Autor: Miruna Enache, Partener, Asistență fiscală și juridică, EY România

La cinci ani de la introducerea grupului fiscal de TVA, România face pasul următor în domeniul consolidării fiscale. Societățile parte din același grup, care îndeplinesc anumite condiții, vor putea să compenseze pozițiile de profit cu cele de pierdere fiscală și să datoreze, astfel, impozit, doar pe profitul consolidat al grupului. Această măsură, care va permite recuperarea pierderilor fiscale în timp real, prin compensarea cu profitul realizat de alte entități din același grup, a primit săptămâna trecută aprobarea Camerei Deputaților, alături de întreg pachetul de reglementări ce modifică Codul Fiscal.

Condiții de aplicare. Pentru a putea aplica consolidarea, conform noului Cod, societățile trebuie să facă parte dintr-un grup (condiția minimă este de deținere drept de vot sau participație la capital de 75% pentru o perioadă neîntrerupta de un an, anterioară începerii perioadei de consolidare fiscală); să fie plătitori doar de impozit pe profit; să nu facă parte dintr-un alt grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și să nu se afle în dizolvare/lichidare.

Perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit este de 5 ani fiscali, iar sistemul este opțional.

Dacă optează pentru consolidare, fiecare membru al grupului fiscal va determina individual rezultatul fiscal, în vreme ce rezultatul fiscal consolidat al grupului se va calcula trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează de persoana juridică care a fost desemnată responsabilă până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit.

Fiecare membru al grupului fiscal are obligația să întocmească dosarul prețurilor de transfer care va cuprinde atât tranzacțiile desfășurate cu membrii grupului fiscal, cât și cele realizate cu entitățile afiliate din afara grupului fiscal.

Fiecare membru al grupului trebuie să se supună controlului fiscal competent și să răspundă și separat, și în solidar, pentru plata impozitului pe profit datorat de grupul fiscal pentru perioada cât aparține respectivului grup fiscal.

Avantaje și dezavantaje. Principalul avantaj privește fluxul de numerar: se poate recupera la nivel de grup pierderea fiscală înregistrată de anumiți membri ai grupului, ceea ce determină o diminuare a sumei de impozit plătite efectiv la nivelul grupului, fără să mai fie necesare alte operațiuni costisitoare.

Un alt avantaj ar fi de ordin practic: de plata și declararea impozitul pe profit pentru grup se va ocupa o singură persoană juridică desemnată.

Între dezavantaje, am numi riscul ieșirii din grupul fiscal al unui membru sau desființarea grupului fiscal înainte să se împlinească perioada minimă de 5 ani. Acest eveniment ar determina obligația de recalculare a impozitului pe profit la nivelul membrului respectiv și al grupului fiscal pentru perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare, cu stabilirea de dobânzi și penalități de întârziere aferente.

Un alt dezavantaj ar veni din faptul că pierderea fiscală înregistrată de un membru al grupului, înainte de perioada aplicării sistemului, nu poate fi recuperată decât din rezultatul fiscal al acelui membru. Se poate recupera din rezultatul fiscal consolidat al grupului doar pierderea înregistrată în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală. De asemenea, în cazul desființării grupului fiscal după perioada minimă de 5 ani, doar persoana juridică desemnată poate recupera pierderea fiscală înregistrată și nerecuperată în perioada consolidării fiscale a întregului grup.

În concluzie, introducerea în legislație a acestui mecanism fiscal necesar răspunde unei îndelungi așteptări a mediului de afaceri din România. Deși noua măsură adoptată generează doar o consolidare parțială, pentru că nu include determinarea poziției fiscale consolidate (nu elimină efectul fiscal al tranzacțiilor intra-grup), prin introducerea noului concept în legislația națională, se reduc dezavantajele competitive ale grupurilor de persoane juridice române în fața grupurilor stabilite în statele ce oferă posibilitatea consolidării. Așa cum arată și nota de fundamentare a proiectului, este stimulată crearea și dezvoltarea de holdinguri românești, atrăgând investițiile străine în România. În plus, sunt reduse costurile afacerilor românești, se reduc impedimentele stabilirii celor mai eficiente structuri de afaceri și se îmbunătățește integritatea sistemului fiscal.

Consolidarea este un mecanism fiscal comun și pentru alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Austria, Olanda, Cipru, Luxemburg, Franța, Germania, Irlanda, Polonia, Portugalia.

Autor: Claudia Sofianu, Partener, Liderul Diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

În contextul global actual, domenii precum IT și cel al cercetării-dezvoltării-inovării („CDI”) sunt elemente cheie ale unei dezvoltări sustenabile, iar digitalizarea accelerată determină atât guvernele, cât și companiile să facă schimbări semnificative.

Dacă vorbim de companii, preocuparea constantă pentru crearea de produse/servicii noi și pentru îmbunătățirea celor deja existente este accelerată în special de reducerea costurilor asociate și de obținerea unui avantaj competitiv care să le plaseze pe o poziție cât mai ridicată într-un clasament ce vizează experiența și satisfacția crescută a clienților.

Din punctul de vedere al guvernelor, obiectivul principal rămâne creșterea economică și atragerea de investiții străine, iar pârghiile folosite au fost legate în principal de politicile fiscale aplicabile în rândul jucătorilor din domeniul CDI. În acest sens, sunt țări care au introdus măsuri fiscale extrem de atractive în 2019, precum Indonezia care anunță deduceri fiscale generoase de până la 300% pentru activitățile întreprinse pe propriul teritoriu. Alte exemple pe care le putem aminti sunt: valoarea deducerilor fiscale acordate care a crescut la 250% din valoarea cheltuielilor în Singapore, respectiv 200% în Polonia, conform studiului global EY „Worldwide R&D Incentives Reference Guide 2019”. Există însă și țări, precum Italia, care au introdus, începând cu anul fiscal trecut, două măsuri mai puțin generoase, și anume: obligativitatea de certificare a eficienței costurilor și raportul tehnic pentru a descrie activitățile CDI desfășurate de companie.

În România, s-a discutat mult în ultimul timp despre facilitățile fiscale din domeniul IT, vehiculându-se inclusiv ideea eliminării lor. Unul dintre argumentele susținătorilor acestei abordări este faptul că, la acest moment, domeniul IT este deja consolidat.

Care este însă părerea ANIS („Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii”)? Într-un comunicat ANIS din data de 3 iunie 2019, se spune că: „facilitățile fiscale au făcut și mențin industria IT românească competitivă, într-o cursă cu alte țări care oferă programatorilor impozit pe venit zero, precum Ucraina, Polonia sau Belarus. Deficitul de forță de muncă din IT la nivelul UE este atât de mare încât o astfel de măsură ar putea avea ca rezultat o reducere masivă a specialiștilor din țară, deci un impact economic major”.

Istoric vorbind, în România, beneficii fiscale au fost acordate industriei IT încă din anul 2004, iar legislația fiscală a fost modificată în acest sens aproape anual în vederea încurajării investițiilor străine în acest domeniu. Cu toate acestea, se prevedea doar scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii pentru angajații care desfășoară activități prin care sunt create programe pentru calculator.

Începând cu anul 2016, a existat un interes mai pronunțat pentru cercetare-dezvoltare-inovare, astfel că salariații din acest domeniu pot fi scutiți de la plata impozitului pe venit similar celor din IT, deși condițiile de eligibilitate sunt diferite. În același timp, este acordată și o deducere suplimentară de 50% la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de CDI eligibile.

Nivelul deducerilor fiscale nu este mare, comparativ cu al altor state membre, însă proiecțiile efectuate arată un câștig de aproximativ de 7-8% din impozitul pe profit. Cu alte cuvinte, companiile pot avea beneficii mai mari dacă pot susține caracterul inovator al proiectelor lor și îndeplinesc condițiile de eligibilitate, chiar dacă nu sunt finanțate din bani publici pentru activitatea de CDI. Este important de subliniat faptul că această facilitate fiscală poate fi aplicată și în domeniul IT atât timp cât proiectele derulate au caracter inovator până la momentul comercializării.

 Deși o serie de factori fac dificilă aplicarea acestor deduceri (precum lipsa funcționalității Corpului Experților care poate evalua aceste proiecte), există metodologii de inovare care, alături de incubarea culturii de inovare și proiectarea rezultatelor CDI (indiferent de rezultatul cercetării), vin în sprijinul companiilor. Acestea pot primi facilități fiscale fără solicitare în prealabil (scutirea se aplică salariaților lunar, iar deducerea suplimentară de 50% se poate aplica în funcție de sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit fie trimestrial, fie anual). Aceste facilități fiscale pot fi folosite pentru mărirea retenției sau a investițiilor în zona CDI de la echipamente, ateliere, până la faimoasele “laboratoare de inovare”.

Trebuie evidențiată, însă, limita fină de substanță între proiectele care se califică pentru acordarea facilităților fiscale din domeniul IT și cele care, în același timp, pot fi eligibile pentru facilitățile acordate CDI. De aceea, o analiză per proiect și per activitate trebuie întreprinsă în prealabil pentru a ilustra impactul financiar, dar și efortul administrativ pentru aplicarea unei facilități sau a celeilalte.

Astfel, pentru ca un proiect de dezvoltare software să fie clasificat drept CDI, finalizarea trebuie să depindă de un avans științific și/sau tehnologic, iar scopul proiectului trebuie să fie rezolvarea metodică a unui sistem științific și/sau incertitudine tehnologică.

Adaptarea software-urilor deja existente și activitățile de suport pentru acestea nu au neapărat un caracter inovator pentru a susține facilitatea CDI. Totuși, inovarea se naște atunci când se produc noi teoreme și algoritmi în domeniul IT, precum și cercetarea și dezvoltarea instrumentelor software sau a tehnologiilor în domenii specializate de calcul. Cu titlu de exemplu, inovarea apare în procesarea imaginilor, prezentarea geografică a datelor, recunoașterea caracterelor, inteligența artificială și alte domenii asemănătoare. Aceste activități sunt doar câteva exemple și apar în literatura de specialitate (în special în publicațiile OCDE).

În concluzie, dacă substanța activităților din domeniul IT este de inovare și dacă se respectă prevederile legislative românești cu privire la CDI, merită cunoscute și aplicate facilitățile fiscale cât timp mai sunt disponibile.

Vă informăm că în a fost publicată Legea 30/2019 ce aduce modificări semnificative Codului fiscal și Codului de procedură fiscală. Principalele arii vizate sunt: impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit pe venit, TVA, accize și unele aspecte legate de procedura fiscală.

În continuare, facem referire la nouățile legislative cu impact asupra impozitului de profit și asupra impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să revenim cu un sumar legislativ pentru celelalte taxe și impozite care au suferit modificări.

IMPOZIT PE PROFIT

Deductibilitatea cheltuielilor sociale:

În categoria cheltuielilor sociale, cu deductibilitate limitată (de 5% din aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului), suplimentar față de avantajele acordate de angajatori salariaților de tipul cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, tichete de creșă, etc au fost introduse și tichetele culturale. Completarea intervenită în Codul fiscal este aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2019;

Vă reamintim că această actualizare intervine ca urmare a Legii 165/2018, prin care s-a stabilit că începând cu 2019 angajatorii pot acorda, pe lângă tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, vouchere de vacanță, și tichete culturale;

Tichetele culturale sunt acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale;

Bunurile și serviciile culturale pot fi:

a) abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;

b) cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăși suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional. Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Deductibilitatea cheltuielilor de sponsorizare:

–       Cu privire la modul de deducere a cheltuielilor de sponsorizare și/sau mecenat, în continuare, se mențin aceleași reguli de deducere la calculul rezultatului fiscal, respectiv:

Cheltuielile de sponsorizare sunt nedeductibile fiscal în perioada în care au fost angajate;

Cheltuielile de sponsorizare scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre:

1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri;

2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit în perioada în care au fost angajate, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit;

Însă cu caracter de noutate:

în cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele expuse anterior, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Această nouă dispoziție va fi aplicabilă începând cu 1 aprilie 2019;

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de A.N.A.F. (Acest aspect va fi reglementat expres prin ordin al președintelui A.N.A.F.) Registrul este public și se afișează pe site-ul A.N.A.F. Înscrierea în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:

a) desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;

b) și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;

c) nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;

d) a depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;

e) nu a fost declarată inactivă, potrivit Codul de procedură fiscală.

Deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării (dobânzi)

S-au modificat plafoanele maxime de deducere a cheltuielilor cu dobânzile în cursul unui exercițiu fiscal. Mai exact:

Începând cu 1 ianuarie 2019, limita maximă de deducere a costurilor excedentare ale îndatorării s-a majorat la 1.000.000 euro, calculat la cursul de schimb BNR din ultima zi a trimestrului/anului fiscal. În anul 2018, dobânzile au fost deductibile în limita unui plafon semnificativ mai redus, de 200.000 euro/perioadă fiscală;

Suplimentar, contribuabilii mai pot deduce încă 30 % din EBITDA fiscal (calculat ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării și amortizarea fiscală deductibilă). În anul 2018, dobânzile erau deductibile suplimentar în limita a 10% din EBITDA fiscal;

Pentru situația în care EBITDA fiscal are o valoare negativă sau egală cu zero, dobânzile ce excedă limita de 1.000.000 euro/perioadă fiscală vor fi nedeductibile fiscal în perioada de referință, cu posibilitatea de reportare, fără limită de timp,  în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere cu cele amintite anterior;

Au fost introduse mențiuni suplimentare privitoare la reportarea costurilor excedentare nededuse, în situația reorganizărilor. Astfel:

•  dreptul de reportare al contribuabililor care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare se transferă contribuabililor nou-înființați, proporțional cu activele transferate societăților beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare;
•   dreptul de reportare al contribuabililor care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, se împarte între acești contribuabili și cei care preiau parțial patrimoniul societății cedente, proporțional cu activele transferate societății beneficiare.

IMPOZIT PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Principalele elemente cu caracter de noutate în materia impozitării microîntreprinderilor sunt următoarele:

La calculul bazei impozabile a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, vor fi excluse veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, dacă

•  la momentul constituirii lor, contribuabilul era plătitor de impozit pe profit, iar cheltuieli au fost considerate nedeductibile fiscal sau
• au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Această modificare a intervenit ca urmare a faptului că, începând cu 2018, Codul fiscal a permis inclusiv persoanelor juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, al asigurărilor, al pieței de capital să aplice sistemul de impunere specific microîntreprinderilor;

În ceea ce privește sponsorizările, mențiunea amintită la impozitul pe profit cu privire la entitățile nonprofit și la unitățile de cult care trebuie să fie înscrise în Registrul entităților/unităților de cult (organizat de ANAF) la data încheierii contractului de sponsorizare, se aplică și în cazul microîntreprinderilor. Anterior acestei modificări, Codul fiscal prevedea că facilitatea fiscală acordată pentru sponsorizări era aplicabilă în cazul susținerii entităților nonprofit și a unităților de cult, care erau furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.

”Într-un context global deloc favorabil, în care investitorii sunt foarte precauți și ostili la orice fel de riscuri, recentele măsuri anunțate de autorități riscă să afecteze competitivitatea României. În astfel de circumstanțe, stabilitatea și predictibilitatea legislativă sunt regulile de bază. De aceea, ar fi fost de dorit ca adoptarea unor măsuri fiscale de o asemenea importanță să fie discutată din timp cu mediul de afaceri și cu restul partenerilor sociali și să fie precedată de un studiu temeinic de impact, în așa fel încât să existe o imagine clară a efectelor pe termen mediu și lung în plan economic și social. Încă nu este prea târziu pentru o astfel de analiză și pentru o consultare reală a mediului de afaceri”, a precizat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România. 

1. Taxa pe activele financiare

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie o taxa “pe lăcomie” aplicabilă instituțiilor financiar-bancare (e.g. bănci, IFN-uri, instituții de plată), în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de referință 1,5 %. Aceasta taxă se va plăti trimestrial prin aplicarea a 4 cote progresive de 0.2%,0.4%, 0.6% si 0.9% asupra activelor contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, în funcție de nivelul ROBOR. Cota de 0.9% poate să fie majorată progresiv în cazul în care media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință. Taxa reprezintă cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe profit pentru bănci.

La acest moment, așa cum este redactată propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare, indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că aceasta va fi plătită de 4 ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat. La actualul nivel al dobânzilor interbancare ROBOR, această taxă s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, în condițiile în care valoarea activelor nete ale băncilor era de 445 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii septembrie, conform datelor BNR – aceasta ar rezulta în încasări de 16 miliarde de lei.

Totuși, estimările autorităților din nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe în sectorul bancar, ceea ce indică faptul că autoritățile mizează totuși pe perceperea taxei o singură dată pe an sau la un nivel al dobânzilor ROBOR semnificativ sub cel înregistrat în prezent în piața bancară.

”În afară de modul de percepere al taxei, care ar trebui lămurit, nu este clar mecanismul prin care autoritățile au fixat nivelul de 1,5% al dobânzilor ROBOR ca fiind unul rezonabil, în vreme ce cotațiile peste acest plafon ar fi considerate excesive și ar fi taxate în mod progresiv. Stabilirea unui astfel de plafon poate denatura libera concurență de pe piața interbancară putând să se constituie într-un mecanism de fixare a prețurilor”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

Nivelul la care a fost stabilită această taxă este cel mai ridicat din Uniunea Europeană (în condițiile actuale ale dobânzilor interbancare), în celelalte state membre în care se aplică o astfel de taxă (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul este semnificativ mai scăzut și taxa nu este gândită în sistem progresiv.

”Un alt element de incertitudine îl reprezintă impactul impunerii unei astfel de taxe asupra creditării, asupra costurilor finanțării, atât pentru companii, cât și pentru cetățeni și pentru stat în definitiv. Nu este clar în ce măsură un astfel de nivel ridicat al taxei pe activele financiare este suportabil pentru băncile de talie mai mică sau pentru IFN-uri. Aplicarea acesteia ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de creștere economică ale țării și poate conduce la scăderea intermedierii financiare, în condițiile în care România are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană”, a arătat Diana Coroabă, Partener, Liderul Echipei de Consultanță Fiscală pentru sectorul Serviciilor Financiare, PwC România. 

2. Modificări în sectorul Telecomunicațiilor

Se instituie un prag minim al taxei de licență într-un procent de 4% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN în care se încadrează activitatea de comunicații electronice (pentru comunicații mobile de generația a doua și a treia) și într-un procent de 2% (pentru comunicații mobile de generația a cincea), multiplicat cu numărul de ani pentru care se acordă licența. O alta modificare adusă se refera la stabilirea tarifului de monitorizare (taxa administrativa) la o valoare de 3% din cifra de afaceri (de aproximativ 7 ori mai mult față de nivelul actual de 0.4%).

Față de aceste modificări, subliniem faptul că, potrivit Directivei Europene 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, furnizorilor de servicii de comunicații electronice le pot fi impuse taxe administrative în vederea finanțării activităților autorității naționale de reglementare în domeniul gestionării sistemului de autorizare și al acordării dreptului de utilizare, dar numai dacă aceste taxe sunt limitate la acoperirea costurilor administrative efective.

”Considerăm ca o atare modificare, nealiniată cu prevederile Directivei, ar putea atrage declanșarea unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană asupra României, din moment ce un procent atât de ridicat nu credem ca ar putea fi realmente justificat de valoarea costurilor administrative ale autorităților naționale de reglementare”, a precizat Manuela Guia, Partener, D&B David și Baias. 

3. Modificări în sectorul energetic

Contribuția bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activități în domeniul energiei electrice şi termice este egală cu 3% din cifra de afaceri realizată de aceștia. Pana acum aceasta era stabilita prin Ordin ANRE, iar contribuția maximă in anul 2018 a fost de 0,1% din cifra de afaceri realizată.

De asemenea, se impune plafonarea prețurilor la gazele naturale nivelul de 68 lei/MWh și menținerea la acest nivel până în februarie 2022, lucru ce contravine legislației europene privind liberalizarea prețurilor.

”Vorbim despre o creștere de 30 de ori a contribuției percepute pentru operatorii economici din domeniul energiei electrice și termice, ceea ce reprezinta o majorare semnificativă, care va avea un impact negativ asupra activității acestora. Însă, deși legea vorbește de perceperea unei contribuții, nu este clar dacă în substanță, prin introducerea unei astfel de măsuri legislative, nu se instituie în fapt un impozit pe cifra de afaceri a operatorilor din domeniu, fapt ce ar putea contraveni prevederilor Directivei Europene privind TVA”, a precizat Andreea Mitiriță, Partener, Lider al Echipei de Servicii de Consultanță Fiscală pentru Sectorul Energetic, PwC România.

”În ceea ce privește plafonarea prețurilor la gaze naturale, dincolo de faptul că aceasta contravine legislației europene care dă posibilitatea Statelor Membre să introducă astfel de măsuri numai în anumite condiții și pe perioade nu mai lungi de 6 luni, trebuie văzut care va fi impactul asupra sectorului, în condițiile în care un astfel de preț s-ar putea să facă neatractive din punct de vedere financiar investițiile, atât în susținerea exploatărilor onshore, care fiind la un nivel ridicat de maturitate necesită investiții semnificative pentru creșterea gradului de recuperare, dar mai ales a investițiilor în exploatarea zăcămintelor offshore, care s-ar putea să fie amânate de operatorii din domeniu în așteptarea unui cadru fiscal mai propice demarării acestor investiții, afectând astfel securitatea energetică a țării pe termen lung”, a declarat Andreea Mitiriță.

De asemenea, se precizează că diferențele de costuri de achiziție ale furnizorilor pentru anii 2018 si 2019, nerecuperate din prețurile practicate, se vor recupera până la data de 30.06.2022, conform reglementărilor ANRE. Cu alte cuvinte, furnizorii care s-au aprovizionat deja la un preț mai mare vor subvenționa noul preț plafonat din surse proprii, urmând ca pierderile sa fie recuperate, în cel mai bun caz, în termen de trei ani de acum încolo.

4. Pilonul II de pensii

Participanții la fondurile de pensii se pot retrage anticipat după 5 ani de cotizare la acel fond. În cazul în care retragerea are loc înainte de pensionare, în momentul transferării activelor se va percepe un comision de 2%.

Se modifică și capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii, care în prezent era stabilit la 4 milioane euro, acesta fiind acum calculat ca procent din valoarea contribuțiilor (5% dacă valoarea contribuțiilor este sub 100 milioane Euro; 7% pentru o valoare intre 100 milioane Euro și 500 milioane Euro; 10% pentru o valoare mai mare de 500 milioane euro).  Nu este clar în prezent care este baza de calcul pentru capitalul social, întrucât Ordonanța nu menționează care sunt contribuțiile care se vor lua în considerare la calculul acestuia.

Comisionul de administrare plafonat în prezent la 2.25% este redus la 1%.

”Aceste modificări ale sistemului de funcționare a Pilonului II pot schimba în mod radical parametrii financiari în care operează fondurile private de pensii, afectând planurile acestora de afaceri. Or în aceste condiții, este de văzut dacă nu cumva vor exista investitori care să se simtă lezați și să se adreseze curților de arbitraj internaționale, invocând clauzele din acordurile bilaterale semnate de România de protejare a investițiilor străine, precum în cazul unor spețe recente pierdute de țara noastră”, a precizat Daniel Anghel.

5. Importante modificări aduse Codului de procedură fiscală în privința accesului organelor fiscale la informații referitoare la contribuabili

Entitățile care au obligații de raportare conform legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului vor fi obligate sa comunice, la cerere, informații și către organul fiscal central detalii referitoare la procedurile adoptate pentru respectarea acestei legislații, monitorizarea relației de afaceri cu parteneri contractuali și respectiv evidențele tranzacțiilor derulate.

”Trebuie să ne așteptăm, deci, ca de acum înainte inspectorii ANAF să solicite și informații legate de respectarea legislației pentru combaterea spălării banilor de la entitățile care au această obligație de raportare către Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, la care nu aveau acces până în prezent, iar aceasta ar putea să ofere organelor fiscale o perspectivă diferită a operațiunilor pe care le analizează, ceea ce ar putea avea consecințe fiscale semnificative pentru contribuabili”, a declarat Dan Dascălu, Partener, D&B David și Baias.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Companiile sunt tot mai responsabile față de problemele comunității, dar schimbările legislative reduc dramatic numărul celor care ar putea utiliza facilitatea fiscală de direcționare a până la 20% din impozitul pe profit către sectorul neguvernamental, conform unei analize realizate de EY România în parteneriat cu Asociația pentru Relații comunitare și HOSPICE Casa Speranței, în perioada octombrie – noiembrie 2018.

În demersul comun de promovare a Legii sponsorizării, cele trei organizații au derulat un sondaj în perioada octombrie – noiembrie 2018 pentru a evalua notorietatea și gradul de accesare a facilității fiscale de 20% în rândul companiilor locale care înregistrează anual o cifră de afaceri de minim 1 milion de euro. La întrebări au răspuns 59 de companiil plătitoare de impozit pe profit, dintre care 58% cu o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane euro și 42% între 1 și 10 milioane euro.

Principalele concluzii ale cercetării:

• Facilitatea fiscală este tot mai cunoscută în rândul companiilor, un procent semnificativ mai mare de respondenți a auzit despre acest mecanism în 2018 (97%) comparativ cu 2015 (87%).
• Principala motivație a celor care au direcționat fonduri ONG-urilor prin acest mecanism în anul fiscal 2017 este responsabilitatea față de problemele comunității (75%).
• Domeniile către care s-au direcționat fondurile în 2017 sunt: educație (68%), sănătatea (64%), servicii sociale (55%), cultură (41%), mediu (11%), sport (9%).
• Cele mai multe dintre companii au ales sa direcționeze fondurile către ONG-uri (94%), dar și către școli (30%), spitale (26%), persoane fizice (21%), biserici (11%) sau alt tip de entitate (23%).
• 84% dintre reprezentanții companiilor au declarat că susțin constant una sau mai multe organizații neguvernamentale prin sponsorizări.

Cu toate acestea, doar una din două societăți comerciale impozitate pe baza profitului pe tot parcursul anului 2017 a ales să utilizeze facilitatea fiscală 20%. Această estimare a fost făcută de Asociația pentru Relații Comunitare pe baza analizei datelor privind cifra de afaceri și profitul net pentru peste 124 de mii de companii și extrapolarea rezultatelor obținute la datele furnizate de ANAF.

Conform datelor de la ANAF, în 2017, 27.784 de societăți comerciale au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private, direcționând către entități cu scop nelucrativ, printre care și organizații neguvernamentale, suma totală de peste 1,27 miliarde de lei (280 milioane de euro).

Dacă toate companiile ar fi direcționat către sectorul neguvernamental, suma maximă prevăzută de lege – peste 2,25 miliarde de lei (494 milioane de euro) ar fi putut suține domenii cheie precum sănătatea, educația și mediul, estimează Asociația pentru Relații Comunitare.

Trei ordonanțe care frânează accesarea și beneficiile Legii sponsorizării

Deși România acordă facilități fiscale pentru sponsorizări, conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal¹, modificările legislative din ultimii doi ani reduc dramatic numărul companiilor care ar putea folosi facilitatea acordată de stat și, mai ales, fondurile care ar putea fi direcționate în dezvoltarea comunităților în care își desfășoară activitatea.

Ordonanța 3/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care limita maximă a cifrei de afaceri care definește microîntreprinderile a fost crescută de la 100.000 euro la 500.000 euro, scade cu 63% numărul companiilor care pot utiliza facilitatea fiscală și cu 10% suma care se poate direcționa. Aceste firme, care avuseseră un potențial total de sponsorizare de peste 50 de milioane de euro, au devenit supuse impozitului pe venit, și nu pe profit, fără posibilitatea de a direcționa un procent din impozitul pe profit către cauze sociale.

Ordonanța nr. 79/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care începând de la 1 ianuarie 2018 toate companiile cu cifra de afaceri până la 1 milion de euro sunt impozitate pe baza cifrei de afaceri și nu a profitului, duce la o scădere cu 78% a procentului de companii care nu mai pot face sponsorizări deductibile și generează o scădere de aproximativ 17% a sumei totale de bani care s-ar putea direcționa la nivel național. Potențialul de sponsorizare estimat de Asociația pentru Relații Comunitare este de 82 de milioane de euro.

În plus, cele două ordonanțe generează un mediu neechitabil pentru zeci de mii de societăți comerciale care pentru un comportament identic nu beneficiază de aceleași facilități fiscale precum companiile impozitate pe baza profitului. 

Conform Ordonanței 25/2018², sunt eligibile pentru sponsorizări doar organizațiile neguvernamentale care sunt furnizori acreditați de servicii sociale cu cel puțin un serviciu social licențiat, în timp ce alte organizații, din domenii cheie cum ar fi  educație, mediu sau chiar și unele organizații din domeniul medical, sunt restricționate. Organizațiile eligibile reprezintă aproximativ 5% din totalul organizațiilor neguvernametale active din România.

Impactul negativ al acestor schimbări se răsfrânge astfel asupra majorității organizațiilor neguvernamentale, mai cu seamă asupra celor de dimensiuni mici și medii, care nu mai pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și depindeau tocmai de sponsorizările pe care aceste firme le-ar fi putut oferi.

„Prevederile OUG 25/2018 permit microîntreprinderilor, impozitate pe baza cifrei de afaceri, să sprijine prin această facilitate fiscală doar organizațiile neguvernamentale care oferă servicii sociale licențiate, însă toate ONG-urile, indiferent de domeniu, ar trebui să beneficieze de ea. În România sunt peste 40.000 de organizații neguvernamentale active care oferă servicii absolut necesare în multe domenii cheie, în care statul nu intervine deloc sau nu intervine suficient de rapid. De aceea, activitatea acestor organizații, care depinde în proporție foarte mare de această facilitate fiscală, este esențială. Aceste organizații de multe ori reușesc să rezolve problemele societății mai eficient în termeni de timp și de bani față de stat”,  declară Laszlo Bodor, NGO Capacity Building Manager, Asociația pentru Relații Comunitare.

“Toate serviciile oferite de HOSPICE Casa Speranței sunt gratuite pentru pacienți și familiile lor. Pentru a-și desfășura activitatea în continuare, HOSPICE Casa Speranței are nevoie de implicarea comunității, iar campania de direcționare a 20% din impozitul pe profit/venit este una dintre cele mai importante modalități de atragere de fonduri utilizate de organizația noastră. În anul 2017, suma colectată de HOSPICE prin acest mecanism a fost de 3.345.935 lei (712.000 EUR) și a reprezentat 19% din veniturile obținute de noi prin fundraising”, a declarat Patricia Pușchilă, director de fundraising și comunicare al HOSPICE Casa Speranței.

„Începând din 2018, și microintreprinderile pot folosi această facilitate fiscală, dacă directionarea se face către un ONG acreditat ca furnizor de servicii sociale, ca în cazul HOSPICE. Asistența socială este unul dintre pilonii îngrijrii paliative, iar modificările legislative din acest an permit sponsorizarea serviciilor sociale acreditate asigurate de fundație. Aproape 50% din companiile care ne susțin prin acest mecanism sunt încadrate acum în categoria microîntreprinderilor, de aceea contribuția lor este esențială pentru HOSPICE.IMM-urile pot direcționa în continuare 20% din impozitul către HOSPICE Casa Speranței. Detalii pe www.romaniafarahospice.ro”, completează Patricia Pușchilă.

„Binele se face în România discriminând. În anul 2018, cel mai mare proiect de responsabilitate socială a fost eliminat de pe lista celor 80% dintre companiile din România care ar fi putut să se implice în construcția lui”,afirmă Carmen Uscatu, președinte al Asociației Dăruiește Viață. „În prezent, 2% dintre ONG-urile din România mai pot beneficia de facilitatea fiscală adresată celor 80% dintre companiile din România care din 2018 au devenit plătitoare de impozit pe venit, a precizat Carmen Uscatu.

„Dintr-un calcul pe care Asociația Dăruiește Viață l-a făcut in house a reieșit că 43% dintre companiile care ne-au susținut în 2017 nu ne mai pot oferi sponsorizare și în 2018. Potențialul de sponsorizare al acestor companii este de aproximativ 500.000 Euro. Cu acești bani, Asociația ar fi putut renova complet secția de oncologie a Spitalului de copii Sfanta Maria de la Iași”, a mai spus Carmen Uscatu.

***

Despre studiu

Cercetarea are la bază un chestionar aplicat în perioada 18 octombrie și 16 noiembrie 2018 șianalizează răspunsurile a 59 de reprezentanți ai companiilor plătitoare de impozit pe profit cu cifra de afaceri mai mare de 1 milion EUR din România din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 58% au o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane EUR și 42% între 1 și 10 milioane EUR.

[1] Conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit pot direcționa sub formă de sponsorizare până la 20% din impozitul pe profit de plată către organizații din anumite domenii printre care și organizațiile neguvernamentale. Dacă valoarea sponsorizării nu depășește 0,5% din cifra de afaceri întreaga sumă a sponsorizării se deduce din impozitul pe profit de plată.

[2] Societățile comerciale cu cifra de afaceri până la 1 milion de Euro (microîntreprinderile) vor putea face sponsorizări deductibile în limita a 20% din impozitul pe venit, similar cu companiile plătitoare de impozit pe profit.

***

Despre organizațiile participante în proiect:

HOSPICE Casa Speranței, organizație non-profit înființată în 1992 la Brașov, a introdus conceptul de îngrijire paliativă în România și este cea mai mare fundație din țară care oferă gratuit servicii specializate gratuite de acest tip.

Organizația are două centre cu servicii integrate, în Brașov și București, și echipe mobile în Făgăraș și Zărnești, pentru îngrijirea persoanelor diagnosticate cu boli incurabile. În 2018, HOSPICE a inaugurat centrul socio-medical de la Adunații Copăceni, primul din România destinat exclusiv copiilor cu boli incurabile. HOSPICE a dezvoltat servicii complete de îngrijire paliativă, care sunt oferite în centre de zi, ambulatorii și unități proprii pentru internare, la domiciliul pacienților și în spitalele partenere. În cei 26 de ani de existență, HOSPICE a adus alinare și spe;ranță pentru peste 26.000 de copii și adulți cu boli incurabile.

Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) lucrează de peste 17 ani pentru a încuraja filantropia ca mecanism de schimbare socială. Lucrăm cu toți cei care caută resurse pentru a-și ajuta semenii, cu cei care doresc să ofere resurse pentru a transforma vieți și construim mecanisme care să facă transferul acesta de resurse mai simplu și mai eficient (www.arcromania.ro).

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

• Aproape 60% dintre contestațiile actelor de impunere s-au soluționat favorabil sau parțial favorabil
• Majoritatea sumelor suplimentare stabilite în urma inspecțiilor fiscale au fost de sub 100.000 de lei

34% dintre companiile participante la un sondaj realizat de PwC România au declarat că au făcut obiectul inspecțiilor fiscale în 2017. Rezultatele studiului trebuie interpretate în contextul în care Agenția Națională de Administrare Financiară (ANAF) a comunicat că, la nivelul întregii economii, activitatea de inspecții fiscale a scăzut cu 20% în 2017, comparativ cu anul anterior.  De asemenea, inspecțiile antifraudă au scăzut cu 15%. Din eșantionul de 169 de companii chestionate, 12% fie nu au fost niciodată subiectul unei inspecții fiscale în timp ce 17% au fost controlate înainte de anul 2012.

În ceea ce privește durata inspecțiilor, cele mai multe dintre acestea (37%) nu s-au întins pe mai mult de 1-3 luni, iar sumele stabilite suplimentar de plată în majoritatea cazurilor (57%) au fost de până în 100.000 lei. Au existat și situații în care sumele stabilite suplimentar s-au situat în jurul a 10 milioane de lei.

”Inspecțiile fiscale țin până la urmă de relația firească dintre contribuabili și autoritățile fiscale, însă aceasta ar trebui derulate într-o manieră care să nu perturbe activitatea curentă a companiilor, permițându-le să se concentreze pe generarea de valoare adăugată, care să ducă la dezvoltare și crearea de locuri de muncă. Din acest punct de vedere, este de dorit ca inspecțiile fiscale să reprezinte mai degrabă excepția decât norma interacțiunilor dintre autorități și contribuabili și să se deruleze pe o perioadă cât mai scurtă de timp, concentrându-se mai ales pe domeniile cu grad mai ridicat de evaziune fiscală. De asemenea, trebuie remarcat că pe plan extern se încurajează tot mai mult inspecția derulată electronic prin intermediul unor formulare standard de tip SAF-T, a căror implementare ar trebui accelerată și în România”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Departamentul de Taxe și consultanță juridică, PwC România.

Ce au controlat inspectorii fiscali?

Cele mai importante aspecte vizate de controale au fost declararea impozitului pe profit, 46% dintre companii și  modalitatea în care a fost înregistrată taxa pe valoarea adăugată (TVA), 38% dintre respondenți. Principalele aspecte avute în vedere de inspectori au ținut de deductibilitatea serviciilor, cheltuielile de protocol, sponsorizările, diminuarea pierderilor fiscale prin capitalizarea cheltuielilor, nedeductibilitatea cheltuielilor, diferențe între marfa înregistrată în inventar și stocurile existente, limitarea cheltuielilor atribuite autovehiculelor, controlul prețurilor de transfer pentru determinarea riscului fiscal.

Respondenții au menționat că au prezentat interes pentru autorități și implicațiile de TVA rezultate în urma ajustărilor prețurilor de transfer sau reclasificării deductibilității serviciilor,  TVA aplicată asupra depășirii plafonului de protocol,  modul de completare a declarației 394, livrări și achiziții comunitare, TVA aferentă cheltuielilor de protocol, sponsorizări etc.

Deși majoritatea participanților la sondaj (62%) a ales să nu conteste actele de impunere, dintre cei care au făcut-o, 12% au câștigat integral la nivel administrativ în timp ce 45% dintre contestații au avut parțial câștig de cauză. Dintre contribuabilii care aveau soluționări nefavorabile sau favorabile parțial, 80% au ales sa meargă în instanță – iar majoritatea litigiilor (70%) sunt încă pe rol. Pentru litigiile finalizate (10%), instanțele au anulat actele de impunere în mare parte (80%) și au respins acțiunile contribuabililor pentru doar 20% dintre ele.

”Se observă un proces de maturizare a contribuabililor fiscali din România care recurg la contestarea în instanță a deciziilor de impunere doar atunci când consideră că drepturile le-au fost lezate. Pentru autoritățile fiscale ar trebui să fie un semnal de alarmă faptul că instanțele dau în multe cazuri câștig de cauză contribuabililor, ceea ce arată faptul că inspectorii fiscali au de multe ori o interpretare prea restrictivă a legislației fiscale” a declarat Dan Dascălu, Partener, D&B David și Baias, Liderul echipei de litigii comerciale și fiscale.

În cazul celor care au contestat actele de impunere (aproape 40% dintre participanți), contestația s-a soluționat parțial nefavorabil pentru 43% dintre participanți, pentru 45% contestația s-a soluționat parțial favorabil și doar pentru 12%  contestația a fost soluționată în întregime favorabil. Dintre cei ale căror contestații au fost soluționate nefavorabil sau parțial favorabil, 80% au continuat să atace aceste soluții în instanțe, iar majoritatea acestor acțiuni (peste 80%) se află încă pe rolul instanțelor de judecată. În 80% dintre litigiile finalizate, instanțele au anulat actele de impunere.

Majoritatea celor care au contestat actele de control și au obținut soluții favorabile a fost asistată de consultanți externi, în vreme ce firmele care au obținut anularea actelor de control în instanță au fost asistate în proporție de 100% de consultanți externi.

”În pregătirea unei inspecții fiscale contribuabilii ar trebui să aibă în vedere revizuirea contractelor, respectiv a documentelor justificative aferente. Se recomandă consultarea unor specialiști care să acorde asistență specializată pe durata controlului și în faza de contestare a actelor de impunere, în special, în faza a instanțelor de judecată unde, așa cum rezultă din concluziile sondajului realizat, se pot obține soluții favorabile contribuabililor”, a adăugat Dan Dascălu.

Despre sondaj

Sondajul PwC a fost derulat în primul trimestru al anului 2018, la chestionar răspunzând reprezentanții a 169 de companii din România. Companiile participante desfășoară activități în producția industrială (20%), industria auto (13%), comerț (11%), servicii financiare (8%), industria farmaceutică (5%); telecomunicații (5%), IT (5%), imobiliare (3%), petrol și gaze (3%) și energie (1%).  Majoritatea companiilor respondente sunt încadrate în categoria marilor contribuabili (63%); dintre companiile participante, 77% au un număr de angajați de până în 1.000.  Aproximativ 74% din companiile respondente au înregistrat profit (cumulat) la sfârșitul anului 2017.

Principalul scop al sondajului a fost de a identifica și analiza informații cu privire la inspecțiile fiscale, respectiv frecvența, durata și efectele acestora, care au fost principalele aspecte monitorizate de către echipele de inspectori, câte companii au decis să conteste actele de impunere, care a fost rezultatul acestor contestații, dar și alte elemente care sunt prevăzute în detaliu în această prezentare.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Guvernul a aprobat Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, pentru a sprijini mediul de afaceri și pentru a reduce costurile de conformare a contribuabililor.

Principala modificare față de proiectul pus în dezbatere publică, se referă la Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și vizează, luarea în considerare și a contractelor individuale de muncă/convențiilor individuale de muncă, încheiate potrivit legilor speciale, la stabilirea numărului de angajați. Rămân neschimbate prevederile referitoare la actualizarea referințelor la noul plafon de 1.000.000 euro și posibilitatea de a opta pentru aplicarea prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul fiscal.

Reamintim cele mai importante clarificări cuprinse în actul normativ:

Impozitul pe profit:
·    revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii;
·    introducerea unor precizări referitoare la aplicarea Capitolului III1 – Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, în legătură cu limitarea cheltuielilor cu dobânzile.

Impozitul pe venit și contribuții sociale:

a) noul mecanism de stabilire a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale inclus în declarația unică:
·    aplicarea sistemului de autoimpunere;
·    modul de efectuare a plăților privind obligațiile fiscale, respectiv impozit pe venit și contribuții sociale pentru care termenul de plată este data de 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor;
·    calculul bonificațiilor la plata obligațiilor fiscale cu anticipație, până la termenul de plată al acestora;
·    eliminarea plăților anticipate ale impozitului pe venit și contribuțiilor sociale în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
·    ajustarea normei anuale de venit de către contribuabil care obțin venituri din activități independente și cedarea folosinței bunurilor;
·    obligațiile contribuabililor persoane fizice în legătură cu stabilirea venitului net anual din activități agricole pe bază de norme de venit;
·    exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale;
·    în contextul noului sistem de contribuții sociale, exemplificarea modului de încadrare a veniturilor în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse;

b) susținerea entităților nonprofit:
·    condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta pentru direcționarea cotei de 2% din impozitul datorat, atât pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii cât și a unităților de cult și respectiv, pentru acordarea de burse private sau a entităților; condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta pentru direcționarea cotei de 3,5% din impozitul datorat către entitățile nonprofit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați în condițiile legii;
·    exercitarea opțiunii, ca direcționarea cotei de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat, să se efectueze de către plătitorul de venit, aceasta fiind valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutivi, pentru veniturile din salarii, drepturi de proprietate intelectuală sau obținute în baza contractelor de activitate sportivă;

c) alte măsuri:
·    reglementarea regimului fiscal al veniturilor obținute în baza contractelor de activitate sportivă definite prin Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, în sensul introducerii sistemului de reținere la sursă a impozitului și a contribuțiilor sociale;
·    reglementarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală într-o categorie distinctă de venituri pentru care se aplică regimul de reținere la sursă a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale;
·    eliminarea obligației de înregistrare la ANAF a contractelor de închiriere;
introducerea unui capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția asiguratorie pentru muncă”, prin care se aduc clarificări referitoare la contribuabilii care datorează contribuția asiguratorie pentru muncă, precum și la veniturile pentru care se datorează contribuția;

Taxa pe valoarea adăugată:
·    detalierea regulilor aplicabile din punct de vedere al includerii în sfera TVA și al exercitării dreptului de deducere a taxei pentru operațiunile de cercetare – dezvoltare, având în vedere principalele situații ce se pot întâlni în practică;
·    introducerea prevederilor din care rezultă cu claritate faptul că organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe sunt persoane impozabile din perspectiva TVA. În ceea ce privește regimul TVA aferent colectării remunerației compensatorii pentru copia privată, se clarifică regulile aplicabile, atât pe relația titularii de drepturi de autor – organism de gestiune colectivă, cât și pe relația organism de gestiune colectivă – utilizator de drepturi de autori, în sensul că această remunerație nu reprezintă contrapartida unei prestări de servicii în sfera TVA.

Accize și alte taxe speciale
·    Corelarea prevederilor din normele metodologice referitoare la autoritățile competente care efectuează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați, cu prevederile din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare;
·    acordarea dreptului de a beneficia de scutire de la plata accizelor pentru produsele accizabile achiziționate pentru/sau în numele forţelor NATO și pentru achizițiile efectuate de către structurile cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării Naţionale;
·    actualizarea formulei de denaturare completă a alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool pur, ca urmare a adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr.3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata accizelor.

Impozite și taxe locale:
·    reglementarea regulilor pentru acordarea scutirii impozitului pe clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
·    actualizarea exemplelor de calcul a impozitului pe teren, ca urmare a abrogării impozitării suprafețelor de teren, înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, precum și terenuri înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, în suprafața de până la 400 m2.

Normele metodologice conțin exemple concrete, tocmai pentru a asigura aplicarea coerentă și mai simplă a Codului fiscal.

• Șase state intenționează să încurajeze concurența prin reducerea impozitelor pe profit
• 37% dintre state preconizează majorarea impozitării ca urmare a modificărilor aduse legilor privind mediul digital
• Tendința pe termen lung spre un sistem de impozitare redusă, dar cu bază largă, atinge un punct critic

Reformele fiscale globale și cele din SUA, precum și adoptarea numeroaselor modificări ale politicilor fiscale internaționale în 2018, încurajează statele să facă demersuri în materie de competitivitate fiscală, prin intermediul unor modalități noi și inovatoare. Aceasta este una dintre concluziile raportului EY The outlook for global tax policy in 2018, care prezintă opiniile și previziunile experților EY pe politici fiscale din 41 de țări de la nivel global.

Se preconizează că 2018 va fi anul în care implementarea măsurilor BEPS (de combaterea erodării bazelor de impozitare și a transferului profiturilor) va atinge un punct maxim. Vom vedea un val de modificări asupra legislațiilor naționale în multe state și asupra rețelei internaționale de tratate fiscale bilaterale, stimulate de revizuirea reciprocă a standardelor minime BEPS de către OCDE.  Implementarea de procese proactive pentru monitorizarea, evaluarea, cuantificarea și respectarea vastei game de schimbări preconizate în 2018 și în anii următori va fi esențială pentru companiile care doresc să evite surprizele neplăcute.

Agenda fiscală a Uniunii Europene (UE) în 2018 va fi dominată, probabil, de ceea ce s-a întâmplat în 2017. Aceasta presupune: continuarea reformei sistemului privind impozitul pe profit, elaborarea unei liste comune a UE care să cuprindă jurisdicțiile fiscale necooperante, discutarea măsurilor privind aspectele legate de baza de impozitare a activităților digitale, negocierea actualizării regulilor TVA pentru comerțul electronic și lansarea primei etape de propuneri pentru reformarea sistemului TVA al UE.

“Acest context internațional este din ce în ce mai relevant și în România, atât pentru companii multinaționale, cât și pentru cele naționale. De pildă, anul 2018 a început prin adoptarea Directivei privind combaterea evaziunii fiscale de către țara noastră (este prima din Uniunea Europeană). Aceasta directivă este strâns legată de inițiativele BEPS și, printre alte măsuri, a adus anumite restricții noi privind regimul fiscal al costurilor financiare. Evolutia legislației și a practicilor în domeniul prețurilor de transfer în România este, de asemenea, influențată în mare măsură de BEPS. Sunt și vor fi și mai multe exemple în acest sens și, de aceea, este critic pentru orice afacere peste un anumit prag de mărime să fie la curent cu schimbările rapide internaționale și naționale în domeniul fiscalității”, declară Alex Milcev, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România.

Statele continuă demersurile de stimulare a activității economice și de atragere a investițiilor directe străine prin menținerea sau reducerea impozitului pe profit. Scăderea acestuia în SUA cu peste o treime, la o medie combinată între impozitul federal și cel statal de aproximativ 26%, reprezintă cea mai mare reducere procentuală dintre toate statele analizate în raport și face ca nivelul impozitului pe profit din Statele Unite să scadă sub actualele valori medii din OCDE și G7. Reduceri semnificative în exercițiul financiar 2018 au fost realizate și în Argentina (scădere de la 35% la 30%), Columbia (de la 40% la 37%) și Luxemburg (de la 27% la 26%).

 „Tendința pe termen lung care implică un sistem fiscal cu impozitare redusă și o bază de impozitare largă, care se manifestă de mulți ani, se va menține și în 2018. Șase din cele 41 de jurisdicții (15%) analizate în cel mai recent raport al nostru au un nivel mai scăzut al impozitului pe profit în 2018, apropiat de cel de 16% din raportul nostru pentru 2017 și cel de 18% din raportul nostru pentru 2016, în care sunt comparate țări similare”, a declarat Chris Sanger, EY Global Tax Policy Leader.

Raportul indică faptul că este posibil să se atingă un punct critic în legătură cu această tendință, 11 jurisdicții (27%) preconizând un nivel global al impozitului pe profit mai mic în 2018 (în comparație cu 20% în 2017), în timp ce șapte jurisdicții (17%) preconizează o povară fiscală asociată cu impozitul pe profit mai mare în 2018 (în comparație cu 22% în 2017).

Previziunile au evidențiat, de asemenea că, în acest an activitatea de cercetare și dezvoltare, precum și alte acțiuni menite să încurajeze dezvoltarea afacerilor beneficiază de mai mult sprijin din partea guvernelor pentru a fi competitive. Astfel, 14 din cele 41 de țări (34%) estimează că vor acorda în 2018 un sprijin mai consistent afacerilor. Șase din țările incluse în studiu – China, Danemarca, Germania, Hong Kong, Italia și Singapore – își consolidează în 2018 ajutorul acordat cercetării și dezvoltării și stimulentele acordate mediului de afaceri.

Reforma fiscală globală poate fi încurajată și mai mult de vasta reformă din Statele Unite

Constatările indică faptul că reforma fiscală americană, alături de alte aspecte convergente, precum implementarea recomandărilor OECD privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS), noile directive UE privind combaterea evitării impozitării și măsurile de transparență și raportarea publică a informațiilor, vor avea un impact semnificativ asupra contribuabililor multinaționali în 2018, indiferent dacă au sau nu operațiuni în SUA.

Raportul evidențiază, de asemenea, amploarea modificărilor legate de impozitarea digitală, de schimbările privind impozitarea directă (Grecia, Italia și Regatul Unit), impozitarea indirectă (Argentina, Singapore și Turcia), de redefinirile sediului permanent (în Italia și India) și măsurile de combatere a evitării impozitării pentru companiile care activează în domeniul digital (Noua Zeelandă). 15 din cele 41 de jurisdicții (37%) preconizează deja niveluri de impozitare mai mari în 2018, ca urmare a schimbărilor fiscale axate pe domeniul digital.

****

Despre raport

Al optulea raport anual The outlook for global tax policy in 2018 îmbină previziunile coordonatorilor departamentelor EY pentru politici fiscale din 41 de țări, precum și propuneri ale guvernelor și schimbări legislative cunoscute. Lista completă a țărilor cuprinse în raport poate fi vizualizată aici. Raportul  oferă o privire generală asupra evoluțiilor cheie ale politicilor în 41 de jurisdicții: Argentina, Australia, Austria, Brazilia, Bulgaria, Canada, China (continentală), Columbia, Costa Rica, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Guatemala, RAS Hong Kong, Ungaria, India, Indonezia, Italia, Japonia, Luxemburg, Malaysia, Mexic, Noua Zeelandă, Panama, Peru, Polonia, Portugalia, Rusia, Singapore, Africa de Sud, Spania, Elveția, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ucraina, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Vietnam.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 250.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 31,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2017. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 770 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

• Impozit pe profit

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Începând cu 30 martie 2018, prevederea privind obligația contribuabililor pentru activele pentru care au aplicat facilitatea privind profitul reinvestit de a le păstra pentru cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementarilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani, nu va mai fi aplicabilă în cazul activelor care sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de lege.

Cheltuielile de sponsorizare

Începând cu 30 martie 2018, contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordă burse private vor avea obligația de a depune o declarație informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, mecenatului sau burselor private aferentă anului în care s-au înregistrat cheltuielile respective, până la depunerea declarației anuale de impozit pe profit.

• Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Începând cu 1 aprilie 2018, microintreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 RON și au cel puțin 2 salariați vor putea opta, o singură dată, pentru aplicarea regimului de impozit pe profit, începând cu trimestrul în care cele două condiții menționate sunt îndeplinite, opțiunea fiind una definitivă.

O nouă definiție pentru salariat se introduce în sensul impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

De asemenea, microintreprinderile care efectuează sponsorizări potrivit Legii nr. 32/1994, pentru susținerea entităților non-profit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, vor putea solicita credit fiscal pentru respectivele cheltuieli de sponsorizare în limita a 20% din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat pentru trimestrul în care s-au înregistrat cheltuielile respective.

Sumele care nu sunt scăzute ca și credit fiscal pentru sponsorizare pot fi reportate pe o perioada de 28 de trimestre consecutive, scăderea sumelor efectuându-se în ordinea înregistrării cheltuielilor respective.

Contribuabilii cărora li se aplică aceste prevederi vor avea obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, similar cu prevederile titlului de impozit pe profit.

• Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România

Se abrogă prevederile capitolului IV „ Modul de impozitare a veniturilor din economii obținute din România de persoane fizice rezidente în state membre și aplicarea schimbului de informații în legătură cu această categorie de venituri” de la titlul VI „ Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România.

• Taxa pe valoare adăugată

Operațiunile efectuate în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare nu se cuprind în sfera TVA dacă rezultatele cercetării nu sunt transferate altei persoane. Totodată, dreptul de deducere pentru achizițiile destinate realizării acestor proiecte de cercetare-dezvoltare și inovare se exercită în limitele și condițiile prevăzute la art. 297-300 din Codul Fiscal.

• Accize

Nivelul accizelor diferențiat se stabilește prin diminuarea cu 183,62 lei/1.000 litri, respective 217,31 lei/tonă, a nivelului standard prevăzut pentru motorina utilizată drept carburant pentru motor. Reducerea se realizează prin restituirea diferenței dintre nivelul standard și nivelul diferențiat al accizelor.

Se adaugă o nouă condiție pentru eliberarea autorizației de antrepozit fiscal, și anume, persoana care urmează să desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat să nu înregistreze obligații fiscal restante la bugetul general. Această cerință se aplică și persoanelor care au solicitate eliberarea autorizației de antrepozit fiscal și ale căror cereri sunt în curs de soluționare la data de 30 martie 2018.

• Modificări aduse Codului de Procedură Fiscală

Se rambursează TVA cu efectuarea ulterioară a inspecției fiscale în cazul decontului cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare depus de contribuabilul care beneficiază de o eșalonare la plată. Aceste prevederi se aplică cererilor și deconturilor cu opțiune de rambursare depuse după data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe.

• Impozit pe venit și contribuții sociale

Contribuabilii care obțin venituri în baza contractelor din activitatea sportivă datorează impozit pe venit, impozitul fiind final. Acesta se calculează de către plătitorul de venit prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și se reține la sursă la momentul plății venitului.

De asemenea, plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări de sănătate, în anumite condiții.

Ca o noutate, contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul stabilit după cum urmează:

– 2% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii;

– 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în conditiile legii. Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata sumei menționate anterior de către plătitorii de venituri până la termenul de plată a impozitului.

Sunt prevăzute dispozițiile tranzitorii cu referire la veniturile realizate în anul 2018 în baza contractelor de activitate sportivă, cu privire la stabilirea, reținerea, plata și declararea impozitului și contribuțiilor sociale.

• Procedura de acordare a eșalonării la plată a obligațiilor fiscale

Este reglementată situația debitorilor care nu dețin bunuri în proprietate, ipoteza pe care Codul de procedură fiscală nu o avea în vedere în mod distinct anterior modificărilor operate prin Ordonanța de Urgență nr. 25/2018.

În cazul acestor debitori, cererea de eșalonare va cuprinde mențiuni referitoare la lipsa bunurilor, precum și efectul acestei circumstanțe asupra posibilității de plată a obligațiilor fiscale pentru care se cere eșalonarea. Toate informațiile furnizate de debitori cu privire la aceste împrejurări sunt verificate de către organul fiscal.

De asemenea, se introduc anumite condiții suplimentare pentru acordarea eșalonarii la plată a obligațiilor fiscale, și anume: (i) interdicția ca administratorii debitorilor societăți comerciale să aibă fapte înscrise în cazierul fiscal, (ii) interdicția ca debitorul să aibă obligații fiscale restante mai vechi de 12 luni și (iii) interdicția ca debitorul să aibă pierderi din exploatare în ultimul exercițiu financiar închis.

Autori:

Arcadie Parfenie – Senior Manager, Impozite directe

Corina Mindoiu – Senior Manager, Impozit pe venit școntribuții sociale

Cristina Galin – Senior Manager, Impozite indirecte

Calin Stan – Manager, Litigii fiscale

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificare și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Impozit pe profit

Se introduce limitarea deductibilității pierderii nete rezultate din creanțe cesionate la 30% din valoarea acestei pierderi.

De asemenea, pierderea netă se determină ca diferenţă între preţul de cesiune şi costul de achiziţie al creanţei, doar în cazul în care cesionarul cedează creanţa.

Mai mult, în cazul instituţiilor de credit, 70% din diferenţa între valoarea creanţei înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor cu condiția ca acele creanţele cesionate să fie acoperite parţial sau integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum și în situația în care creanțele sunt scoase din evidență în conturi în afara bilanțului și apoi cesionate.

Taxa pe valoarea adăugată

Majorarea plafonului stabilit pentru regimul special de scutire de TVA la 300.000 lei se aplică începând cu data de 1 aprilie 2018.

Impozit pe venit

Potrivit ordonanței, avem în vedere următoarele modificări cu privire la regulile de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate:

• Eliminarea referinței „conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății” în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate și introducerea serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului ce intră în categoria cheltuielilor deductibile în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

• Introducerea cheltuielilor cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament în categoria cheltuielilor nedeductibile, altele decât cele care reprezintă cheltuieli deductibile potrivit Codul fiscal.

De asemenea, referința „conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății” în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate și serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament este eliminată și în cazul veniturilor salariale și asimilate salariilor.

Contribuții sociale

În ceea ce privește baza lunară la care nu se calculează contribuții de asigurări sociale:

• Este eliminată trimiterea la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate;
• Se introduc serviciile medicale furnizate sub formă de abonament.

Autori:

Arcadie Parfenie – Senior Manager, Impozite directe

Cristina Galin – Senior Manager, Impozite indirecte

Corina Mindoiu – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale