Au fost aduse clarificări variantei inițiale, iar principalele modificări sunt următoarele:

• Noul proiect de lege prevede că noile măsuri se vor aplica în mod opțional începând cu data de 1 octombrie 2017, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 octombrie și în mod obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2018 pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 ianuarie 2018;

• Au fost aduse clarificări cum ar fi: ar trebui sa existe cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata de TVA; pentru achitarea contravalorii TVA aferentă achizițiilor de bunuri/servicii există obligația de a folosi contul de TVA;

• Termenul în care furnizorii/prestatorii înregistrați în scopuri de TVA aveau obligația de a depune TVA aferentă tranzacțiilor efectuate cu cardul de credit/debit sau în numerar a fost extins la 7 zile lucrătoare de la data încasării contravalorii livrărilor de bunuri/prestări de servicii;

• Instituirea unui termen de 3 zile lucrătoare pentru aprobarea de către ANAF a transferului sumelor din contul de TVA în contul curent;

• Instituirea unor perioade de grație pentru efectuarea de corecții (e.g. persoanele impozabile care au efectuat plata TVA eronat într-un alt cont decât cel al furnizorului/prestatorului vor avea un termen de 7 zile lucrătoare pentru îndreptarea erorii. Dacă eroarea nu a fost corectată în interiorul acestui termen, li se va aplica o amenda în cuantum de 0,06%/ zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile. Apoi se vor aplica amenzile specifice fiecărui caz.);

• Persoanele impozabile care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017 beneficiază de o reducere a impozitului pe profit cu 5%, precum și de anularea penalităților de întârziere aferente TVA restantă la 30 septembrie 2017.

Comentariu KPMG: Astfel, prin introducerea acestor modificări se încearcă crearea unui tranzit facil la un nou mecanism de plata a taxei TVA în România, dar cu toate acestea încă rămân anumite aspecte de clarificat.

În şedinţa de Guvern de joi, 18 mai, Executivul a adoptat un Memorandum interministerial pentru susţinerea potenţialului economic al sectoarelor culturale şi creative din România. Documentul a fost elaborat de către experţii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi cei ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Prin intermediul Memorandumului s-a creat un grup de lucru ce va urmări asigurarea cadrului instituţional necesar susţinerii sectoarelor culturale şi creative (SCC), prin protejarea proprietăţii intelectuale, măsuri fiscale de stimul şi prevederi clare în domeniul achiziţiilor public. De asemenea, se are în vedere implementarea iniţiativelor europene în domeniul SCC, atât la nivel central, cât şi prin responsabilizarea autorităţilor publice locale. Totodată, se doreşte optimizarea şi facilitatea accesului la finanţare pentru companiile active în domeniul SCC.

În cadrul acestui grup de lucru vor activa şi consultanţii PwC România specializaţi în servicii pentru sectorul public.

„Salutăm această iniţiativă a autorităţilor române de a sprijini industriile culturale şi creative. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, valoarea adăugată brută în aceste sectoare a crescut de peste 3 ori între 2009 şi 2014, de la 2% din PIB la aproximativ 7%, depăşind în prezent contribuţia agriculturii la formarea PIB. PwC consideră că România are un potenţial enorm de dezvoltare în aceste sectoare, dat în primul rând de talentul, creativitatea şi imaginaţia românilor”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

„Suntem onoraţi şi încântaţi să contribuim la elaboarea politicilor publice de susţinere a acestor sectoare şi credem cu tărie că dezvoltarea acestora este una dintre componentele cheie ale transformării economiei româneşti într-una bazată pe inovaţie, creativitate şi valoare adăugată ridicată. De altfel, nu este prima noastră implicare în acest domeniu. PwC România a făcut şi un studiu referitor la potenţialul de dezvoltare al sectorului cinematografic din România prin aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru companiile specializate în producţie cinematografică similară celor utilizate de alte state europene”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Companiile definite ca fiind active în domeniul sectoarelor culturale şi creative sunt cele care se ocupă cu activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrari audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică; publicitate şi activităţi de studiere a pieţei; activităţi de creatie şi interpretare artistică; activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale; activităţi sportive, recreative şi distractive.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Un nou concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, este în analiza unui grup de experți.

Încă de la începutul anului Guvernul lucrează la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, așa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal.

În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanțelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialiști, atât din partea MFP, cât și din partea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanților Fiscali, a Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați și a Coaliției pentru Dezvoltarea României.

După finalizarea analizelor și a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, în care vor fi integrate toate propunerile avizate, va fi supus dezbaterii publice și înaintat Parlamentului României.

Lansare platformă transparenta-bugetara.gov.ro

Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice au lansat cel mai mare exercițiu de transparență bugetară din România. Mai jos, găsiți discursurile premierului Dacian Cioloș și al ministrului Finanțelor Publice, Anca Dragu, de prezentare a platformei de pe care se pot afla online veniturile și cheltuielile a peste 13.700 de instituții publice.

După eveniment, ministrul Anca Dragu i-a prezentat prim-ministrului expoziția găzduită în holul principal al ministerului, dedicată femeilor care au scris istorie.

Declarațiile oficiale le puteți vedea pe pagina de Facebook a MFP.