1

Gestionarea deșeurilor: PwC România aduce la aceeași masă Administrația Fondului de Mediu și mediul de afaceri

Digitalizarea Administrației Fondului de Mediu anunțată pentru finalul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, a fost unul dintre subiectele atinse în cadrul conferinței Reciclarea deșeurilor – punct și de la capăt. Noi provocări pentru mediul de afaceri care a pus fața în față mediul de afaceri și reprezentanți ai Administrației Fondului pentru Mediu.

Discuțiile au vizat cele mai recente modificări aduse în domeniul gestionării deșeurilor prin Ordonanța de Urgență 74/2018. Aceasta transpune în legislația românească mecanismul larg al economiei circulare care trebuie implementat și în România cu ajutorul unui set de instrumente și modele adoptate și în alte state membre, cum ar fi: “plătește pentru cât arunci”, “răspunderea extinsă a producătorului” și “contribuția pentru economic circulară”.

Una dintre principalele modificări vizate de OUG 74/2018 este reprezentată de obligațiile care  vor reveni autorităților publice locale și care, prin pârghiile pe care le au la dispoziție, vor trebui să asigure colectarea selectivă a deșeurilor municipale, cel puțin pe fracțiile recuperabile din deșeurile municipale, și anume hârtie, plastic, metal și sticlă.

Pentru o implementare corectă a normelor de aplicare ale OUG 74/2018 este nevoie de o campanie de informare și conștientizare. Dar aceasta, la rândul ei are succes atunci când există o infrastructură care să permită, din punct de vedere tehnic, implementarea normelor. În ceea ce privește elaborarea normelor metodologice, în termen de aproximativ două săptămâni, acestea vor intra în dezbatere publică. De asemenea, criteriile de licențiere pentru organizațiile care vor prelua răspunderea extinsă a producătorilor vor putea fi adoptate în luna noiembrie, cel mai devreme. În ceea ce privește digitalizarea AFM, într-un termen de trei săptămâni, o lună vom lansa un serviciu electronic care va permite depunerea declarației privind obligațiile la Fondul pentru Mediu electronic și facilitarea interacțiunii dintre autoritate și contribuabili”, a declarat, Cornel Brezuică, Președintele Administrației Fondului de Mediu, prezent la discuții.

Noul cadru legal de reglementare a colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje aduce schimbări semnificative în ceea ce privește modalitatea în care mediul de afaceri va putea să își îndeplinească obiectivele anuale de reciclare/valorificare a acestor deșeuri.

Obligațiile producătorilor de bunuri ambalate vor fi mai greu de îndeplinit, în sensul în care obiectivele anuale de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaje au valori semnificativ mai ridicate față de cele actuale (de exemplu, procentul actual de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaj din lemn stabilit în prezent la 15%, va înregistra o creștere de 50% iar obiectivul global de valorificare crește de la 60% la 65% de la 1 ianuarie 2019). Astfel, există riscul ca mulți operatori economici să nu se poată conforma țintelor de reciclare prin nici unul dintre cele două mecanisme propuse (individual pe baza propriilor deșeuri de ambalaje sau prin OTR) și să prefere plata directă a penalității de 2 RON/kg către AFM.

Producătorii de bunuri ambalate se vor confrunta, inevitabil, cu costuri mai ridicate pentru alocarea resurselor umane și tehnice pentru adaptarea și reorganizarea sistemelor interne și a procedurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje.

În practică, operatorii economici care comercializează cu amănuntul produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile vor trebui să de asemenea să aloce costuri și resurse operaționale pentru a  implementa sistemul de garanție-returnare și pentru a organiza sistemele de colectare/preluare a ambalajelor returnabile de la consumatorii finali.

La rândul lor, organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor (fostele OTR) se vor supune unor criterii stricte de licențiere care, printre altele, stabilesc că OTR-urile vor avea responsabilitatea de a prelua obligațiile pentru toți producătorii care le solicită acest lucru și pentru toate cantitățile și tipurile de ambalaje pentru care aceștia sunt responsabili.

Până la 1 ianuarie 2019 nu mai este mult și pentru a face față tuturor acestor provocări, este foarte important să se înțeleagă pe deplin modul în care aceste modificări influențează mediul de afaceri”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.




Italiei i se aplică sancțiuni pecuniare întrucât nu a executat o hotărâre a Curții din 2007 prin care s-a constatat o neîndeplinire a obligațiilor care îi revin în temeiul directivelor privind deșeurile

Pe lângă o sumă forfetară de 40 de milioane de euro, Curtea aplică Italiei, până la executarea deplină a hotărârii din 2007, o penalitate cu titlu cominatoriu de 42 800 000 de euro pentru fiecare semestru de întârziere în punerea în aplicare a măsurilor necesare

Printr-o primă hotărâre din 2007, Curtea a constatat că Italia a încălcat în mod general și persistent obligațiile privind gestionarea deșeurilor definite de Directiva privind deșeurile, de Directiva privind deșeurile periculoase și de Directiva privind depozitele de deșeuri.

În 2013, Comisia a estimat că Italia nu luase încă toate măsurile necesare pentru executarea hotărârii din 2007. Mai concret, 218 amplasamente din 18 dintre cele 20 de regiuni italiene nu erau conforme cu Directiva „deșeuriˮ (astfel încât se putea deduce că existau în mod necesar amplasamente care funcționau fără a fi făcut obiectul unei autorizări); în plus, 16 dintre aceste 218 amplasamente conțineau deșeuri periculoase, încălcându-se astfel Directiva „deșeuri periculoaseˮ; în sfârșit, Italia nu adusese dovada, în ceea ce privește cinci dintre depozitele de deșeuri, că acestea făcuseră obiectul unui plan de amenajare sau al unei măsuri de închidere conform Directivei „depozitele de deșeuriˮ.

În prezenta procedură, Comisia a precizat că potrivit informațiilor celor mai recente, 198 de amplasamente nu sunt încă conforme cu Directiva „deșeuriˮ și că, dintre acestea, paisprezece nu sunt conforme nici cu Directiva „deșeuri periculoaseˮ. Pe de altă parte, mai rămân două depozite de deșeuri care nu sunt conforme cu Directiva „depozitele de deșeuriˮ.

În hotărârea pronunțată astăzi (2 decembrie 2014), Curtea amintește mai întâi că simplul fapt de a închide un depozit de deșeuri sau de a acoperi deșeurile cu pământ și pietriș nu este suficient pentru respectarea obligațiilor care decurg din Directiva „deșeuriˮ. Astfel, măsurile de închidere și de securizare a amplasamentelor nu sunt suficiente pentru a se conforma directivei. Pe de altă parte, statele membre sunt de asemenea obligate să verifice dacă este necesară o remediere a amplasamentelor vechi ilegale și, dacă este cazul, să le remedieze. Instituirea sechestrului asupra depozitului de deșeuri și inițierea unei proceduri penale împotriva operatorului nu constituie măsuri suficiente.

În continuare, Curtea subliniază că la expirarea termenului stabilit, pe anumite amplasamente, lucrări de remediere erau încă în curs de desfășurare sau nu erau începute; pentru alte amplasamente, Curtea constată că nu a fost furnizat niciun element care să permită să se stabilească data realizării unor astfel de lucrări.

Curtea deduce de aici că obligația de recuperare sau de eliminare a deșeurilor în afara oricărui pericol pentru ființa umană sau pentru mediu, precum și obligația prin care se impune deținătorului predarea acestora către o societate de colectare a deșeurilor care realizează operațiunile de eliminare sau de recuperare a deșeurilor sau obligația de a realiza el însuși aceste operațiuni, au fost încălcate în mod persistent.

Italia nu s-a asigurat că regimul de autorizare instituit este în mod efectiv aplicat și respectat. Italia nu a asigurat încetarea efectivă a operațiunilor realizate fără autorizare. Italia nu a efectuat nici o înregistrare și o identificare exhaustive ale fiecăruia dintre deșeurile periculoase descărcate în depozitele de deșeuri. În sfârșit, acest stat membru continuă să nu își îndeplinească obligația de a se asigura că în privința anumitor depozite de deșeuri a fost adoptat un plan de amenajare sau o măsură definitivă de închidere.

Curtea reține că Italia nu a adoptat toate măsurile necesare pentru executarea hotărârii din 2007 și că nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii.

În consecință, Curtea obligă Italia la plata unei sume forfetare de 40 de milioane de euro.

În continuare, Curtea subliniază că neîndeplinirea obligațiilor persistă de mai mult de șapte ani și că după expirarea termenului stabilit, operațiunile au fost realizate cu o mare lentoare; încă subzistă un număr important de amplasamente ilegale în cvasitotalitatea regiunilor italiene. Prin urmare, Curtea consideră oportun să stabilească o penalitate cu titlul cominatoriu de natură descrescătoare, al cărei cuantum va fi redus în mod progresiv și proporțional cu numărul amplasamentelor care vor fi aduse în conformitate cu hotărârea, luând în considerare de două ori amplasamentele care conțin deșeuri periculoase. Aplicarea penalității pe o bază semestrială va permite aprecierea avansării executării obligațiilor de către Italia. Dovada adoptării măsurilor necesare pentru executarea hotărârii din 2007 va fi transmisă Comisiei până la finele perioadei vizate.

Prin urmare, Curtea obligă Italia la plata, pe de altă parte, a unei penalității cu titlu cominatoriu semestriale începând de astăzi până la executarea hotărârii din 2007. Penalitatea cu titlu cominatoriu va fi calculată, în ceea ce privește primul semestru, plecând de la un cuantum inițial de 42 800 000 de euro. Din acest cuantum se vor deduce: un cuantum de 400 000 de euro pentru fiecare dintre amplasamentele care conțin deșeuri periculoase adus în conformitate și un cuantum de 200 000 de euro pentru fiecare dintre celelalte amplasamente adus în conformitate. Pentru fiecare dintre semestrele următoare, penalitatea cu titlu cominatoriu va fi calculată plecând de la cuantumul stabilit pentru semestrul precedent, fiind efectuate aceleași deduceri în funcție de amplasamentele aduse în conformitate în cursul semestrului în discuție.