• 25% dintre cumpărători intenționează să achiziționeze autovehicule online, în creștere de la 18% în 2021
• 61% preferă să facă achiziția în reprezentanță, în creștere de la 54% în 2021
• Reprezentanțele vor avea în continuare un rol important în convingerea „scepticilor în privința vehiculelor electrice”

Cumpărătorii de autovehicule sunt mai predispuși ca niciodată să efectueze achiziția online, 25% dintre respondenți intenționând să facă acest lucru prin intermediul website-urilor producătorilor sau al website-urilor terțe. În același timp, și preferința de a efectua o achiziție la o reprezentanță a crescut la 61%, restul respondenților spunând că sunt indeciși.

Potrivit datelor din cel mai recent studiu EY Mobility Consumer Index (MCI), în cadrul căruia au fost intervievați 15.000 de consumatori, din 20 de țări, folosirea instrumentelor online prealabile achiziției și pentru documentare continuă să crească în popularitate. 87% dintre respondenți au declarat că utilizează instrumente online pentru a se informa înainte de a cumpăra un vehicul. Reprezentanțele rămân, totuși, un element important al procesului, 66% dintre respondenți declarând că doresc să interacționeze fizic cu autovehiculul la o reprezentanță și 61% spunând că vor să finalizeze achiziția acolo, un procentaj care a crescut constant de la 54% în 2021.

Randy Miller, lider EY Global Advanced Manufacturing & Mobility, a declarat: „Știm de mult timp că modul în care oamenii achiziționează autovehicule se modifică, iar acest lucru este confirmat de creșterea accentuată a preferinței pentru achiziția online din ultimii doi ani. Totuși, în pofida digitalizării procesului de achiziție a autovehiculelor, rolul reprezentanțelor rămâne important pentru majoritatea consumatorilor. Oamenii caută încă interacțiunea umană și doresc să vadă fizic autovehiculul în cadrul procesului de achiziție. Vor să lovească roțile cu piciorul, vor să interacționeze cu autovehiculul pe care îl vor cumpăra și vor să privească pe cineva în ochi atunci când îi strâng mâna și preiau cheile.

S-a vorbit mult despre dispariția reprezentanțelor, dar vestitorii sfârșitului acestora pare că s-au grăbit. De fapt, asistăm la o tranziție către o abordare hibridă. Cumpărătorii vor să utilizeze instrumente online, care să îi ajute să își rafineze căutarea și să înțeleagă întregul tablou al achiziției, dar, atunci când este vorba de interacțiunea cu autovehiculul, de semnarea actelor și de finalizarea vânzării, reprezentanțele rămân opțiunea preferată”.

Convingerea scepticilor în privința vehiculelor electrice

Datele arată și faptul că reprezentanțele sunt esențiale în tranziția către vehiculele electrice, deoarece consumatorii cu profil de „sceptici în privința vehiculelor electrice” sunt utilizatori fideli ai reprezentanțelor, chiar și în etapa de prevânzare din procesul de achiziție, 67% dintre respondenți spunând că se vor documenta prin intermediul unui agent de vânzări la o reprezentanță (medie generală de 50%) și 75% că doresc să interacționeze fizic cu autovehiculul, înainte de a îl cumpăra (medie generală de 66%).

Randy Miller a adăugat: „Pentru unii cumpărători, trecerea de la un motor pe benzină clasic, la un vehicul electric reprezintă un salt mare. Știm din datele noastre că există o serie de motive pentru acest lucru: de la preocupări legate de autonomie, la probleme legate de încărcare și până la costuri. Prin urmare, educarea este vitală pentru a ajuta la atenuarea acestor îngrijorări și, având în vedere că majoritatea scepticilor în privința vehiculelor electrice preferă să apeleze la reprezentanțe, aici este locul în care va trebui să se facă cel mai mult această educare. Interacțiunile directe la reprezentanțe vor permite agenților de vânzări să își adapteze abordarea la preocupările și preferințele individuale ale fiecărui sceptic. Dacă producătorii doresc să capteze această piață și să îi convingă să cumpere vehicule electrice, reprezentanța va rămâne o parte esențială a procesului de cumpărare, de la început până la sfârșit”.

În orice context socio-economic, dar cu atât mai mult în perioade ca cea pe care o traversăm în prezent, fluxul de numerar este un aspect-cheie pentru orice afacere. Pentru contribuabilii care, datorită modelului de business, sunt în mod constant în situația de a solicita rambursări de TVA de la bugetul statului, TVA devine o variabilă importantă în gestiunea fluxului de numerar.

Soluții de TVA pentru optimizarea fluxului de numerar în astfel de cazuri există încă din faza de conturare a politicii de achiziții. Este cunoscut faptul că achizițiile de bunuri și servicii care beneficiază de aplicarea TVA, prin mecanismul taxării inverse, au un efect neutru asupra fluxului de numerar, ceea ce reprezintă un avantaj față de situația în care achizițiile presupun plata TVA către furnizori și recuperarea ulterioară a TVA de la bugetul statului. De același efect favorabil asupra fluxului de numerar se bucură și contribuabilii care, în baza unui certificat de amânare a plății TVA în vamă, pot beneficia de aplicarea TVA prin mecanismul taxării inverse în legătură cu importurile realizate. Acest aspect este valabil și în cazul contribuabililor care au obținut un certificat de operator economic autorizat (AEO) sau celor care dețin autorizație pentru procedura de vămuire la domiciliu.

Ajustarea bazei de impozitare pentru creanțele neîncasate și recuperarea de la bugetul statului a taxei aferente este o altă soluție care aduce un plus de lichidități furnizorilor de bunuri și prestatorilor de servicii.

Dacă, totuși, contribuabilul ajunge să solicite rambursări de TVA de la bugetul statului, scenariul optim este ca rambursarea să se realizeze cu control ulterior (nu după derularea unei inspecții fiscale), ceea ce permite soluționarea mult mai rapidă a cererii de rambursare. Condițiile în care un contribuabil poate beneficia de o rambursare de TVA cu control ulterior sunt multiple și depind de numeroși factori, printre care mărimea și conduita fiscală a contribuabilului. O relaxare temporară a acestor condiții în cazul contribuabililor mijlocii, dar mai ales în cazul contribuabililor mici și al nerezidenților, a fost determinată de intrarea în vigoare a OUG 48/2020.

Citește și: Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19 | Mihaela Mitroi | EY România

Este important de subliniat că orice rambursare de TVA cu control ulterior se face sub rezerva verificării ulterioare a contribuabilului de către organele fiscale, iar posibilitatea de a beneficia în mod repetat de rambursări de TVA cu control ulterior depinde și de rezultatele controalelor fiscale. Astfel, contribuabilii trebuie să fie mereu pregătiți pentru un control de TVA și trebuie să își gestioneze obligațiile de TVA în așa fel încât constatările organelor fiscale să fie minime.

Nu în ultimul rând, e important de avut în vedere activitatea de control derulată de ANAF în perioada stării de urgență, activitate care a fost temporizată în mod vizibil ca urmare a măsurilor de distanțare socială și a dificultăților practice de derulare a inspecțiilor la sediul contribuabilului. Deși inspecția fiscală la distanță nu a fost reglementată, derularea unei inspecții la distanță nu este imposibilă și poate fi o soluție atât pentru autorități cât și pentru contribuabilii care pot organiza și gestiona interacțiunea cu inspectorii și furnizarea de documente și informații prin mijloace electronice.

Acestea sunt principalele idei discutate în cadrul celui mai recent webinar EY, care a abordat subiecte precum soluționarea cererilor de rambursare a TVA și derularea inspecțiilor de TVA în perioada stării de urgență, soluțiile din perspectiva TVA și conduita fiscală recomandată contribuabililor pentru ameliorarea fluxul de numerar și obținerea rambursării de TVA cu control ulterior.

Panelul webinarului a fost alcătuit din experți din Departamentul de impozite indirecte al EY România și din Departamentul de politici și controverse fiscale al EY Law România: Ioana Iorgulescu – Partener Asociat, Cristina Galin – Manager Senior, Nina Sava – Manager Senior, Cătălina Cambei – Manager și Călin Stan – Avocat, Senior Manager

EY Romania organizează în această perioadă o serie de webinarii în contextul epidemiei COVID-19, pentru a sprijini mediul de afaceri din România. În cadrul webinariilor, reprezentanții EY România dezbat cele mai noi și relevante informații din domeniul juridic și fiscal, audit și consultanță în afaceri.

Mai multe detalii despre webinariile EY: https://www.ey.com/ro_ro/webcasts.

Autor: Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Ținând cont de nevoia urgentă de echipamente medicale, de măști de protecție și kituri de testare utilizate în lupta cu COVID-19, autoritățile vin în sprijinul operatorilor economici și al instituțiilor de stat cu o serie de orientări atât de natură fiscală, cât și procedurală, menite să relaxeze formalitățile aplicabile în mod normal la importul de astfel de produse. Detaliem câteva dintre aceste simplificări în cele ce urmează.

Amânarea plății TVA în vamă pe perioada stării de urgență și după 30 de zile de la încetarea acesteia în România

La nivelul României, pe perioada stării de urgență și la 30 de zile după data încetării acesteia, se amână plata TVA la importul de anumite medicamente, echipamente de protecție, dispozitive medicale sau de protecție și materiale sanitare utilizate în limitarea, tratamentul și combaterea COVID-19.

De exemplu, kituri de testare și aparate de testare și diagnostic cod NC 3822, 3002 15 și 9027 80, măști, mănuși, scuturi din plastic pentru față cod NC 6307 90, termometre cod NC 9025, dezinfectanți și produse pentru sterilizare cod NC 2207, 2208, 3003 sau 3808, dispozitive medicale (ventilatoare, ecografe, aparate de electrodiagnostic) cod NC 9019 20, 9018 19, 9018 90.

Astfel, o atenție sporită trebuie acordată clasificărilor tarifare ale acestor tipuri de produse, pentru ca importatorii să fie siguri că vor aplica corect amânarea plății TVA la momentul importului.

Organizația Mondială a Vămilor vine în sprijinul operatorilor economici cu o listă dedicată clasificărilor tarifare aferente acestor echipamente. Lista poate fi accesată la următorul link: http://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/topics/facilitation/activities-and-programmes/natural-disaster/covid_19/hs-classification-reference_en.pdf?la=en

Citește și: Cum putem limita expunerea personalului implicat în operațiuni vamale în contextul crizei COVID-19? | Mihai Petre | EY România

Simplificarea formalităților de import

Comisia Europeană a publicat o serie de orientări privind modalitățile de simplificare a formalităților vamale în comerțul cu astfel de produse, aplicabile în toate statele membre (inclusiv în România),  pentru ca acestea să ajungă cât mai repede la persoanele afectate.

Menționăm câteva exemple:

• aplicarea regimului de admitere temporară cu scutire totală de la plata taxelor la import (taxe vamale și TVA) pentru echipamente medicale, mijloace de transport utilizate în combaterea COVID-19;
• posibilitatea prezentării bunurilor direct la sediul importatorului (i.e. fără a mai trece pe la biroul vamal);
• acceptarea de certificate de origine/statut (de ex. EUR 1, A.TR) sub forma unei copii (format fizic sau electronic). În mod normal, în acest scop, documentele sunt solicitate în original.
• în cazul operatorilor economici care utilizează procedura simplificată de vămuire la domiciliu, acordarea prelungirii termenului de depunere a declarației suplimentare cu caracter global dacă aceasta nu poate fi depusă la timp;

Toate orientările de simplificare pot fi regăsite pe larg accesând următorul link: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/covid-19-customs-guidance-for-trade.pdf .

Scutiri de taxe vamale și TVA la importul de echipamente medicale și de protecție provenite din țări non-UE și distribuite gratuit în statele membre

Importul de echipamente medicale și de protecție realizat de instituțiile/organizațiile abilitate sau în numele acestora și distribuite gratuit pe piața din UE către persoanele aflate în nevoie beneficiază de scutire de la plata taxelor vamale și a TVA. Măsura a fost implementată de Comisia Europeană ca urmare a solicitărilor venite din partea statelor membre, inclusiv Marea Britanie.

Măsura este aplicabilă de la data de 30 ianuarie 2020 până la data de 31 iulie 2020. Așadar, este oferită și posibilitatea returnării taxelor la import pentru bunurile ce au fost importate deja pentru combaterea COVID-19.

Până la data de 30 noiembrie 2020, statele membre trebuie să raporteze Comisiei Europene informații privind organizațiile și instituțiile ce au beneficiat de aceste scutiri la import precum și cantitatea și natura bunurilor astfel importate.

Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Toate studiile publicate în ultima vreme sugerează că pandemia COVID-19 va aduce recesiune economică și, din păcate, primele efecte se văd deja: companiile încep să aibă dificultăți în executarea contractelor, unele au fost nevoite să își trimită angajații în șomaj tehnic și, cel mai rău, unele au decis să își închidă activitatea. În acest context, statele din întreaga lume sunt forțate să vină cu măsuri concrete care să ajute companiile și să le ghideze printr-un plan de acțiune prompt.

Măsurile întreprinse de România par să fie destul de similare cu cele luate la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene. În analiză sunt luate în considerare câteva dintre ele, cu mențiunea că fiecare dintre țările prezentate mai jos implementează și alte măsuri, unele deja anunțate și publicate, altele la care încă se lucrează la clarificări și reglementări.

Austria a anunțat implementarea unei scheme de ajutor de stat ce ar urma să ofere 4 miliarde de euro pentru companiile care și-au diminuat veniturile ca urmare a pandemiei. Se are în vedere și implementarea unei scheme de finanțare a companiilor cu operațiuni în Austria.

S-a adoptat măsura posibilității reducerii programului de lucru la 10% din timpul de lucru anterior (deci până la 90%) pe parcursul a 3 luni. Angajatul are dreptul la continuitatea remunerării, în valoare de 80 până la 90% din remunerația netă anterioară (rata netă de compensare), care trebuie plătită de angajator. Cu toate acestea, angajatorul suportă doar costurile pentru orele efectiv lucrate în timpul muncii de scurtă durată (de exemplu, dacă angajatul lucrează doar 10%, angajatorul suportă costuri în valoare de 10% din rata netă de compensare). Suma reprezentând diferența dintre plata pentru orele lucrate și rata netă de compensare va fi compensată de AMS (Agenția Națională a Forței de Muncă). Astfel, există un sprijin financiar puternic din partea AMS, care va ajuta angajatorul să mențină contractele de muncă.

Și Finlanda a anunțat o serie de măsuri în contextul pandemiei, mai exact, contribuabilii pot solicita o extensie pentru depunerea declarațiilor privind impozitul pe profit sau aceștia pot solicita anumite modalități de plată pentru impozitele aferente. Similar cu măsurile implementate de alte state, nu se vor percepe sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a declarațiilor de TVA. O altă măsură importantă este aceea a reducerii contribuției sociale la nivel de angajator cu 2,6%, măsură ce va fi pusă în aplicare cel târziu la 1 iunie 2020 și va fi valabilă până la 31 decembrie 2020.

Franța oferă, la rândul ei, amânări de la plata taxelor și a contribuțiilor sociale, precum și credite fiscale pentru întreprinderile afectate (reducerea suplimentară a impozitelor pentru întreprinderile afectate direct). De asemenea, oferă sume de bani pentru IMM-uri și a fost anunțată și intenția de a se asigura plăți către angajații care nu pot lucra de acasă.

Germania asigură împrumuturi de până la 1 miliard de euro care pot fi accesate pe o perioadă mai mare de 5 ani, fie sub 5 ani sau pe o perioadă nespecificată, de companii mari, IMM-uri și persoane fizice autorizate, împrumutul maxim echivalând cu 25% din veniturile din 2019 sau de două ori costurile cu personalul, luând în considerare necesitățile de finanțare pe o perioadă de 18 luni pentru companiile mici și mijloci și de 12 luni pentru companiile mari. În ceea ce privește salariații, statul oferă finanțare de până la 67% din salariul net și sunt impuse plafoane pentru angajații cu salarii mari.

Italia, țara cea mai afectată de pandemie, a autorizat un moratoriu care vizează inclusiv ipotecile. Oferă asistență pentru plata serviciilor și a adoptat amânarea tuturor plăților pentru utilități (apă, gaz și electricitate) până la 30 aprilie. În plus, dobânda pentru IMM-uri este redusă timp de 12 luni și se are în vedere amânarea plății taxelor.

Olanda a propus amânarea plății impozitelor, fără să perceapă penalități pentru neplată în perioada următoare. În anumite situații, penalitatea de declarare cu întârziere este redusă de la 4% sau 8% (cazuri speciale), la 0,01%. Pentru companiile cele mai afectate, cele care au o reducere a cifrei de afaceri mai mare de 20%, sunt oferite fonduri ce acoperă până la 90% din salariile angajaților (în funcție de reducerea cifrei de afaceri). Acest ajutor de stat este disponibil pe o perioadă de 3 luni, cu opțiunea de a se putea prelungi cu încă 3 luni. Bugetul de stat este majorat de la 400 de milioane de euro, la 1,5 miliarde de euro.

Portugalia a introdus o linie de credit în valoare de 3 miliarde de euro pentru companiile afectate de COVID 19 (o companie poate beneficia de până la 1,5 milioane de euro). Companiile afectate de criză, care nu își concediază angajații, pot declanșa o disponibilizare simplificată, mai exact angajații vor primi 2/3 din salariu (70% plătite de stat și 30% de către angajator).

Spania a introdus un plan de stimulare a economiei ce are un buget de 18,23 miliarde de euro și a suplimentat bugetele administrațiilor locale (1 miliard de euro) și ale serviciilor sociale (25 miliarde de euro). În plus, s-au introdus amânări de 3 luni la plata impozitelor. Pentru sectorul turistic este prevăzut un buget de 400 milioane de euro.

Din Spațiul Economic European, Norvegia a introdus o măsură referitoare la impozitul pe profit, astfel încât companiile care înregistrează pierderi în 2020 le pot compensa cu profiturile din 2018 sau 2019. S-a amânat data la care se face plata celei de-a doua tranșe a impozitului pe profit, din 15 aprilie 2020, până la 1 septembrie 2020 și plata contribuției de securitate socială a angajatorilor, din 15 mai, până pe 15 august 2020. Alte măsuri avute în vedere vizează TVA, și anume reducerea temporară a cotei de TVA pentru transportul de călători, cazare și muzee (de la 12% la 8%, până la 31 octombrie 2020) și amânarea datei pentru plata TVA (din 14 aprilie, pentru 10 iunie). În plus, s-a introdus o schemă de garanții de stat pentru noi împrumuturi bancare pentru întreprinderile mici și mijlocii care suferă pierderi ca urmare a Covid-19. Zilele plătite pentru îngrijirea copiilor mici sunt dublate la 20 de zile (angajatorii trebuie să plătească 3 zile, iar statul plătește restul).

Și România a implementat o serie de măsuri asemănătoare precum:

• bonificația pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
• amânarea plății TVA în vamă pentru importatorii de kituri de testare, medicamente și echipamente de protecție pentru COVID-19;
• amânarea de la 31 martie, la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, pentru impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport, precum și a termenului pentru acordarea bonificației pentru plata anticipată;
• nu se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente după data intrării în vigoare a OUG 29/21.03.2020, neachitate până la expirarea unui termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență, respectiv 16 mai 2020;
• modificarea valorii plăților parțiale anticipate pentru contribuabilii care declară impozitul pe profit anual – Art. VIII din O.U.G. nr. 29/2020. Contribuabilii pot efectua plățile parțiale datorate în anul 2020 la valoarea profitului calculat pe primul trimestru al anului curent;
• indemnizațiile de șomaj tehnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj, în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut (5.429 lei), pentru angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență;
• zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, pentru toate zilele lucrătoare de pe durata stării de urgență cu o indemnizație de 75% din salariul brut lunar, dar nu mai mare de 75% din salariul mediu brut lunar la nivel național;
• ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilități: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei precum și garanții de stat pentru credite și alte granturi.

Observăm astfel că statele europene oferă sume importante pentru a sprijini companiile în dificultate și, suplimentar, vedem și alte măsuri care au scopul de a minimiza riscul unei crize economice (amânarea plății taxelor, neperceperea de dobânzi și penalități de întârziere, reduceri temporare de taxe, măsuri pentru cele mai afectate sectoare, șomaj tehnic).

Deși, în acest moment, cel mai important lucru este să fim sănătoși, nu trebuie să ignorăm faptul că această pandemie va afecta nu numai fizicul, ci și moralul societății. De aceea, trebuie să venim cu soluții fiabile, iar pentru a le avea este important să fie păstrat în continuare un dialog constant între principalii jucători: autorități, mediul de business și asociațiile profesionale. Și, în același timp, să urmărim care sunt măsurile pe care statele lumii le gândesc pentru perioada de după criză.

Autor: Claudia Sofianu, Partener, Liderul Diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

În contextul global actual, domenii precum IT și cel al cercetării-dezvoltării-inovării („CDI”) sunt elemente cheie ale unei dezvoltări sustenabile, iar digitalizarea accelerată determină atât guvernele, cât și companiile să facă schimbări semnificative.

Dacă vorbim de companii, preocuparea constantă pentru crearea de produse/servicii noi și pentru îmbunătățirea celor deja existente este accelerată în special de reducerea costurilor asociate și de obținerea unui avantaj competitiv care să le plaseze pe o poziție cât mai ridicată într-un clasament ce vizează experiența și satisfacția crescută a clienților.

Din punctul de vedere al guvernelor, obiectivul principal rămâne creșterea economică și atragerea de investiții străine, iar pârghiile folosite au fost legate în principal de politicile fiscale aplicabile în rândul jucătorilor din domeniul CDI. În acest sens, sunt țări care au introdus măsuri fiscale extrem de atractive în 2019, precum Indonezia care anunță deduceri fiscale generoase de până la 300% pentru activitățile întreprinse pe propriul teritoriu. Alte exemple pe care le putem aminti sunt: valoarea deducerilor fiscale acordate care a crescut la 250% din valoarea cheltuielilor în Singapore, respectiv 200% în Polonia, conform studiului global EY „Worldwide R&D Incentives Reference Guide 2019”. Există însă și țări, precum Italia, care au introdus, începând cu anul fiscal trecut, două măsuri mai puțin generoase, și anume: obligativitatea de certificare a eficienței costurilor și raportul tehnic pentru a descrie activitățile CDI desfășurate de companie.

În România, s-a discutat mult în ultimul timp despre facilitățile fiscale din domeniul IT, vehiculându-se inclusiv ideea eliminării lor. Unul dintre argumentele susținătorilor acestei abordări este faptul că, la acest moment, domeniul IT este deja consolidat.

Care este însă părerea ANIS („Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii”)? Într-un comunicat ANIS din data de 3 iunie 2019, se spune că: „facilitățile fiscale au făcut și mențin industria IT românească competitivă, într-o cursă cu alte țări care oferă programatorilor impozit pe venit zero, precum Ucraina, Polonia sau Belarus. Deficitul de forță de muncă din IT la nivelul UE este atât de mare încât o astfel de măsură ar putea avea ca rezultat o reducere masivă a specialiștilor din țară, deci un impact economic major”.

Istoric vorbind, în România, beneficii fiscale au fost acordate industriei IT încă din anul 2004, iar legislația fiscală a fost modificată în acest sens aproape anual în vederea încurajării investițiilor străine în acest domeniu. Cu toate acestea, se prevedea doar scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii pentru angajații care desfășoară activități prin care sunt create programe pentru calculator.

Începând cu anul 2016, a existat un interes mai pronunțat pentru cercetare-dezvoltare-inovare, astfel că salariații din acest domeniu pot fi scutiți de la plata impozitului pe venit similar celor din IT, deși condițiile de eligibilitate sunt diferite. În același timp, este acordată și o deducere suplimentară de 50% la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de CDI eligibile.

Nivelul deducerilor fiscale nu este mare, comparativ cu al altor state membre, însă proiecțiile efectuate arată un câștig de aproximativ de 7-8% din impozitul pe profit. Cu alte cuvinte, companiile pot avea beneficii mai mari dacă pot susține caracterul inovator al proiectelor lor și îndeplinesc condițiile de eligibilitate, chiar dacă nu sunt finanțate din bani publici pentru activitatea de CDI. Este important de subliniat faptul că această facilitate fiscală poate fi aplicată și în domeniul IT atât timp cât proiectele derulate au caracter inovator până la momentul comercializării.

 Deși o serie de factori fac dificilă aplicarea acestor deduceri (precum lipsa funcționalității Corpului Experților care poate evalua aceste proiecte), există metodologii de inovare care, alături de incubarea culturii de inovare și proiectarea rezultatelor CDI (indiferent de rezultatul cercetării), vin în sprijinul companiilor. Acestea pot primi facilități fiscale fără solicitare în prealabil (scutirea se aplică salariaților lunar, iar deducerea suplimentară de 50% se poate aplica în funcție de sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit fie trimestrial, fie anual). Aceste facilități fiscale pot fi folosite pentru mărirea retenției sau a investițiilor în zona CDI de la echipamente, ateliere, până la faimoasele “laboratoare de inovare”.

Trebuie evidențiată, însă, limita fină de substanță între proiectele care se califică pentru acordarea facilităților fiscale din domeniul IT și cele care, în același timp, pot fi eligibile pentru facilitățile acordate CDI. De aceea, o analiză per proiect și per activitate trebuie întreprinsă în prealabil pentru a ilustra impactul financiar, dar și efortul administrativ pentru aplicarea unei facilități sau a celeilalte.

Astfel, pentru ca un proiect de dezvoltare software să fie clasificat drept CDI, finalizarea trebuie să depindă de un avans științific și/sau tehnologic, iar scopul proiectului trebuie să fie rezolvarea metodică a unui sistem științific și/sau incertitudine tehnologică.

Adaptarea software-urilor deja existente și activitățile de suport pentru acestea nu au neapărat un caracter inovator pentru a susține facilitatea CDI. Totuși, inovarea se naște atunci când se produc noi teoreme și algoritmi în domeniul IT, precum și cercetarea și dezvoltarea instrumentelor software sau a tehnologiilor în domenii specializate de calcul. Cu titlu de exemplu, inovarea apare în procesarea imaginilor, prezentarea geografică a datelor, recunoașterea caracterelor, inteligența artificială și alte domenii asemănătoare. Aceste activități sunt doar câteva exemple și apar în literatura de specialitate (în special în publicațiile OCDE).

În concluzie, dacă substanța activităților din domeniul IT este de inovare și dacă se respectă prevederile legislative românești cu privire la CDI, merită cunoscute și aplicate facilitățile fiscale cât timp mai sunt disponibile.

• 47% dintre respondenți sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni
• 94% dintre oamenii de afaceri chestionați se declară în continuare îngrijorați în ceea ce privește modelul de creștere economică bazat pe consum
• Reducerea costurilor (27%) și creșterea productivității (26%) sunt primele în ordinea priorităților executivilor din România având în vedere condițiile mediului de afaceri din ultimul an

Procentul celor care sunt optimiști în privința economiei românești a scăzut semnificativ față de ediția anterioară a studiului (18% în 2019 vs. 31% în 2018), ilustrând un fond de îngrijorare, alimentat de incertitudinile fiscale și legislative, caracterul nesustenabil al creșterii economice bazată pe consum și de presiunile inflaționiste, aceștia fiind doar câțiva potențiali factori care pot influența mediul de afaceri în 2019.

Având în vedere estimarea unui ritm de creștere mai puțin puternic al consumului privat în 2018, fondul accentuat de îngrijorare al respondenților a scăzut în 2019 comparativ cu 2018 (18% vs. 26%).

Raportul realizat de EY, în parteneriat cu Business Mark, are la bază un sondaj online la care au răspuns 301 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, în perioada 25 octombrie – 10 decembrie 2018.

Din perspectiva pieței locale, executivii români pierd din optimism, păstrând însă același nivel ridicat de încredere pentru cererea de produse și servicii (44%). Când vine vorba de investițiile private în economia locală, nivelul de încredere scade, 36% dintre respondenți acordând un vot negativ. În ceea ce privește piața de capital, oamenii de afaceri români nu sunt foarte optimiști, doar 15% dintre aceștia afirmând că au încredere în evoluția acesteia. Aceleași perspective negative planează și asupra stabilității pe termen scurt a piețelor. Analizând evoluția încrederii liderilor de companii din România asupra economiei locale de la sfârșitul anului 2018 vs. începutul acestuia, se observă o creștere a numărului de optimiști în ceea ce privește profitabilitatea companiilor (25% vs. 20%).

Topul priorităților strategice

Reducerea costurilor (27%) și creșterea productivității (26%) sunt primele în ordinea priorităților executivilor din România având în vedere condițiile mediului de afaceri din ultimul an. Achiziția de talente completează topul priorităților, fiind semnificativ mai importantă pentru liderii de companii cu capital majoritar străin. Firmele mari (considerând numărul de angajați și cifra de afaceri) pun pe primul plan reducerea costurilor, pe când cele mai mici se axează pe creșterea productivității.

Strategie de țară

98% dintre oamenii de afaceri respondenți indică necesitatea unei strategii de țară orientate către o creștere sustenabilă și recuperarea decalajelor structurale față de Vest. România trebuie să lupte în continuare împotriva corupției să continue eforturile de îmbunătățirea reglementărilor și a cadrului fiscal pentru a încuraja investiții mai mari din partea sectorului privat. Îmbunătățirea absorbției fondurilor Europene pentru a reduce decalajul infrastructural al țării reprezintă un factor important în creșterea productivității. Economiștii susțin adoptarea de către guvern a unei strategii fiscale neutre – în caz contrar, stabilitatea macroeconomică fiind amenințată. Tensiunile create la nivel legislativ și economic fac din România o țară mai puțin atractivă pentru investiții.

Pentru ca strategia de țară să aibă succes, oamenii de afaceri intervievați consideră că cel mai important factor care trebuie luat în considerare este coerența legislativă și/sau fiscală deopotrivă cu stabilitatea de care România duce lipsă de mulți ani. Infrastructura și investițiile sunt aspecte importante care ar trebui să fie prioritare în strategia de țară.

Top trei provocări ale mediului de afaceri

Cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor pentru managerii și antreprenorii din România în 2019 țin în continuare de politicile publice și de factori controlați de instituțiile statului, precum incertitudinea fiscală(72%), lipsa stabilității politice (58%) și birocrația (53%). Aceasta din urmă, împreună cu starea economiei naționale, dar și nivelul de taxare reprezintă motive de îngrijorare pentru mai mulți dintre executivii români, înregistrând o creștere de  4-7 procente comparativ cu anul anterior. Totodată, lipsa educației antreprenoriale și accesul dificil la finanțare sunt obstacole cu care se confruntă mediul de afaceri românesc.

”Costul finanțării menționat ca obstacol are legătură, de fapt, mai mult cu variația acestuia: previziunile optimiste de la începutul anului 2018 nu s-au adeverit până la finalul anului, costul de finanțare în lei a crescut în 2018, ceea ce a dus la o atenție sporită asupra acestui aspect în strategia de afaceri a antreprenorilor. Observăm, totuși, o apropiere între resursele proprii și împrumuturile bancare ca pondere, explicat și de faptul că afacerile s-au maturizat și tot mai mulți antreprenori aleg să reinvestească”, arată Ioana Mihai, Partener Asociat, Asistență în Tranzacții, EY România.

85% dintre companii își văd puse sub semnul întrebării planurile de investiții în 2018

Incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții pentru 57% dintre companiile din România. 38% dintre respondenți, lideri de afaceri din țară, declară că planurile de investiții le-au fost afectate în mare măsură sau în foarte mare măsură de incertitudinile fiscale și legislative. Doar 19% dintre lideri consideră că planurile de investiții le-au fost afectate în mică sau foarte mică măsură de incertitudinile fiscale.

„Trebuie să urmărim în viitoarele trimestre dacă într-adevăr va scădea nivelul investițiilor și al angajărilor forței de muncă. Vedem că antreprenorii români sunt mai îngrijorați decât liderii companiilor străine. Este firesc, companiile străine activează pe mai multe piețe, au o reziliență mai mare la eventualele șocuri economice și pot apela la firma-mamă pentru finanțare și suport. Stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal sunt foarte importante în perioada următoare”, spune Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

• 78% consideră conformarea la normele de protecție și de confidențialitate a datelor personale un motiv tot mai puternic de îngrijorare
• În prezent, doar 33% dintre respondenți au în derulare un plan de aliniere la GDPR
• Adoptarea tot mai extinsă a tehnologiei avansate FDA, incluzând robotică și inteligență artificială, devine tot mai probabilă în următoarele 12 luni.

Intensificarea presiunii măsurilor de reglementare se numără printre principalele teme care îi preocupă pe lideri. Astfel, 78% dintre respondenți spun că sunt tot mai îngrijorați de capacitatea lor de a implementa normele impuse de reglementările privind protecția datelor personale și respectarea confidențialității acestora, se arată în studiul EY Global Forensic Data Analytics Survey.

Studiul a colectat răspunsurile primite de la 745 de factori de decizie din 19 țări și a analizat riscurile legale, de conformitate și de fraudă cu care se confruntă companiile globale, precum și gradul de folosire a soluțiilor de tip forensic data analytics (FDA) pentru gestionarea acestor riscuri.

Astfel, cu mai puțin de patru luni înainte de intrarea în vigoare, pe 25 mai 2018, a noului Regulament General de Protecție a Datelor (GDPR), doar 33% dintre respondenți declară că au în derulare un plan de aliniere la legislația UE. În timp ce răspunsul celor aflați în spațiul european a fost mai pozitiv, cu 60% indicând că au un plan de conformare, mai sunt multe lucruri de făcut pe alte piețe, unde un număr semnificativ mai mic de companii au declarat că sunt pregătite pentru alinierea la normele GDPR, aici fiind incluse regiunile Africa și Orientul Mijlociu (27%), cele două Americi (13%) și Asia-Pacific (12%).

Burcin Atakan, Partener, liderul departamentului de investigare a fraudelor și soluționare a disputelor din cadrul EY România, spune: “Ritmul schimbărilor din zona reglementărilor continuă să crească, iar introducerea unor noi regulamente privind protecția și confidențialitatea datelor personale, așa cum este GDPR, reprezintă provocări majore de conformitate pentru organizațiile globale. Însă, afacerile care adoptă tehnologii FDA pot dobândi avantaje semnificative, de la managementul eficient al riscurilor până la creșterea transparenței de operare în toate zonele de activitate.”

Nadejda Mironov, Manager în cadrul departamentului de investigare a fraudelor și soluționare a disputelor, EY România explică: „În contextul serviciilor noastre de conformitate cu GDPR, se poate observa că majoritatea operatorilor și a persoanelor împuternicite de către operatori nu cunosc principiile de bază privind protecția datelor personale, de la etapa de colectare până la cea de stocare, privind fluxurile transfrontaliere, granularitatea consimțământului, sau garanțiile care trebuie aplicate în acest sens. Astfel, atât creșterea gradului de conștientizare a confidențialității în rândurile angajaților, care sunt și subiecți de date cu caracter personal, precum și instituirea instrumentelor adecvate pentru respectarea GDPR reprezintă o măsură cheie în asigurarea unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal“.

Adoptare în creștere de tehnologii FDA pentru gestionarea riscurilor

Conform raportului, respondenții și-au exprimat încrederea puternică în valoarea tehnologiilor FDA și în beneficiile pentru programul de guvernanță al unei organizații, fapt evidențiat de o creștere cu 51% a cheltuielilor medii anuale per respondent, prin comparatei cu anul 2016. Companiile au făcut progrese importante, dincolo de instrumentele FDA de bază ale ultimului deceniu, 14% din respondenți declarând că folosesc deja robotic process automation (RPA) pentru a gestiona riscurile legale, de conformitate și de fraudă, iar alți 39% – că doresc să adopte RPA în următoarele 12 luni, urmați de 38% care intenționează să adopte inteligența artificială (IA).

Studiul a descoperit că 42% dintre liderii de afaceri consideră că reglementările privind protecția și confidențialitatea datelor au un impact important asupra proiectării sau folosirii de instrumente FDA. Mai mult, studiul a dezvăluit că 13% dintre respondenți folosesc în mod curent instrumente FDA pentru a atinge un grad deplin de conformitate cu prevederile GDPR, iar mai bine de jumătate din respondenți (52%) arată că sunt în plin proces de analiză pentru a stabili cu exactitate ce instrumente FDA le vor fi  necesare în atingerea normelor de conformitate.

Investițiile în oameni și abilități reprezintă cheia deblocării întregul potențial al FDA

Per ansamblu, raportul evidențiază că adopția în creștere de tehnologii FDA și cheltuielile pentru astfel de tehnologii avansate trebuie puse în acord cu investițiile în creștere și în resurse umane calificate. Dintre participanții la studiu, doar 13% consideră că organizația din care fac parte dispune de competențele tehnice necesare pentru implementarea FDA, și doar 12% consideră că dispun de aceste abilități pentru data analytics/data science.

Andreea Anton, Consultant în cadrul departamentului de investigare a fraudelor și soluționare a disputelor EY România, adaugă: ”În cadrul investigațiilor, ne-am bazat foarte mult pe tehnologiile FDA pentru a descoperi diverse tipare de fraudă. Nu este de mirare că organizațiile au început tot mai mult să investească în tehnologiile FDA, fiind conștienți de beneficiile aduse de acestea, nu doar pentru a detecta situațiile neplăcute în care se confruntă cu fraude sau cu lipsă de conformitate, dar și pentru a putea preveni aceste ipostaze. De asemenea, companiile încep să înțeleagă că, pentru a putea beneficia de întregul potențial al tehnologiilor FDA, trebuie să investească și în resurse umane calificate.”

EY și YPO vor face schimb de idei și know-how relevant și vor accelera creșterea și inovarea în rândul comunităților și organizațiilor globale.  

EY anunță colaborarea cu YPO, platforma globală care conectează peste 25.000 de directori executivi din companii cu venituri cumulate de peste 6 trilioane de USD, din 130 țări.

Firmele membre EY vor deveni consultanți strategici pentru zona de învățare pentru YPO la nivel global, ceea ce va da posibilitatea celor două organizații să beneficieze de conținutul și know-how-ul comun, să colaboreze în organizarea de evenimente și să împărtășească idei orientate către inovare.

Această colaborare va da posibilitatea companiei EY să își consolideze relațiile cu antreprenorii și executivii de business, ajutându-i să-și extindă propriile rețele, să se conecteze cu profesioniști din mediul de business internațional, să facă față provocărilor, să inoveze și să-și accelereze creșterea.

“YPO conectează unii dintre cei mai importanți directori și antreprenori din lume. EY înțelege puterea ecosistemelor și importanța acestora pentru antreprenorii care inovează și își asumă riscuri, ca suport în călătoria lor de afaceri. Această relație strategică va avea rolul de a conecta clienții EY cu membrii YPO și companiile acestora de la nivel global. De asemenea, ne va da posibilitatea să ajutăm și mai mult companiile să depășească provocările și să valorifice oportunitățile generate de fenomenele disruptive din piață și să-și accelereze creșterea,” a declarat Annette Kimmitt, EY Global Growth Markets Leader.

EY și YPO vor lansa o serie de dezbateri privind provocările și oportunitățile cu care se confruntă antreprenorii, directorii și cei care inovează permanent în afaceri. Membrii YPO vor avea posibilitatea să valorifice aceste cunoștințe și, alături de resursele și capabilitățile EY, să le aplice în propriile afaceri și rețele.

• Recenta eliminare a plafoanelor la contribuțiile sociale – un obstacol în plus, în contextul în care România a devenit a treia piaţă din lume ca dificultate în recrutare, după Japonia şi Taiwan

• Autoritățile au dezvoltat o atenție sporită în cadrul controalelor fiscale

• 64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii 2 ani

„La nivel macroeconomic, anul 2017 precum și anii care vor urma vor fi definiți de o serie de măsuri în domeniul fiscal legate de nevoile bugetului de stat, inițiativa BEPS, directivele Europene și acordurile privind schimburile de informații fiscale între statele lumii. Dar, nu trebuie să uităm nici dimensiunea fiscală pur românească, incluzând modificările recente de legislație, ca de exemplu eliminarea plafoanelor la contribuțiile sociale”, a declarat astăzi Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică a EY România, în cadrul celei de a XI-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY.

Eliminarea plafoanelor la CAS (contribuţia la pensie) şi CASS (contribuţia la sănătate) pentru angajaţii cu un salariu brut de peste 5 salarii medii pe economie a condus la creşterea costurilor cu forţa de muncă. Având în vedere că România a devenit – conform unor studii recente[1] –  a 3-a piaţă din lume ca dificultate în recrutare (după Japonia şi Taiwan), mediul de business românesc  este expus unei situaţii de costuri crescute, combinată cu o disponibilitate redusă a forţei de muncă pe piaţa autohtonă.

Din păcate, legislaţia fiscală actuală nu oferă angajatorilor/ angajaţilor afectaţi soluţii care să compenseze această creştere de costuri. Poate doar să ia în considerare orice posibilă măsură de optimizare fiscală prevăzută de reglementările legale în vigoare (de exemplu, acordarea de acţiuni sub formă de “Stock Option Plan” care beneficiază de un tratament fiscal mai favorabil).

„Din punctul meu de vedere însă, în acest context, angajatorii trebuie să se concentreze mai degrabă pe măsuri care cresc gradul de favorabilitate a locului de muncă pentru angajaţii lor, ca de exemplu flexibilitatea programului de lucru și programele de dezvoltare a carierei”, spune Claudia Sofianu, partener, liderul Diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale a EY România.

Ce impact au noile modificări ale codului fiscal asupra business-urilor din România?

Există în momentul de faţă facilităţi fiscale care pot fi aplicate de contribuabili pentru o optimizare a calculului de impozit pe profit, printre care amortizarea accelerată și facilitățile prin scutiri de impozit și deduceri suplimentare de cheltuieli pentru sectorul de cercetare-dezvoltare. „Dar există – de asemenea – şi regimuri alternative de taxare ce merită avute în vedere (impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul HORECA)”, subliniază Andra Cașu, director, Divizia de impozite directe a EY România.

Deoarece autorităţile fiscale au dezvoltat o atenţie sporită în cadrul controalelor fiscale (în special pentru zona prețurilor de transfer și a substanței tranzacțiilor), numărul controverselor va crește simţitor în următoarea perioadă.

Un studiu EY[2] arată că 64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii doi ani. Având în vedere că, în 2017, marii contribuabili au obligativitatea de a avea pregătit dosarul preţurilor de transfer pentru 2016 până la depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit, rămâne de văzut câţi dintre aceştia vor fi supuşi verificărilor în domeniul preţurilor de transfer din partea ANAF în 2017. „Ne aşteptăm la o intensificare a controalelor în acest domeniu şi nu doar pentru marii contribuabili”, adaugă Adrian Rus, partener, liderul Diviziei de prețuri de transfer a EY.

O altă schimbare semnificativă se referă la reducerea termenelor de prezentare a dosarelor de preţuri de transfer, în contextul în care întocmirea unui asemenea dosar a devenit un exerciţiu mai complex, ţinând cont de modificările efectuate pentru alinierea cu Planul de Acţiune OCDE privind Erodarea Bazei Impozabile şi Transferul Profiturilor.

Cea mai importantă modificare a Codului de procedură fiscală, care a intrat în vigoare în decembrie 2016, privește ordinea stingerii creanțelor fiscale și are o consecință nefastă. „Se încalcă principiul <<egalității de arme>>; astfel, contribuabilul pierde posibilitatea de a suspenda executarea silită prin depunerea unei scrisori de garanție și este nevoit să aștepte peste 3 ani soluționarea definitivă a contestației sale fiscale pentru a-și putea solicita și banii înapoi,” declară Emanuel Băncilă, partener EY Law, liderul Diviziei de litigii și dispute fiscale.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Studiu privind deficitul de talente 2016/2017, Manpower Group

[2] EY Romania 2016 TP survey report

EY Romania a realizat, în baza unui parteneriat cu Asociația Română a Băncilor (ARB), cea de a treia ediție a indicelui industriei bancare din România denumit Barometrul Bancar ARB & EY, prin intermediul unui chestionar derulat cu conducerile băncilor membre ale ARB. La ediția din acest an a sondajului, au participat bănci totalizând o cotă de piață în funcție de active de aproximativ 90%.

Un procent de 50% dintre bănci anticipează o consolidare de anvergură medie și mare a industriei bancare în următoarele 12 luni, similar cu anul 2015, potrivit Barometrului Bancar ARB & EY ediția 2016. Pe un orizont de trei ani, procentul crește la 90%, iar pentru același orizont de timp, 30% dintre bănci se așteaptă la o consolidare de mare anvergură, față de 40% anul precedent. Barometrul Bancar este un instrument de informare al bancherilor cu privire la așteptările și previziunile conducerilor băncilor din sistem în privința mediului economic, legislativ și de afaceri, respectiv implicațiilor asupra băncilor pe care le conduc.

“Sistemul bancar românesc și-a demonstrat stabilitatea structurală, activitatea acestuia indicând o adecvare corespunzătoare la riscuri a capitalului. Evoluțiile preconizate prin acest studiu la nivelul sectorului bancar românesc au în vedere menținerea rezilienței acestuia și atrag atenția asupra potențialelor riscuri induse de o legislație care se abate de la abordarea europeană“, a declarat Sergiu Oprescu, Președinte al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.

Principalele activități în care se așteaptă să se angajeze băncile în următoarele 12 luni sunt creditarea clienților și inițiativele de a promova creșterea, dar oarecum în mai mică măsură decât în 2015.

“E încurajator că 45% din bănci sunt interesate de achiziționarea de active față de numai 32% în 2015. În același timp, interesul pentru vânzarea de active a scăzut, doar 40% din bănci mai fiind interesate față de 59% în 2015. A crescut de asemenea semnificativ interesul pentru parteneriate și alte forme de asociere la 45% față de sub 15% în anii anteriori”, a menționat Gelu Gherghescu, Partener și Leader Financial Services EY România.

Așteptările bancherilor privind evoluția afacerilor pe segmentul corporate sunt similare cu cele din anul 2015. Băncile se așteaptă ca politicile lor de creditare pentru companii să devină mai restrictive în următoarele 12 luni pentru sectorul Construcții, dar să se relaxeze în IT (58% comparativ cu 45% în 2015), Sănătate (56% față de 40% în 2015) și în ceea ce privește segmentul IMM-urilor (70% în comparație cu 53% anul anterior).

Așteptările pentru evoluția afacerilor în retail sunt afectate de legea privind darea în plată, doar 60% așteptându-se la o evoluție bună față de peste 80% în 2015. Astfel, băncile prevăd o evoluție similară cu 2015 a cererii pentru creditele de consum și economisire, dar sunt pesimiste în privința cererii de credite imobiliare și ipotecare, 40% din bancheri așteptându-se la o scădere a cererii solvabile pentru creditele imobiliare față de 5% în 2015.

O evoluție similară a avut loc în privința politicilor de creditare unde se înregistrează  scăderea semnificativă a apetitului pentru creditele imobiliare / ipotecare, 85% dintre bănci adoptând criterii mai restrictive de creditare față de 17% anul anterior. Această evoluție a apetitului băncilor în privința creditelor imobiliare/ ipotecare este în linie cu așteptările băncilor privind evoluția prețurilor locuințelor, 95% dintre bănci așteptându-se ca legea privind darea în plată să ducă la o scădere a acestora.

Doar 25% dintre bănci iau în considerare emiterea de obligațiuni ipotecare în următoarele 12 luni.

Aproximativ 70% din bănci estimează să mențină sau să crească ușor numărul de angajați față de numai 45% în 2015. Cheltuielile totale cu remunerarea personalului vor rămâne la nivelul anului 2015 sau vor crește ușor, doar 5% din bănci așteptându-se la o scădere. Asemănător anului anterior primele aspecte de pe agenda bancherilor sunt gestionarea riscurilor (85% față de 86% în 2015) și riscul reputațional (85%, cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în 2015).