Adrian Bunea, EY: Noul standard de contabilitate pentru leasing va afecta multe companii şi va genera chiar modificarea anumitor indicatori financiari

Consiliul de elaborare a Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) a emis pe 13 ianuarie 2016 noul standard privind leasing-ul, care prevede ca toate activele care fac obiectul unui contract de leasing să fie înregistrate în bilanţurile locatarilor, cu câteva excepţii. Această nouă prevedere va afecta cel mai mult entităţile care au în derulare contracte majore de leasing, pentru active imobiliare, echipament greu sau autovehicule.

Adrian Bunea, FAAS Leader şi Director Executiv, EY România, explică:

„EY sprijină eforturile IASB de a îmbunătăţi înregistrarea leasing-ului în contabilitate de către companiile care achiziţionează astfel de servicii. Acest lucru aduce mai multă consecvenţă în contabilizarea leasing-ului şi va creşte comparabilitatea şi transparența pentru stakeholder-i. Finalizarea standardului privind leasing-ul a fost o prioritate pentru IASB în ultimii ani şi este încurajator să vedem că acest proiect major este acum complet”.

Mulţi membri IASB s-au arătat îngrijoraţi de costurile şi complexitatea implementării propunerilor Consiliului din 2010 şi 2013. Deşi noul standard va cere chiriaşilor să aplice un model singular pe baza bilanţului, IASB a păstrat neschimbate o serie de concepte-cheie şi a introdus excepții privind recunoaşterea contractelor de leasing pe termen scurt şi a leasing-ului pentru active de valoare mică. Este însă important de subliniat faptul că pentru cei care dau în chirie printr-un contract de leasing (locatorii), contabilizarea unor astfel de tranzacţii rămâne în mare parte neschimbată.

Adrian Bunea: „IASB a răspuns unora dintre neliniştile privind costul şi complexitatea implementării noului standard. Cu toate acestea, întrucât cele mai multe contracte de leasing vor fi înregistrate în bilanţ în cadrul noului standard, cei care deţin astfel de contracte vor fi nevoiţi să facă o analiză mai detaliată pentru a stabili dacă unele contracte sunt sau nu de leasing. Pentru contractele care includ servicii semnificative, această evaluare ar putea fi o provocare”.

Proiectul a fost unul comun între IASB şi Financial Accounting Standards Board (FASB), cel de-al doilea organism urmând să emită în curând noul său standard pe această temă. Cu toate acestea, cele două standarde nu converg şi există o serie de diferenţe între ele.

Adrian Bunea explică: „Cele două standarde separate ale IASB şi FASB vor aduce mai multe active care fac obiectul leasing-ului în bilanţurile companiilor. Totuşi, diferenţele între ele vor reduce probabil comparabilitatea între IFRS şi US GAAP, în ceea ce priveşte leasing-ul, faţă de situaţia actuală.

Standardul va intra în vigoare în 2019, fiind permisă şi adoptarea în avans în anumite situaţii. Pentru cele mai multe entităţi, pregătirea tranziţiei va solicita resurse semnificative. Având în vedere că cele mai multe dintre activele achiziţionate în leasing vor fi înregistrate în bilanţurile locatarilor, cei mai importanţi indicatori vor suferi schimbări, cum ar fi gradul de îndatorare. De asemenea, schimbări ar putea surveni şi în contul de profit și pierdere sau în indicatorii financiari, precum EBITDA. Înţelegerea impactului pe care aceste modificări îl vor avea şi comunicarea sa către stakeholder-i vor fi aspecte decisive”.

EY România are plăcerea de a vă invita la cea de-a 10-a Conferinţă Anuală de Fiscalitate. Conferinţa va fi organizată ca un eveniment de o zi, în cadrul căruia vor fi prezentate informaţii actualizate privind reglementările fiscale din România cu impact asupra raportării fiscale pe anii 2015 şi 2016 în ceea ce priveşte impozitele directe şi impozitele indirecte. De asemenea vor fi prezentate şi ultimele evoluţii în domeniul fiscalităţii internaţionale şi modificările noului Cod de Procedură Fiscală. În cea de-a doua parte a zilei, evenimentul va trata principalele modificări ale reglementărilor contabile aplicate societăţilor comerciale, precum şi noul Cod de Procedură Fiscală şi amnistia fiscală, în cadrul a două seminarii interactive speciale.

Program

Sesiunea I

1.1. Impozitele directe – noutăţi şi aspecte de practică pentru 2016

1.2. Reforma BEPS în taxarea internațională și impactul în România

1.3. Principalele modificări privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale

1.4. Cele mai importante modificări din domeniul legistaţiei privind TVA

1.5. Noul Cod de Procedură Fiscală

1.6. Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Sesiunea II – Seminarii interactive

2.1. Principalele modificări ale reglementărilor contabile aplicate societăţilor comerciale

2.2. Noul Cod de Procedură Fiscală şi amnistia fiscală

Programul conferinţei

09:00 – 09:30 Înregistrarea participanţilor

09:30 – 13:30 Sesiunea I

13:30 – 14:30 Prânz

14:30 – 16:00 Sesiunea II

Vorbitori principali

Alex Milcev Partener, Directorul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică

Andra Caşu Director, Impozite Directe

Adrian Rus Partener, Coordonatorul diviziei de Preţuri de Transfer

Arcadie Parfenie Senior Manager, Taxare Internatională

Claudia Sofianu Director Executiv, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale

Jean-Marc Cambien Partener, Impozite Indirecte

Ioana Iorgulescu Director Executiv, Impozite Indirecte

Radu Tudoran Director Executiv, Contabilitate şi Conformitate Fiscală

Diana Lupu Director Executiv, Contabilitate şi Conformitate Fiscală

Emanuel Băncilă Director Executiv, Litigii şi Dispute Fiscale

Înscrierile pot fi trimise prin email sau fax până la data de 26 ianuarie 2016.

Mai multe detalii aici.

Sezonul premiilor de la Hollywood s-a deschis, iar pentru al patruzeci şi treilea an consecutiv, EY a supravegheat procesul de votare pentru evenimentul Golden Globe Awards destinat Asociaţiei Jurnaliştilor Străini de la Hollywood. Rezultatele votului sunt cunoscute înainte de ceremonie doar de trei profesionişti de rang superior din EY – care înmânează în timpul galei de premiere servietele sigilate în care se găsesc numele câștigătorilor.

Andy Sale, partenerul LLP Ernst & Young responsabil pentru implicarea EY în eveniment, a declarat:

“Evenimentul Golden Globe Awards marchează debutul sezonului de premii, când privirile oamenilor din întreaga lume se vor îndrepta către Hollywood pentru a afla ce spectacole de televiziune şi ce filme vor fi considerate cele mai bune din fiecare categorie. Supravegherea procesului de votare reprezintă o sarcină de mare importanță pentru EY, iar măsurile luate în acest scop garantează acurateţea rezultatelor, menţin integritatea procesului şi protejează rezultatele până în momentul în care acestea sunt anunţate pe scenă. Suntem mândri că, de peste patru decenii, Asociaţia Jurnaliştilor Străini de la Hollywood ne-a încredinţat nouă acest proces.”

Printre responsabilităţile EY legate de procesul de votare din cadrul evenimentului Golden Globe Awards se numără:

• Confirmarea şi clasificarea competenţelor fiecărui votant pentru a se certifica faptul că respectivul votant întruneşte standardele impuse de Asociaţia Jurnaliştilor Străini de la Hollywood;
• Supravegherea întregului proces de colectare şi înregistrare a voturilor, atât pentru nominalizări, cât şi pentru rezultatele finale;
• Tripla verificare a rezultatelor finale pentru a eliminara orice marjă de eroare;
• Alcătuirea plicurilor câştigătoare şi menţinerea unui control exclusiv asupra acestora până în momentul în care fiecare celebritate care prezintă premiile îşi face apariţia pe scenă.

John Nendick, EY’s Global Media & Entertainment Leader, a declarat:

“Anul acesta multe dintre nominalizări aparţin unor programe care sunt distribuite pe platforme digitale, fapt care subliniază evoluția industriei de divertisment şi capacitatea acesteia de a produce şi distribui conţinut de calitate care atrage indiferent de modul în care este vizionat. Studiourile, reţelele şi furnizorii de conţinut continuă să se concentreze pe înţelegerea audienţelor pentru a crea conţinut atractiv, care să aducă audienţă indiferent de platformă.”

Cea de-a şaptezeci şi treia ediţie a evenimentului Golden Globe Awards a fost transmisă live de reţeaua de televiziune NBC duminică, 10 ianuarie 2016, de la ora 5 p.m. PST/8 p.m. EST de la hotelul The Beverly Hilton, Beverly Hills, California. Actorul de comedie Ricky Gervais a fost gazda spectacolului pentru a patra oară.

EY România are plăcerea de a vă invita la cea de-a 10-a Conferinţă Anuală de Fiscalitate. Conferinţa va fi organizată ca un eveniment de o zi, în cadrul căruia vor fi prezentate informaţii actualizate privind reglementările fiscale din România cu impact asupra raportării fiscale pe anii 2015 şi 2016 în ceea ce priveşte impozitele directe şi impozitele indirecte. De asemenea vor fi prezentate şi ultimele evoluţii în domeniul fiscalităţii internaţionale şi modificările noului Cod de Procedură Fiscală.

În cea de-a doua parte a zilei, evenimentul va trata principalele modificări ale reglementărilor contabile aplicate societăţilor comerciale, precum şi noul Cod de Procedură Fiscală şi amnistia fiscală, în cadrul a două seminarii interactive speciale.

Prezentările vor fi susţinute în limba română. Veţi putea beneficia de traducere simultană în limba engleză.

Program

09:00 – 09:30 Înregistrarea participanţilor
09:30 – 13:30 Sesiunea I
13:30 – 14:30 Prânz
14:30 – 16:00 Sesiunea II

Sesiunea I
1.1. Impozitele directe – noutăţi şi aspecte de practică pentru 2016
1.2. Reforma BEPS în taxarea internațională și impactul în România
1.3. Principalele modificări privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale
1.4. Cele mai importante modificări din domeniul legistaţiei privind TVA
1.5. Noul Cod de Procedură Fiscală
1.6. Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Sesiunea II – Seminarii interactive
2.1. Principalele modificări ale reglementărilor contabile aplicate societăţilor comerciale
2.2. Noul Cod de Procedură Fiscală şi amnistia fiscală

Vorbitori principali
Alex Milcev
Partener, Directorul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică
Andra Caşu
Director, Impozite Directe
Adrian Rus
Partener, Coordonatorul diviziei de Preţuri de Transfer
Arcadie Parfenie
Senior Manager, Taxare Internatională
Claudia Sofianu
Director Executiv, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale
Jean-Marc Cambien
Partener, Impozite Indirecte
Ioana Iorgulescu
Director Executiv, Impozite Indirecte
Radu Tudoran
Director Executiv, Contabilitate şi Conformitate Fiscală
Diana Lupu
Director Executiv, Contabilitate şi Conformitate Fiscală
Emanuel Băncilă
Director Executiv, Litigii şi Dispute Fiscale

Pentru mai multe informaţii consultaţi Invitatie Annual Tax Conference.

Povestea de succes a antreprenorului Levente Hugo Bara, CEO Supremia Grup

Autor: Mihaela Matei – Special Projects Supervising Associate, EY România

Fiecare poveste de succes este unică. Povestea Supremia Grup a început în ianuarie 2001, iar pe 22 ianuarie 2001 Levente Hugo Bara tăia deja prima factură. Foarte determinat încă de pe băncile facultății de industrie alimentară să își realizeze visele, Levente Bara avea două opțiuni la momentul absolvirii: fie să plece în Statele Unite să trăiască „visul american”, fie să rămână în România și să construiască un business.

A decis să rămână în România și să construiască cu multă muncă, viziune de business și leadership afacerea Supremia Grup. Rezultatele remarcabile i-au fost recunoscute prin acordarea titlului EY Entrepreneur Of The Year – România 2015, în cadrul ediției din acest an a programului EY Entrepreneur Of The Year.

Antreprenorul a concurat alături de alți 47 lideri de business în cadrul programului organizat de EY România și va reprezenta țara noastră în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, unde va intra în competiție alături de antreprenori din peste 60 de țări.

Povestind despre cum a început afacerea proprie la doar 24 de ani, Levente Hugo Bara spune:

“Mi-am luat inima în dinți, aveam niște bani, dar foarte puțini, și am început cu importuri de amidon, de proteine din soia și alte ingrediente care se folosesc în industria alimentară. În 2002 am început să producem anumite ingrediente pentru industria alimentară și în 2004 am cumpărat un spațiu la Sântimbru, unde am construit prima fabrică, unde ne-am și mutat la sfârșitul lui 2005,” își amintește cu mândrie Levente Hugo Bara.

După 5 ani în noul sediu, compania s-a extins din nou, într-un sediu din Alba Iulia, cea mai mare fabrică de ingrediente alimentare din Sud-Estul Europei, rezultată în urma unei investiții de 9 milioane EUR. Dezvoltarea a continuat, iar în 2013 s-a instalat o linie nouă de mixare și ambalare care a crescut capacitatea fabricii cu 50%.

Curajul și asumarea a noi și noi riscuri au ajutat Supremia să devină jucătorul numărul unu al pieței de ingrediente alimentare din România și unul dintre jucătorii importanți la nivelul pieței europene. Azi, Supremia are 280 angajați, numărul lor triplându-se odată cu deschiderea noii fabrici, exportă pe 4 continente și achiziționează materie primă din 80 de țări. Cifra de afaceri a atins 35 milioane EUR în 2015 și reprezintă o creștere de 10% față de 2014.

Creșterea accelerată a business-ului nu a fost însă un proces fără provocări. „A fi antreprenor înseamnă a fi un luptător pentru că zilnic apar obstacole cu care trebuie să ne <<luptăm>> și să avem puterea de a merge mai departe”, spune Levente Bara.

Au fost momente, spune antreprenorul, în care a fost nevoit să se împrumute de la prieteni, dar cu investiții continue în tehnologie, personal și infrastructură și prin implicarea totală a artizanului afacerii Supremia, rezultatele au venit.

Antreprenorul din Alba Iulia nu se oprește aici și vizează obiective ambițioase. „Acum exportul reprezintă 16% din totalul cifrei de afaceri și anul acesta avem țintă 23-26% pentru export. Strategia noastră de creștere este foarte mult legată de piețele externe, ne dorim expansiune mondială și de acolo ne dorim să vină cea mai mare parte a creșterii afacerii. Bineînțeles că ne dorim să creștem și pe piața internă și să ne menținem poziția de lider pe care o deținem din 2010”, afirmă CEO-ul Supremia.

Pentru a susține această creștere, Supremia creează 3-4 produse noi în fiecare lună, prin departamentul de 15 ingineri dedicați acestei activități. De asemenea, Levente Bara are în plan construirea unui centru de inovație în valoare de 3,65 mil EUR pe o suprafață de 2000 metri pătrați, care să fie dedicat cercetării și inovării în domeniul alimentar. De notat faptul că Supremia nu este însă doar un furnizor de condimente, ci și de rețete – o veche pasiune a antreprenorului.

„Am fost un copil sărac, nu am avut sprijin decât din partea bunicilor, cât au putut și ei. Copiilor de azi le lipsește motivația, vreau să fiu un model și să arăt că se pot muta munții din loc prin muncă. Am crescut cu bunicii, ei au fost modelele mele. Vedeam cât de greu le era să susțină familia. Veneam acasă, învățam, mă jucam, dar mergeam și la sapă ca să le arăt că sunt copil bun, dar am realizat că aceea nu e viață și așa, singur, mi-am creat propriile aspirații”, spune Levente Hugo Bara.

Levente Hugo Bara a concurat alături de alți 47 de antreprenori în cadrul competiției EY Entrepreneur Of The Year – România 2015, fiind caștigătorul mareului titlu EY Entrepreneur Of The Year – România 2015. Ceilalți doi câștigători ai programului au fost Cristian Ispas, Motivation – care și-a adjudecat titlul Social Entrepreneur Of The Year și Dan Isai, Salad Box – căruia i-a fost înmânat titlul Emerging Entrepreneur Of The Year.

Studiu EY: Industriile creative generează 3% din PIB-ul global şi oferă locuri de muncă pentru 1% din populaţia globului

• Europa este a doua cea mai mare piaţă a industriilor creative din lume cu venituri de peste 700 miliarde USD şi 7,7 milioane locuri de muncă
• 7 din Top 10 cele mai vizitate muzee din lume sunt în Europa
• 30 din cele 69 „Oraşe creative” ale UNESCO sunt oraşe europene

Toate cele 11 industrii creative și culturale (Culture and Creative Industries – CCI) fac parte integrantă și joacă un rol din ce în ce mai important în economia globală. În anul 2013, acestea au generat venituri de 2.250 miliarde USD (3% din PIB-ul mondial) şi au asigurat 29,5 milioane locuri de muncă. Vânzările globale generate de aceste industrii sunt mai mari decât cele din serviciile de telecomunicații şi depășesc PIB-ul Indiei. 1% din populația activă a lumii este angajată în industriile creative, depășind populaţia Coreii de Sud, sau numărul total al locuitorilor din Paris, New York şi Londra la un loc. Acestea sunt rezultatele primului studiu care analizează 11 industrii creative la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori.

“Cultura şi creativitatea reprezintă, fără îndoială, un liant care unește nu doar inimi şi suflete, ci şi întregi societăţi şi naţiuni. Într-o lume care se confruntă adesea cu fenomene disruptive şi revoluţionare – din punct de vedere economic, social, politic şi tehnologic – creativitatea şi cultura au legat istoric și natural trecutul nostru de prezent şi viitor,” spune Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.

În cadrul celor 11 industrii, două tipare ies în evidenţă:

1. Distribuţia de masă versus agilitatea de acţiune: Artele vizuale şi televiziunea sunt piesele de rezistență din acest angrenaj, deținând peste o treime din valoarea economică generată de CCI (39% din vânzări şi 35% din locurile de muncă). Cu doar 6% din angajaţi şi 4% din vânzările CCI, radioul şi sectorul jocurilor se situează pe ultimele locuri și sunt cele mai puțin dezvoltate, însă evoluează în piețe dinamice.

2. Venituri versus volum de muncă: Publicitatea, ziarele şi revistele, precum şi arhitectura reprezintă sectoarele CCI care generează cele mai mari venituri (38% din totalul vânzărilor CCI) raportate la numărul de angajaţi (doar 22% din locurile de muncă per ansamblul CCI). Pe de altă parte, cu 46% din locurile de muncă și doar 17% din venituri, muzica, filmul, artele spectacolului şi cărțile sunt cele care generează cele mai multe locuri de muncă.

Forţa de muncă din industria creativă: tânără, talentată şi cu spirit antreprenorial

Angajații din industriile creative se diferențiază de forța de muncă din alte industrii:

Sunt tineri: Activităţile creative contribuie în mod semnificativ la angajarea tinerilor. În Europa, sectoarele CCI au angajat în 2013 mai multe persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani decât oricare alt sector. În Europa Centrală şi de Est, în medie, tinerii au ocupat cu 1,3% mai multe locuri de muncă în economia creativă decât în cadrul economiei în ansamblul ei.

Au productivitate ridicată: Locurile de muncă din unele din industriile culturale și creative CCI contribuie la PIB cu mai mult decât media pe ansamblul economiei. În China, sectorul de film şi televiziune a generat în anul 2011, per angajat, o valoare adăugată cu 78% mai mare decât valoarea medie din economie, conform Oxford Economics.

Sunt independenţi şi au spirit antreprenorial: Sectoarele CCI au fost dintotdeauna fragmentate, iar activitatea creatoare a fost generată de afaceri mici şi de indivizi. Mai mult de jumătate (53%) din dezvoltatorii canadieni de jocuri spun că sunt operatori independenţi. În SUA, artiştii au o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi proprii lor angajați decât în restul economiei americane.

Au un nivel ridicat de educaţie: Angajaţii din industriile creative şi culturale sunt, de obicei, mai educați decât media. În Brazilia, angajaţii CCI aveau, în anul 2010, cu 17% mai mulţi ani de pregătire decât media națională a forţei de muncă.

Piaţa europeană a industriilor culturale și creative

Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime, cu venituri de 709 miliarde USD (32% din veniturile globale totale) şi 7,7 milioane de locuri de muncă (26% din numărul total de locuri de muncă în sectoarele CCI de la nivel global). Economia culturală a Europei îşi are rădăcinile în istorie şi continuă să fie un generator de tendinţe pe scena globală.

Economia creativă din Europa este stimulată de un puternic suport public, prin intermediul achiziţiilor, stimulentelor financiare şi fiscale, subvenţiilor şi locurilor de muncă din sectorul public. În anul 2013, guvernele din cadrul UE28 au alocat aproape 68,6 miliarde USD din cheltuielile publice serviciilor culturale. Acest larg suport public este acum ameninţat de reducerile bugetare. Înainte de criza financiară din anul 2008, cheltuielile publice cu serviciile culturale înregistrau o rată anuală de creștere de 5%; de atunci, însă, ele au scăzut cu o medie anuală de 1%. Deşi reprezintă doar 1% din cheltuiala publică, suportul guvernamental continuă să aibă un rol esențial în stimularea acestor industrii.

Punctul forte al sectoarelor CCI europene este reprezentat de concentrarea unică de instituţii de artă şi de patrimoniu. Şapte din cele mai vizitate zece muzee din lume se găsesc în Europa (de ex: trei în Paris, două în Londra) şi 30 din “Oraşele Creative” definite de UNESCO sunt europene – fapt care face din Europa o destinaţie culturală de clasă mondială, ce a atras 52% din turismul internaţional în anul 2013.

O forţă de muncă extrem de talentată în domeniul cultural

Cu o populaţie densă şi educată, o piaţă puternică pentru cultură şi o moştenire istorică unică, Europa este renumită pentru liderii corporatişti din industriile creative: Universal Music Group conduce industria muzicală, în vreme ce Endemol conduce sectorul de televiziune. Printre liderii europeni din industria de publishing se numără Pearson şi Hachette Book Group. Ubisoft şi Supercell sunt lideri în domeniul jocurilor video, iar Publicis şi WPP în advertising. De asemenea, Europa este un loc al creării şi dezvoltării de noi modele de afaceri, cum ar fi Spotify şi Deezer din domeniul serviciilor de online streaming pentru muzică.

Economia creativă şi culturală europeană este construită pe două direcţii de învăţare: o concentrare puternică de creatori şi o reţea densă de şcoli de artă şi cultură. Forţa de muncă europeană din domeniul cultural include peste 500.000 de scriitori şi peste 1 milion de compozitori de muzică şi creatori de texte.

Europa este regiunea de unde provin cei mai mulţi creatori şi dispune de o concentrare unică de şcoli şi universităţi care dezvoltă abilităţi specifice industriilor creative şi culturale. În Europa, există peste 5.500 de universităţi, şcoli pre-universitare şi şcoli post-universitare. Printre şcolile dedicate artei şi culturii se numără unele din cele mai prestigioase şcoli mondiale de arhitectură, arte interpretative, film, arte vizuale şi design.

Construirea unui mediu legislativ echitabil

Competiţia generată de nou veniţi, precum așa-numitul grup GAFA (Google, Apple, Facebook şi Amazon) şi Netflix au pus în pericol fluxurile istorice de venituri. Această competiţie a generat, totodată, modele inovatoare de venituri, cum ar fi aplicaţiile speciale şi streaming-ul. Pentru a menţine intactă forţa creativă şi culturală a Europei, cadrul legislativ al Uniunii Europene privind protecţia drepturilor de autor, precum şi cel referitor la comerţul electronic trebuie adaptat ameninţărilor reprezentate de noii actori digitali. De asemenea, este necesară susținerea afacerilor creative emergente care au fost ţinute pe loc întrucât nu reuşesc să menţină o cotă decentă de venit din conţinutul creat.

Sprijinirea afacerilor creative pentru creşterea liderilor culturali de mâine

Europa este afectată de lipsa unui număr semnificativ de companii de mărime medie în sectoarele creative. Companiilor de dimensiuni mai mici le lipsesc resursele financiare pentru a se extinde. Comisia Europeană a estimat, în cadrul unui studiu din 2013, că nevoia financiară pentru afacerile CCI europene s-ar situa între 8,7 miliarde USD şi 14,5 miliarde USD. Europa a manifestat lentoare în dezvoltarea de noi campioni digitali. Ca să rămână un pionier în cadrul revoluţiei CCI, de natură disruptivă, Europa trebuie să înveţe să creeze campioni digitali.

“Sectoarele CCI reprezintă, incontestabil, nişte piloni cu mare potential ai economiei globale, însă ei se pot dovedi fragili, dacă nu sunt îngrijiţi. Guvernele din întreaga lume încep să conştientizeze adevărata valoare economică a sectoarelor CCI, însă provocările la adresa creşterii acestora abundă. Sectoarele CCI au nevoie de o structurare mai bună, de politici de suport şi de o protecţie puternică a conţinutului creat. Pentru stimularea reală a potenţialului lor economic, este necesar să găsim unui echilibru între creaţie, acces la creaţie (distribuţie) şi grijă faţă de moştenirea culturală. Sperăm ca acest raport unic al EY să contribuie la o mai bună înţelegere a acestor provocări şi la o abordare mai eficientă pentru dezvoltarea pe termen lung a creativităţii şi culturii,” concluzionează Elena Badea.

Studiul integral EY poate fi consultat aici.

• Deși joacă un rol strategic tot mai mare, directorii financiari continuă să se concentreze în primul rând pe gestionarea costurilor
• Doar 49% dintre directorii financiari declară că vor avea o contribuţie importantă la transformarea digitală a afacerii
• Directorii financiari nu pot aprecia deocamdată impactul pe care tranziția către mediul digital îl va avea asupra organizației

Directorii financiari (CFO) continuă să se concentreze mai mult pe gestionarea costurilor şi pe stabilirea bugetelor decât pe extinderea rolului lor strategic, deși relaţia cu directorii generali (CEO) a devenit tot mai strânsă în ultimii trei ani, pe măsură ce directorii financiari şi-au asumat rolul de consilieri strategici ai directorilor generali, se arată în cea de-a cincea ediție a studiului EY – Partnering for performance.

Studiul EY are la bază un sondaj derulat la nivel global în rândurile a 652 de directori financiari și directori generali. Conform studiului, 82% din directorii financiari consideră că atunci când colaborează cu directorul general în procesul de luare a deciziilor legate de fuziuni şi achiziţii, de managementul performanţei, de trecerea la mediul digital şi de redefinirea modelului operaţional al afacerii, cele mai importante contribuţii ale lor continuă să se limiteze la dimensiunea financiară tradiţională.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, explică: “Directorii generali s-au bazat foarte mult pe directorii financiari în perioada crizei ca să gestioneze optimizările de costuri şi să-şi protejeze firmele. Acum, în contextul stabilizării economiei, directorii financiari trebuie să asigure echilibrul fragil între nevoia de control al costurilor şi nevoia de creştere. Adică între disciplina financiară şi asumarea de noi riscuri, care să ducă la creştere şi la inovare.”

Accelerarea business-ului digital

Deşi se implică tot mai mult în definirea direcţiilor strategice ale afacerii, directorii financiari se pare că nu au realizat în totalitate rolul pe care ar trebui să îl joace în tranziţia către digital, un factor cheie care afectează afacerile din prezent. Această trecere are un efect disruptiv asupra afacerii în ansamblu şi asupra modelelor operaţionale ale organizaţiei.

Doar 50% dintre directorii financiari fac din tranziţia către un model digital de afaceri o prioritate de top în următorii trei ani, conform studiului, şi doar 49% dintre ei cred că vor avea o contribuţie importantă sau foarte importantă în cadrul acestei tranziţii. Aceste date arată faptul că mulţi directori financiari nu înţeleg pe deplin impactul pe care universul digital îl va avea asupra afacerii, şi nici responsabilitatea care le revine în derularea și implementarea acestui proces de transformare.

Directorii financiari au un rol important de jucat în această zonă, inclusiv în optimizarea mediului digital în vederea reducerii costurilor şi gestionării riscurilor de natură legală, fiscală și de reglementare, generate de mediul digital.

“Transformarea digitală reprezintă în prezent una dintre cele mai mari provocări şi oportunităţi pentru companii. Cu toate acestea, doar jumătate dintre directorii financiari îi acordă atenţia meritată. Această tranziţie are puterea de a transforma în necunoscuți liderii actuali de piaţă, într-un timp foarte scurt. Directorii financiari care nu vor lua ține cont de această schimbare vor avea mult de recuperat, pe măsură ce competitorii lor vor valorifica avantajele culturii digitale pentru a deveni lideri în industrie”, adaugă Bogdan Ion.

Parteneriatul strategic nu se limitează la mediul digital

Redefinirea operaţională şi măsurarea performanţelor sunt identificate ca fiind alte două zone prioritare în colaborarea dintre CFO și CEO. Majoritatea directorilor financiari (85%) care fac din redefinirea modelului operaţional o prioritate de top declară un nivel mai mare de colaborare cu directorii generali. Conform studiului, măsurarea performanţelor organizaţiei reprezintă una dintre zonele cheie unde directorii financiari simt că trebuie să aibă o contribuţie mai mare.

“Rezultatele arată limpede că directorii financiari şi directorii generali trebuie să lucreze împreună pentru a menține un echilibru între analiza trecutului și viziunea de business, orientându-și în egală măsură atenția asupra digitalizării afacerii. Iar pentru dezvoltarea unui parteneriat performant este esențial ca directorii financiari să se concentreze pe valoarea pe care o pot genera dincolo de controlul costurilor,” concluzionează Bogdan Ion.

• Aproximativ 85% din bănci se așteaptă la o intensificare a inițiativelor de promovare a creșterii față de numai 55% în 2014.
• Peste 80% din bănci anticipează ca cheltuielile cu provizioanele de risc de credit să nu crească sau chiar să scadă (40%). Procentul celor care se așteaptă la o scădere semnificativă a crescut la 27% (față de 5% în 2014).
• Peste 90% din bănci se așteaptă ca rezultatele financiare să se îmbunătățească, față de 80% în 2014.
• Cadrul legislativ al insolvenței (inclusiv aplicarea lui) este în continuare principalul aspect care descurajează creditarea considera 95% din bănci, cu 10 puncte procentuale mai mult ca în 2014.

 Bancherii anticipează intensificarea activității de creditare (77%) și îmbunătățirea performanței financiare a principalelor linii de servicii, în speța Retail (80%) și în Corporate banking (62%), conform estimărilor pentru anul acesta cuprinse în Barometrul Bancar ARB & EY 2015.

EY România a realizat, în baza unui parteneriat cu Asociația Română a Băncilor (ARB), cea de a doua ediție a indicelui industriei bancare denumit Barometrul Bancar ARB & EY prin intermediul unui chestionar derulat cu conducerile băncilor membre ale ARB. La ediția din acest an a sondajului au participat bănci totalizând o cotă de piață în funcție de active de aproximativ 90%.

“Barometrul Bancar ARB & EY este un instrument valoros de benchmarking care reflectă modul în care conducătorii din sistemul bancar anticipează evoluția pe următoarele 12 luni a mediului economic, mediului legislativ și de reglementare, a tendințelor și așteptărilor clienților, respectiv implicațiile acestor evoluții asupra instituțiilor pe care le conduc “, a declarat Sergiu Oprescu, Președintele Consiliului Director al ARB.

Aproximativ 77% din bănci anticipează intensificarea activității de creditare și, deși acesta este ceva mai puțin decât în 2014 (80%), procentul celor care se așteaptă la o creștere semnificativă a creditării s-a dublat față de anul 2014. Așteptările sunt mai optimiste decât în restul țărilor europene acoperite de studiu unde doar 51% au astfel de așteptări. Cadrul legislativ al insolvenței și aplicarea lui este în continuare principalul aspect care descurajează creditarea pentru 95% din bănci, cu 10 puncte procentuale mai mult ca în 2014.

“Băncile preconizează relaxarea parțială a politicilor de creditare în sectoare precum Industria, Agricultura, Sănătate și pe segmentul IMM-urilor, dar există în continuare aspecte care descurajează sau cresc costul creditării în condițiile în care creditarea este la cel mai scăzut nivel din regiune relativ la PIB. Modificările aduse cadrului legislativ al insolvenței nu sunt suficiente în lipsa unei schimbări semnificative în ceea ce privește aplicarea lui. Problemele întâmpinate de bănci în această privință reprezintă principalul aspect care descurajează creditarea companiilor”, a declarat Radu Grațian Ghețea, Președintele de onoare al ARB.

Segmentul IMM-urilor și Sănătatea, Industria și IT-ul au fost menționate și de studiul european ca fiind sectoarele/ segmentul în care politicile de creditare mai degrabă se vor relaxa. Atât în România cât și în restul țărilor acoperite de studiu, construcțiile, sectorul imobiliar comercial și transporturile au fost sectoarele pentru care bancherii se așteaptă la restricții suplimentare.

Peste 80% din bancheri se așteaptă la o îmbunătățire a performanței financiare a liniei de servicii Retail banking, procentul fiind mai optimist decât în anul 2014 când 67% anticipau o îmbunătățire. În privința Corporate banking, aproximativ 62% din bănci se așteaptă la o îmbunătățire puțin sub nivelul de 67% din 2014, însă având în vedere natura studiului o diferență de doar 5% înseamnă mai degrabă că optimismul bancherilor a rămas neschimbat față de anul trecut.

„Momentan, nu pentru toate băncile performanța financiară se măsoară în rentabilitatea capitalurilor. Astfel, pentru multe din bănci așteptările de îmbunătățire a performanței nu înseamnă că vor deveni profitabile în 2015 ci mai degrabă că vor reduce substanțial pierderile, eventual vor avea un mic profit sau pur și simplu că vor crește baza de active ca premiză a îmbunătățirii performanței financiare. Doar câteva bănci vor avea în 2015 o profitabilitate apropiată de nivelul așteptărilor acționarilor”, a spus Gelu Gherghescu, Partener EY Assurance & Advisory Services.

Aproximativ 85% din bănci anticipează o intensificare a inițiativelor de promovare a creșterii față de numai 55% în 2014. Acest procent este semnificativ mai mare decât în restul țărilor europene acoperite, unde numai 59% au astfel de așteptări.

Pe zona de retail peste 90% din bănci anticipează o creștere a cererii de credite imobiliare, dublu față de 2014 când doar 41% estimau o creștere. În plus, aproximativ 24% se așteaptă chiar la o creștere semnificativă a cererii pentru credite imobiliare. Și în cazul creditelor de consum, peste 80% din bancheri se așteaptă la o creștere a cererii față de 65% în sondajul din 2014.

Într-o proporție de 70% băncile anticipează creștere și în privința cererii de creditare pentru clienți persoane juridice, dar ceva mai puțin decât în 2014 când 80% aveau astfel de așteptări. Totusi, în ce privește produsele de hedging, procentul celor care se așteaptă la creșteri este de 61%, mai mare decât în 2014 când era de 44%.

Peste 80% din bănci se așteaptă ca cheltuielile cu provizioanele de risc de credit să nu crească, iar dintre acestea 40% preconizează chiar o scădere. Procentul este similar cu 2014, dar ponderea celor care se așteaptă la o scădere semnificativă a crescut la 27% (față de 5% în 2014). “Trendul european este diferit, ceva mai multe bănci decât în 2014 așteptându-se la o creștere a cheltuielilor cu provizioanele. Dat fiind recentul exercițiu de evaluare a calității activelor (AQR), această așteptare este explicată în principal de pregătirea tranziției la noul standard de raportare financiară IFRS 9. Pentru marea majoritate a portofoliilor și a băncilor implementarea noilor cerințe va duce la creșterea provizioanelor”, a precizat Gelu Gherghescu.

Deși se așteaptă ca veniturile nete din dobânzi și veniturile nete din comisioane să nu crească, un procent mare de bănci (peste 90%) anticipează că rezultatele financiare să vor îmbunătăți. Această previziune, mai optimistă decât cea privind evoluția cheltuielilor cu provizioanele, se explică prin faptul ca, deși îmbunătățirea vine în principal din reducerea costului riscului, în multe din cazuri aceasta va însemna trecerea de pe pierdere pe un uşor profit.

“Este foarte important ca rezultatele băncilor să se îmbunătățească contribuind astfel la capitalizarea acestora și implicit la creșterea apetitului de creditare. În absența unor perspective de profitabilitate similare cu cele ale sectoarelor bancare performante din regiune capitalul nu are nicio motivație să rămână și cu atât mai puțin să vină în sectorul bancar românesc”, a subliniat Gelu Gherghescu.

Gestionarea riscurilor, în special Riscul reputațional, respectiv Conformarea cu reglementările pe zona consumatorilor ocupă primele 3 locuri pe agenda bancherilor, chiar cu procente în creștere față de 2014. Simplificarea proceselor și automatizarea rămâne importantă dar coboară câteva poziții pe agenda bancherilor față de 2014.

Se intensifică așteptările privind consolidarea sectorului bancar atât pe termen scurt cât și pe termen mediu. Aproximativ 50% din bancheri se așteaptă la o consolidare de anvergură medie în următoarele 12 luni (față de numai 24% în 2014) în timp ce la orizontul următorilor 3 ani, 41% din banci estimează o consolidare de mare anvergură cu mult peste procentul de 14% din 2014.

Băncile sunt mai interesate decât în 2014 de vânzarea de active, procentul celor care iau în considerare acest aspect ajungând la 59%, dublu față de anul trecut, însa în majoritatea cazurilor este vorba de credite neperformante. A crescut totuși la 14% procentul băncilor care sunt interesante de Parteneriate și Joint ventures, dar se plasează cu mult sub nivelul indicat de studiul european (34%).

Aproximativ 55% din bănci se așteaptă să reducă ușor numărul de angajați, mai mult decât în 2014 când doar 29% din bănci făceau astfel de previziuni. Totuși se estimează că cheltuielile cu remunerarea angajaților nu vor scădea în peste 80% din bănci și chiar vor crește în 32% din acestea.

***

Despre ARB

Constituită în mai 1991 ca asociaţie profesională, Asociația Română a Băncilor are în prezent 39 de membri, instituții de credit cu capital majoritar privat sau de stat, sucursale și reprezentanțe ale unor bănci străine. Asociația Română a Băncilor concentrează întreaga industrie bancară din România, fiind vocea sectorului bancar în relația cu autoritățile române, Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială și alte organisme interne și internaționale. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. Sistemul bancar românesc finanţează preponderent economia românească, asigurând aproximativ 92% din totalul finanţărilor acordate de sistemul financiar românesc. Sectorul bancar din România, care deservește milioane de clienți, s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei, nefiind nevoie de sprijin din fonduri publice pentru susținerea acestuia. ARB este membră a Federaţiei Bancare Europene din anul 1992 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene şi în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști care participă la cele 23 de comisii tehnice ale ARB.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 25,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2013. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

• Prețul scăzut al petrolului și programul de relaxare cantitativă (QE) vor genera o creștere de 1,5% a PIB-ului Zonei Euro în 2015 și de 1,8% în 2016
• Creștere accelerată a cheltuielilor de consum din Zona Euro în acest an, de la 0,9% în 2014 la 1,6 în 2015 pe măsură ce gospodăriile vor beneficia de cheltuieli mai mici la energie
• PIB-ului României estimat la 3,1% în 2015 pe fondul creșterii cererii interne și a celei externe

Creștere puternică a PIB-ului și a cheltuielilor de consum în Zona Euro

După un an de redresare timidă în 2014, Zona Euro a pășit în 2015 impulsionată de două motoare importante de creștere – scăderea bruscă a prețului petrolului și programul de relaxare cantitativă (QE), conform prognozei EY – Eurozone Forecast (EEF). Acești doi factori vor susține redresarea economiei interne, proces început în 2014, și vor accelera creșterea PIB-ului de la 0,9% în 2014 la 1,5% în acest an, urmat de 1,8% în 2016.

Însă perspectiva de creștere pe termen mediu rămâne în continuare constrânsă de o serie de factori structurali, în special de necesitatea restrângerii poverii fiscale și de efectul puternic pe care rata înaltă a şomajului – care scade treptat – o are asupra creşterilor salariale.

Acești factori vor genera un ritm de creștere anual situat în jurul valorii de 1,6% în perioada 2017-2019. Între timp, criza din Ucraina și negocierile dificile privind datoriile Greciei vor continua să reprezinte un risc pentru stabilitatea economică și financiară în următoarea perioadă de timp.

Îmbunătățirea treptată a economiei Zonei Euro – odată cu revenirea nivelului de încredere a consumatorilor și a pieței forței de muncă – va fi susținută în 2015 de scăderea prețului petrolului, care se așteaptă să atingă o medie de 55 de USD pe baril, comparativ cu aproximativ 100 de USD pe baril în 2014. În acest context, EEF prognozează o creștere de 1% până la 1,5% a veniturilor reale ale consumatorilor din Zona Euro în 2015.

La nivel general, EEF estimează o creștere a veniturilor reale ale gospodăriilor de 2,5% în acest an, în măsură să permită o creștere a cheltuielilor de consum de la 0,9% în 2014 la 1,6% în acest an. Însă, pe măsură ce gradul crescut al ofertei forței de muncă va continua să țină pe loc veniturile salariale în următorii ani, o creștere a cheltuielilor de consum este de așteptat să rămână constantă în jurul valorii de 1,5% începând cu 2016.

Rata de schimb EUR/USD poate veni în ajutorul exportatorilor

Efectul negativ al scăderii preţului la petrol a constat în scăderea accentuată a inflaţiei, de la un nivel deja coborât, de 0,4% în octombrie, la -0,6% în ianuarie, şi în intensificarea temerilor legate de efectele prelungite ale scăderii prețurilor în Zona Euro. Prin intermediul economiei reale şi al impactului cursurilor de schimb, inflaţia în Zona Euro este aşteptată să crească de la -0,2% în 2015 la 1,1% în 2016 şi la 1,7% până în 2019.

În condiţiile în care toţi ceilalţi factori rămân la fel, acest context ar trebui să slăbească moneda europeană de la o rată medie de schimb de 1,14 USD pentru un EUR în februarie, la o rată puţin peste 1 USD pentru un EUR până la sfârşitul lui 2015, fapt care, conform EEF, ar conferi exportatorilor un stimulent puternic de creştere a competitivităţii pe piaţa globală.

PIB-ului României estimat la o creștere de 3,1% în 2015

PIB-ul României este estimat să înregistreze o creștere de 3,1% în 2015, susținută de o creștere rezonabilă atât a cererii interne cât și a celei externe, se arată în ediția de primăvară a EY – Eurozone Forecast (EEF).

Creșterea PIB-ului în T4 a fost în linii mari, în conformitate cu estimările EEF, cu o creștere de 0,5% pe trimestru, după o creștere mult mai mare de 2,2% în T3. Per ansamblu, în 2014, economia a înregistrat o creștere de 3%, marcând o ușoară creștere marginală față de 2013. Deși o analiză a componentelor PIB-ului din T4 nu este încă disponibilă, prognoza EY estimează că industria, exporturile și cheltuielile de consum au fost toate destul de scăzute.

În 2014, consumul casnic a înregistrat o creștere reală în toate cele trei trimestre, inclusiv un procent de 1,4% în T3. Iar trendul cheltuielilor ar trebui să fie pozitiv având în vedere o mai mare încredere și creșterea veniturilor reale. Volumul vânzărilor cu amănuntul s-a consolidat în T4 2014. În privința consumului, prognoza EY estimează o creștere de aproximativ 4% în 2015, cu un ritm apropiat de cel din 2014.

Producția industrială s-a străduit să facă progrese în 2014 în pofida unui context fragil care a marcat sectorul de producție din Zona Euro. Acest efort a fost reflectat în trei scăderi trimestriale consecutive ale volumelor exporturilor, ceea ce nu este surprinzător după creșterea bruscă a exporturilor înregistrată în 2013. Privind în perspectivă, producția și exporturile ar trebui să înregistreze o creștere solidă în 2015, pe măsură ce economia Zonei Euro se redresează.

Piețele financiare au rămas calme în pofida desfășurării crizei din Ucraina, cu Leul relativ stabil față de moneda Euro și rate ale dobânzilor pe termen lung care s-au situat cu mult sub 4%. FMI punctează ca pozitive politica de susținere, o mai bună absorbție a fondurilor UE, reformele de reglementare și creșterea nivelului de încredere, în timp ce deficitul bugetar s-a redus la mai puțin de 2% din PIB în 2014.

Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la ritmul lent al privatizării și reformării companiilor de stat. Având în vedere perspectivele economice care rămân, în general, optimiste și politicile care nu se depărtează foarte mult de eforturile anterioare, încrederea investitorilor ar trebui să depășească tensiunile generate de recentul dezacord dintre autorități și FMI privind direcția politicilor fiscale și reformele structurale insuficiente.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România declară:

“Autorităţile trebuie să profite de pe urma acestei perioade de îmbunătăţire a condiţiilor economice pentru a atenua orice fel de impact pe termen scurt al reformelor, astfel încât să culeagă roade pe termen lung. Continuarea reformelor de pe piaţa muncii, cele privind sistemele fiscale, precum şi partea de reglementare vor duce toate la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică pe termen lung. De asemenea, îmbunătăţirea situaţiei financiare şi economice aduce companiile într-o situație cheie de decizie – investim pentru viitor sau încasăm profiturile acum, cu riscul pierderii avantajului competitiv pe termen lung? Balanţa dintre aceşti doi factori se va înclina diferit în rândul diverselor sectoare economice, unele țintind mai degrabă investiţiile şi crearea de locuri de muncă urmărind astfel îmbunătăţirea mediului de business atât pe piaţa locală, cât şi în Zona Euro. “

****

Despre EY Eurozone Forecast

Prognozele şi analizele cuprinse în EY Eurozone Forecast au la bază modele ale Băncii Centrale Europene pentru economia Zonei Euro. Aceste modele sunt dezvoltate pe baza unor teorii şi tehnici economice de vârf folosite de BCE pentru a realiza prognozele sale trimestriale în privinţa Zonei Euro.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Andreea Mihnea, Director HR, EY România

La 1 februarie am deschis campania de recrutare pentru juniori. Avem deja experienţa mai multor ani de când angajăm peste 50 de tineri în sesiunea de primăvară, însă este prima dată când ne-am propus să angajăm 100 de absolvenţi odată. Practic, la 1 septembrie va trebui să integrăm un număr de noi angajaţi care reprezintă aproximativ 17% din echipa noastră actuală. Este o provocare atât la nivel logistic, dar mai ales la nivel de cultură organizaţională. Este important de aceea să înţelegem cât mai bine cine sunt ei, ce interese şi aspiraţii profesionale au şi cum abordează responsabilităţile şi relaţiile interpersonale la birou.

Instrumentele tradiţionale de evaluare, precum interviul şi testele standardizate, nu mai sunt suficiente pentru a surprinde elementele de fineţe pe care le urmărim pentru a selecta şi integra uşor cei mai potriviţi oameni în echipă. În plus, pentru că sute de candidaţi sunt implicaţi în acest proces, ne-am dorit să transformăm recrutarea într-o experienţă de învăţare pentru toţi cei implicaţi, inclusiv pentru noi.

În acest sens, anul trecut am introdus video interviurile în procesul de recrutare – un instrument care se pliază destul de bine pe afinitatea pentru digital a tinerilor pe care îi căutăm. Am realizat peste 700 de astfel de interviuri până în prezent, iar rezultatele au fost semnificative: nu numai că ne permite o primă evaluare mai eficientă, pentru că observăm foarte uşor motivaţia candidaţilor, nivelul la care stăpânesc limba engleză şi abordarea lor în general, însă ne-a facilitat interacţiunea cu candidaţii care nu locuiesc în Bucureşti sau în oraşele unde avem birouri. Aceştia beneficiază prin aceste interviuri de şanse egale în procesul de selecţie şi de posibilitatea de a explora mai uşor oportunităţile de transfer în alt oraş, dacă îşi doresc asta.

Campania de recrutare de anul acesta este poate mai complexă ca niciodată: avem aplicaţii online, evaluare iniţială prin video interviuri, teste online, teste de evaluare a perseverenţei, interviuri faţă în faţă şi două competiţii pentru selecţie – EY Tax Academy şi EY Mega Days. Acestea includ exerciţii în echipă, prezentări şi jocuri de rol, la care candidaţii participă alături de viitorii lor manageri. Nu este simplu, însă este necesar pentru a-i cunoaşte şi înţelege mai bine pe cei 100 de tineri care ne vor fi colegi de la 1 septembrie.

Vorbim despre o generaţie foarte conectată online, care pune mult preţ pe flexibilitate, independenţă şi deschidere în toate aspectele vieţii lor, cu atât mai mult la locul de muncă. Încercăm să ne adaptăm aşteptărilor şi nevoilor lor oferindu-le pe lângă pachetul de beneficii standard lucruri, care acum 5-7 ani ar fi părut cel puţin curioase: de la flexibilitatea folosirii spaţiului de lucru, unde ei îşi pot alege şi schimba biroul în fiecare zi, a orarului pe care şi-l pot defini în funcţie de nevoi, la lucrul la distanţă, fructe pe birou dimineaţa, reduceri la restaurante şi săli de sport, şi până la posibilitatea de a lucra în alte birouri EY din lume.

Majoritatea acestor tineri ştie foarte bine ce vrea – ei îşi doresc o carieră solidă şi posibilitatea de a promova într-o companie până la vârf. Vor să facă parte din organizaţii globale, unde să aibă acces la resurse şi oportunităţi pe măsura lucrurilor pe care ei şi le doresc de la viaţă. De asemenea, îşi doresc să lucreze în echipă alături de tineri dinamici care le seamănă. Pentru a atrage 100 dintre cei mai talentaţi astfel de oameni, trebuie să le oferi acele avantaje care să îi motiveze să crească profesional alături de companie şi care să îi facă să se regăsească în obiectivele şi principiile noastre atât acum, la începutul carierei, cât şi peste 5-10 ani. Iar aceste lucruri se concretizează pornind de la modul în care îi recrutezi, salariile pe care le oferi, planurile de dezvoltare, certificările profesionale şi proiectele la care au acces, şi până la libertatea cu care îşi pot îmbina viaţa profesională cu cea personală.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.