare;
• Persoanele fizice trebuie să transmită autorităţilor diverse documente justificative (de ex: contracte de angajare/ detaşare, contracte de chirie). De asemenea, autorităţile pot solicita un certificat care atestă scoaterea din evidenţa fiscală din celălalt stat. Toate documentele trebuie traduse în limba română.

La data intrării în vigoare a prezentului Ordin, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 74/2012 se abrogă.

Prevederile Ordinului intră în vigoare începând cu 29 iulie 2016.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2328/5 august 2016 pentru modificarea Ordinului Preşedintelui ANAF nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, Monitorul Oficial nr. 601/8 august 2016

Ordinul modifică art. 8 din Ordinul nr. 3769 / 2015 cu privire la termenul de depunere a declaratiei 394.
Termenul limită de depunere a declarației 394 la organul fiscal competent este 30 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei de raportare. În cazul în care perioada de raportare este luna calendaristică, Ordinul menționează că termenul de depunere al declarației pentru luna ianuarie este 28, respectiv 29 februarie, după caz.