Noul mecanism privind declararea și plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoane fizice.
Acest proiect de act normativ își propune să rezolve toate neclaritățile și contradicțiile apărute în declararea și plata impozitului și contribuțiilor sociale de către diverse categorii de contribuabili persoane fizice.

Scopul propunerii
Acest mecanism are în vedere simplificarea obligațiilor declarative prin introducerea unei declarații unice care va înlocui următoarele formulare actuale:
•    Declarația 200 – veniturile realizate din România;
•    Declarația 201 – veniturile realizate din străinătate;
•    Declarația 220 – venitul estimat/norma de venit;
•    Declarația 221 – norme de venit-agricultură;
•    Declarația 600 – venitul baza pentru CAS;
•    Declarația 604 – stabilire CASS persoane fara venit;
•    Declarația 605 – stopare CASS persoane fara venit.

Termene și modalități de depunere
Propunerea prevede un singur termen de depunere a declarației în cursul unui an fiscal:
•    Anul 2018 – 15 iulie 2018 (definitivare an fiscal 2017 și estimare pentru anul 2018);
•    Începând cu anul 2019 – 31 martie al anului curent (definitivare an fiscal precedent și estimare pentru anul curent).

Declarația unică se va depune astfel:
•    Pe suport hârtie (doar pentru anul 2018);
•    Prin sisteme electronice de transmitere la distanță – “SPV” (se folosește sistemul de identificare prin utilizator și parolă);
•    E-guvernare (semnătură electronică bazată pe certificat calificat).

Propunerea prevede un singur termen de plată la 31 martie anul următor realizării veniturilor, care va înlocui cele 5 termene distincte impuse de legislația actuală.

Contribuabilii vor avea posibilitatea de a efectua plăți anticipate pentru impozitul pe venit, CAS si CASS în cursul anului, la venitul estimat pe anul curent, anterior datei de 31 martie a anului următor.

În plus, Ministerul Finanțelor Publice anunță că pentru anul 2018 are în analiză un sistem de bonificații la plată pentru contribuabilii care achită anticipat obligațiile fiscale estimate datorate.

Totodată, contribuabilului îi este permisă rectificarea declarației până la termenul de plată.

Venit subiect de CAS și CASS

Noul mecanism are în vedere evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de CAS și CASS în funcție de venitul estimat pentru anul curent, independent de venitul realizat în anul precedent.

Venituri din activități independente
Sunt propuse următoarele modificări privind contribuțiile sociale datorate pentru anumite categorii de venituri din activități independente:
•    Exceptarea de la obligația de plată a CAS pentru veniturile obținute din drepturile de autor și posibilitatea asigurării facultative la CNPP;
•    Reintroducerea mecanismului de reținere la sursă a CASS, atât pentru drepturi de autor, cât și pentru veniturile din arendă și din asocieri cu persoane juridice;
•    Exceptarea de la plată a CASS pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală a anumitor categorii de persoane (pensionari, copii, tineri cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului).

Autor: Corina Mîndoiu – Senior Manager, Asistență Fiscală pentru Persoane Fizice

Impozite indirecte
7 mar. 2018

Depunerea declarației de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă în România – Formular 092

12 mar. 2018

Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării regimului special pentru agricultori – Formular 087

15 mar. 2018

•    Declarația Intrastat pentru luna predecentă
•    Depunerea situației produselor eliberate pentru consum în luna de raportare Anexele nr. 3 și nr. 4 – pentru luna precedentă
•    Depunerea on-line a situației centralizatoare privind achizițiile și livrările de produse accizabile Anexa nr. 19 – pentru luna precedentă
•    Transmiterea on-line a situației privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producţie și de depozitare Anexele nr. 12 – 17 – pentru luna precedentă

Impozite indirecte

26 mar. 2018

•    Depunerea notificării privind aplicarea/încentarea aplicării sistemului TVA la încasare – Formular 097
•    Depunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată – Formular 300
•    Depunerea decontului special de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiuni a căror exigibilitate ia naștere în luna precedentă (numai pentru perioadele în care ia naștere exigibilitatea taxei) – Formular 301
•    Depunerea declarației privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată -Formular 307
•    Depunerea declarației privind taxa pe valoarea adăugată colectată, datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), g) sau h) din Codul Fiscal – Formular 311
•    Depunerea declarației recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare de bunuri/servicii (pentru luna precedentă) – Formular 390

30 mar. 2018

Depunerea declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național (pentru perioada fiscală precedentă) – Formular 394

Contribuții sociale

5 mar. 2018

Depunerea declarației pe propria răspundere – pentru aplicarea prevederilor art. 146 alin (52) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal – pentru luna precedentă

15 mar. 2018

Depunerea declarației anuale de venit pentru asociațiile fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale – Formular 204 pentru anul 2017

26 mar. 2018

•    Depunerea declarației privind veniturile sub forma de salarii și asimilate salariilor din străinătate obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în România și de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România – Declarația 224 pentru luna precedentă
•    Depunerea declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate – Formular 112 pentru luna precedentă

Contribuții sociale

26 mar. 2018

•    Efectuarea plății cotei de contribuție pentru:
– concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate către FNUASS pentru luna precedentă
– pensie către CNPP pentru luna precedentă
– somaj pentru luna precedentă
•    Efectuarea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate de persoanele care s-au înregistrat în evidența persoanelor fizice care nu realizează venituri pentru trimestrul I 2018
•    Efectuarea plăților anticipate privind impozitul pe venit aferent trimestrului I 2018
•    Efectuarea plății cotei de contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru trimestrul I 2018
•    Efectuarea plății cotei de contribuție de asigurări sociale pentru trimestrul I 2018

Contabilitate

1 mar. 2018

Depunerea declarației privind neîntocmirea situațiilor financiare anuale sau raportărilor contabile anuale, după caz.

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 3/8 februarie 2018 aduce câteva modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Am rezumat în cele ce urmează câteva modificări prevăzute de prezenta Ordonanță de Urgență:

• Scopul Ordonanței de Urgență

Scopul modificărilor este de a menține veniturile salariale nete din decembrie 2017 în cazul categoriilor de persoane care au fost afectate de schimbările aduse Codului fiscal privind transferul de contribuții sociale de la angajator la angajat.

• Contribuabilii vizați

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, în baza contractelor individuale de muncă sau a actelor de detașare, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

• Documentul care reglementează relația de angajare era aflat în derulare la data de 31 decembrie 2017;
• Angajatul se încadrează în categoria persoanelor fizice scutite de la plata impozitului pe venit (angajații din IT, cercetare și dezvoltare, muncitori sezonieri, persoane cu handicap grav sau accentuat);
• Salariul brut al angajatului este majorat cu cel puțin 20% față de nivelul celui din luna decembrie 2017.

Măsurile vizate se aplică și persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori nerezidenți și care datorează contribuții sociale în România.

• Reținerea unei contribuții de asigurări sociale de sănătate reduse

Pentru aplicarea măsurilor prevăzute, se va reduce cuantumul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) reținute de la angajați. Formula de calcul utilizată de către angajatori/plătitorii de venituri, în vederea stabilirii, reținerii la sursă și a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, este următoarea:

CASS _reținută = Venit brut ₂₀₁₈ – CAS _{datorată în 2018} – Salariu Net _{decembrie 2017}

Prezentăm mai jos un exemplu de calcul: prin comparația între luna decembrie 2017 si luna ianuarie 2018, în situația în care venitul brut al angajatului este majorat cu 20%:

Diferența între CASS reținută și cea datorată conform Codului fiscal va fi evidențiată separat în declarația 112.

Menționăm că pe măsură ce creșterea salariului brut este mai mare, prevederile acestei Ordonanțe de Urgențe nu mai sunt aplicabile. Astfel, în cazul în care creșterea salariului brut este de peste 28%, CASS ajunge să fie datorată la nivelul prevăzut de Codul fiscal (10%).

Salariul brut din luna decembrie 2017, pentru care se aplică metoda de calcul prevăzută de Ordonanța de Urgența, cuprinde:

• Salariul brut de încadrare;
• Alte venituri de natură salarială acordate lunar și prevăzute în contractul individual de munca valabil in decembrie 2017, care sunt incluse în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Dacă salariul brut este diminuat prin acordul părților pe perioada vizată de prezenta Ordonanță de Urgență, prevederile acesteia nu sunt aplicabile.

Dispozițiile avute în vedere sunt aplicabile veniturilor din salarii și asimilate salariilor realizate în anul  2018.

Pentru veniturile realizate în perioada anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, pot fi efectuate regularizări până la data de 31 decembrie 2018, prin depunerea declarațiilor (112) rectificative.

Contracte individuale de muncă cu timp parțial

Ordonanța de Urgență aduce de asemenea modificări cu privire la plata CAS și CASS datorată pentru angajații cu contracte individuale de muncă cu timp parțial, după cum urmează:

• în situația în care baza de calcul pentru CASS este mai mică decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară, diferența de CASS datorată se va plăti de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului;
• similar, și în situația în care baza de calcul pentru CAS la venitul realizat este mai mică decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară, diferența de CAS datorată va fi plătită de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului.

Aceste modificări vor fi aplicabile începând cu obligațiile declarative pentru luna ianuarie 2018.

În vederea ilustrării modificărilor prevăzute, vă prezentăm un exemplu de calcul:

Având în vedere că nu au fost aduse modificări la baza de calcul al impozitului pe venit, considerăm că deducerea contribuțiilor se va face la cotele integrale chiar dacă parțial sunt plătite de către angajator.

Ordonanța de Urgență prevede emiterea normelor în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a acestei.

Autor: Stela Andrei – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale

În data de 15 ianuarie 2018, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind anularea unor obligații fiscale.

Legea prevede anularea următoarelor obligații fiscale:

Impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente veniturilor din transferul proprietăților imobiliare

Se vor anula diferențele de obligații fiscale principale, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice ca venituri dintr-o activitate independentă, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017, și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Mai mult, organul fiscal nu va reîncadra veniturile obținute de către persoanele fizice din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal ca venituri dintr-o activitate independentă și nu va emite o decizie de impunere în legătură cu o astfel de reîncadrare, pentru perioadele anterioare datei de 1 iunie 2017.

Diferențe de T.V.A. pentru veniturile din activități agricole

Se vor anula diferenţele de TVA, precum şi obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, pentru perioadele fiscale anterioare datei de 31 decembrie 2016, stabilite prin decizie de impunere comunicată contribuabilului până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire de 220.000 lei prevăzut de Codul fiscal, de către persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu sediul activităţii economice în România, care au realizat activităţile de producţie agricolă, inclusiv activităţile de transformare a produselor agricole prin alte metode decât cele industriale sau au furnizat servicii agricole utilizând munca manuală proprie şi/sau echipamentele specifice.

Mai mult, organul fiscal nu va stabili astfel de diferențe de TVA și accesorii și nu va emite decizii de impunere în legătură cu acestea pentru perioadele anterioare datei de 31 decembrie 2016.

Alte aspecte

Persoanele care au efectuat plata obligațiilor fiscale pentru care prezenta lege prevede anularea acestora vor avea dreptul la restituirea sumelor achitate în baza unui ordin care se va emite de ANAF în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Autori: Andreea Cosmanescu – Manager, Dorina Marcu – Senior Consultant

Odată cu intrarea în vigoarea a Noului Cod Fiscal au intervenit următoarele modificări legate de declarațiile fiscale și/sau informative și termenele acestora de depunere. Prezentăm în cele ce urmează declarațiile care se depun până pe 31 ianuarie 2018:

Pe 22 ianuarie 2018 se depune formularul 089 „Declarație pe propria răspundere de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA”, care au obținut licență de furnizare a energiei electrice în perioada 1 – 31 decembrie și care au activitate principală revânzarea energiei electrice, iar consumul propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. Pe 25 ianuarie 2018 se depune o solicitare privind pro-rata specială sau comunicarea deciziei de renunțare la aplicarea pro-ratei speciale aprobată în perioada anterioară de către persoana impozabilă cu regim mixt.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 094 „Declarație privind cifra de afaceri” de către persoanele impozabile care au utilizat trimestrul ca perioadă fiscală în anul precedent, care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri și care nu au depășit plafonul de 100.000 euro, al cărui echivalent în lei se calculează conform prevederilor legale în vigoare.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” de către persoanele impozabile ale căror obligații de plată intervin lunar / trimestrial.

Prin urmare, până pe data de 25 ianuarie 2018 se va plăti și impozitul reținut la sursă în luna precedentă de către persoanele ce au obținut venituri din următoarele surse:

– venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

– venituri din premii și jocuri de noroc;

– venituri obținute de nerezidenți;

– venituri din alte surse.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” de către angajatori și entitățile asimilate.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, aferente semestrului precedent” de către notarii publici.

Pe 25 ianuarie 2018 se va depune formularul 224 „Declarație privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în România”. Se completează și se depune de către persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri sub formă de salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, și care nu au încheiat cu angajatorul un acord referitor la obligația declarării și plății contribuțiilor sociale obligatorii.

Pe 25 ianuarie 2018 se are în vedere depunerea formularului 300 „Decontul de taxă pe valoarea adăugată” pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 301 „Decontul special de taxă pe valoarea adăugată”. Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate și care nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal (procedura normală de înregistrare), astfel:

1.  pentru achiziții intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât cele prevăzute la lit. b) și c) de mai jos, de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal pentru achiziții intracomunitare sau pentru servicii;
2.  pentru achiziții intracomunitare de mijloace de transport noi, de către orice persoană, indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. 317 din Codul fiscal menționat anterior;
3.  pentru achiziții intracomunitare de produse accizabile, de către persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal;
4.  pentru operațiunile și de către persoanele obligate la plata taxei, conform art. 307 alin. (2) – (4) și alin. (6) din Codul fiscal (beneficiar al serviciilor cu locul prestării în România, furnizate de o persoană nestabilită în România, persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA beneficiar al unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, etc);
5.  pentru operațiunile și de către persoanele obligate la plata taxei conform art. 307 alin. (5) din Codul fiscal (persoana din cauza căreia bunurile ies din regimuri vamale), cu excepția situației în care are loc un import de bunuri sau o achiziție intracomunitară de bunuri.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 307 „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoare adăugată” pentru următoarele categorii de contribuabili:

– persoana impozabilă, beneficiară a transferului de active prevăzut la art. 270 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, în calitate de succesor al cedentului în ceea ce privește ajustarea dreptului de deducere, dacă nu este înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal și nici nu se înregistrează în scopuri de TVA ca urmare a transferului, locatarul/utilizatorul activelor corporale fixe achiziționate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului în baza prevederilor art. 310 alin. (7) din Codul fiscal (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care în anul precedent nu a depășit plafonul de scutire);

– persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e) sau h) din Codul fiscal (persoană inactivă, asociații/administratorii/persoana impozabilă au cazier, nu s-au depus deconturi pentru 6 luni consecutive/pentru două trimestre consecutive, în deconturi nu sunt evidențiate operațiuni pentru 6 luni consecutive/două trimestre consecutive, persoană cu risc fiscal ridicat) care a efectuat ajustări incorecte sau nu a efectuat ajustările de taxă aferentă bunurilor de capital, conform prevederilor legale în vigoare;

– persoana impozabilă care a solicitat scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire pentru întreprinderi mici sau a regimului special pentru agricultori și care:

1.  nu a efectuat ajustările de taxă prevăzute de lege în ultimul decont depus înainte de scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau a efectuat ajustări incorecte;
2.  trebuie să efectueze regularizările/ajustările specifice prevăzute de legislația în vigoare, pentru operațiuni realizate înainte de anularea înregistrării;

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 311 „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată, datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat” datorită următoarelor motive:

– contribuabili declarați inactivi;

– administratorii/asociații și/sau persoana impozabilă însăși au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau s-a atras răspunderea solidară cu debitorul, stabilită prin decizie a organului fiscal competent;

– nu s-a depus niciun decont de taxă în ultimele 6 luni consecutive;

– în ultimele 6 luni consecutive/ultimele două trimestre în deconturile de taxă nu s-au evidențiat operațiuni realizate în cursul acestor perioade;

– în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire pentru întreprinderi mici sau a regimului special pentru agricultori prevăzut;

– persoana impozabilă prezintă risc fiscal ridicat.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 390 „Declarație recapitulativă privind livrările/ achizițiile/ prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă” de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 097 „Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare” de către persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare si au realizat o cifră de afaceri peste pragul admis de 2.250.000 lei, le revine obligația să depună această notificare, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care au depășit plafonul.

Pe 30 ianuarie 2018 se depune formularul 394 „Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoane înregistrate în scopuri de TVA”.

Pe 31 ianuarie 2018 se au în vedere depunerea următoarelor categorii de formulare:

Formularul 010 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”;

Formularul 070 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere” de către angajatorii care optează pentru schimbarea perioadei fiscale de la trimestru la lună în vederea depunerii Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (Declarația 112).

Pe 31 ianuarie 2018 se depune formularul 220 „Declarație privind venitul estimat/norma de venit” după cum urmează:

Pentru schimbarea, prin opțiune, în condițiile legii, a sistemului de impunere pentru persoanele fizice (de la impunere în sistem real la normă de venit sau invers) de către următoarele categorii de contribuabili:

1. contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme de venit, și care doresc, prin opțiune, să treacă la impunere în sistem real;
2. contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși în sistem real și care doresc, prin opțiune, să treacă la impunere la normă de venit;
3. contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală și doresc să treacă la impunere în sistem real;

– Contribuabilii persoane fizice pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro; aceștia au obligația determinării venitului net anual în sistem real începând cu anul fiscal următor;

– Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între 1 și 5 camere inclusiv;

Pe 31 ianuarie 2018 se depune formularul 600 „Declarație privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate”.

Acesta se depune de către persoanele fizice care realizează venituri asupra cărora se datorează contribuție pentru asigurări sociale (exemplu: venituri din activități independente realizate din una sau mai multe surse de venit) și/sau contribuție de asigurări sociale de sănătate (exemplu: în anul fiscal precedent s-au realizat venituri anuale cumulate ce depășesc plafonul de 12 salarii minim brute, 12 x 1.900 = 22.800 lei, din una sau mai multe surse de venituri precum: venituri din activități independente, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții, venituri din activități agricole, venituri din alte surse).

Aprobarea modelului și conținutului formularului 108
Ordin nr. 3.391/27 noiembrie 2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 108 „Declarație privind impozitul pe reprezentanță” publicat în Monitorul Oficial al României nr. 966/ 6 decembrie 2017
Formularul 108 înlocuiește vechiul format al Declarației anuale privind impozitul pe reprezentanțe.

Noul formular se va completa cu ajutorul programului de asistență, depunerea acestuia fiind obligatorie până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului de impunere. Noul formular se aplică începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente anului 2018.
Aprobarea modelului și conținutului formularelor 010, 015, 016, 020, 030, 040, 050, 060, 061, 070, 700, Certificat de înregistrate în scopuri de TVA, Certificat de înregistrate în scopuri de TVA

Ordin nr. 3.725/19 decembrie 2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscal a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal publicat în Monitorul Oficial nr. 1027/ 27 decembrie 2017

Ordinul aprobă formatul, conținutul și instrucțiunile de completare ale următoarelor declarații:
•    Formularul 010 – “Declarația de înregistrare fiscală/ Declarația de mențiuni/ Declarația de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără peronalitate juridică“
•    Formularul 015 – “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru contribuabilii nerezidenți care nu au sediu permanent în România”
•    Formularul 016 – “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România”
•    Formularul 020 – “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane fizice române și străine care dețin cod numeric personal”
•    Formularul 030 – “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane fizice care nu dețin cod numeric personal”
•    Formularul 040 – “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru instituții publice”
•    Formularul 050 – “Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al contribuabilului”
•    Formularul 060 – “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”
•    Formularul 061 – “Declarație privind sediile secundare”
•    Formularul 070 – “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere”
•    Formularul 700 – “Declarație pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligații fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal”
•    Certificat de înregistrate în scopuri de TVA
•    Certificat de înregistrare fiscală

Modificările principale sunt aduse formularelor de înregistrare fiscală și se referă la nivelul secțiunilor contribuțiilor datorate de anagajat /angajator, pentru a se alinia cu noile prevederi aduse de OUG nr. 79/2017. Specific, au fost eliminate secțiunile 4.4. – 4.9 din vechiul formular și au fost înlocuite cu secțiunile 4.4. ‘Contribuție de asigurări sociale (datorată de angajat)’, 4.5. ‘Contribuție de asigurări sociale de sănătate (datorată de angajat)’ și 4.6. ‘Contribuție asiguratorie pentru muncă (datorată de angajator)’.

Modificarea vectorului fiscal se realizează, din inițiativa organului fiscal competent, până la data de 15 ianuarie 2018.

Aprobarea modelului și conținutului formularului 013
Ordin nr. 3.769/22 decembrie 2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea anexei nr. 2 la Ordinul nr. 3.140/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare fiscală a contribuabililor nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente, precum și a modelului și conținutului formularului 013 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru contribuabili nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente”publicat în Monitorul Oficial nr. 1033/28 decembrie 2017

Modificările aduse se referă la nivelul secțiunilor contribuțiilor datorate de anagajat/angajator, pentru a se alinia cu noile prevederi aduse de OUG nr. 79/2017. Specific, au fost eliminate secțiunile 4.4. – 4.9 din vechiul formular și au fost înlocuite cu secțiunile 4.4. ‘Contribuție de asigurări sociale (datorată de angajat)’, 4.5. ‘Contribuție de asigurări sociale de sănătate (datorată de angajat)’ și 4.6. ‘Contribuție asiguratorie pentru muncă (datorată de angajator)’.
Modificarea vectorului fiscal se realizează, din inițiativa organului fiscal competent, până la data de 15 ianuarie 2018.
Aprobarea modelului și conținutului formularelor 100 si 710
Ordin nr. 3.781/22 decembrie 2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modificarea și completarea Ordinului nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 100 și 710 publicat în Monitorul Oficial nr. 1037/28 decembrie 2017

Ordinul modifică nomenclatorul declarației 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat (i.e. se introduc cinci noi coduri privind impozitul pe venit).

Formularele aprobate de ordin (100 și 710) se aplică începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente anului 2018 și se depun exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Impozit pe venit

Imigrare în România

Hotărârea Guvernului nr. 891/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 35/2017 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2017

Cotele de autorizații de muncă pentru anul 2017 se suplimentează, la următoarele valori:
•    lucrători permanenți – 5000;
•    lucrători detașați – 1700.
Hotărârea Guvernului nr. 946/2017 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2018

Cotele de autorizații de muncă pentru anul 2018 se stabilesc după cum urmează:
•    lucrători permanenți – 4000;
•    lucrători detașați – 1200;
•    persoane transferate în cadrul aceleiași companii – 700;
•    lucrători înalt calificați – 500;
•    lucrători sezonieri – 400;
•    lucrători stagiari – 100;
•    lucrători transfrontalieri – 100.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 32/2017 pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 32/2017 prelungește termenul limită până la 31 decembrie 2018 (anterior termenul era 31 decembrie 2017) pentru persoanele care nu au contribuit la sistemul public de pensii din România în ultimii 5 ani să contribuie retroactiv la sistemul menționat și să plătească contribuția de pensie aferentă în vederea completării stagiului de cotizare.
Plățile pot fi efectuate fie integral, fie lunar, până la 31 decembrie 2018.
Ordinele nr. 3.726/2017 si 3.780/2017 ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind aprobarea modelului și instrucțiunilor de completare ale unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit și contribuțiilor sociale

Ordinele menționate aprobă modelul și instrucțiunile de completare ale următoarelor formulare: 201, 205, 207, 220, 221, 222, 223, 224, 256, 257 și 260.
Proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Proiectul menționat prevede ca nereținerea și/sau neplata anumitor impozite și contribuții sociale devine infracțiune – evaziune fiscal.
Ordinul nr. 4.140/2017 al Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare utilizate pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de unii contribuabili persoane fizice

Ordinul aprobă modelul și instrucțiunile de completare a formularelor 600 („Declarație privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate”) și 610 („Decizie de impunere privind stabilirea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”).

Începând cu anul 2018, formularul 600 trebuie depus și în vederea stabilirii obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de contribuabilii persoane fizice care în anul fiscal precedent au realizat venituri cumulate din:
•    activități independente
•    asocierea cu o personalitate juridică, contribuabili potrivit titlurilor II și III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125
•    cedarea folosinței bunurilor
•    investiții
•    activități agricole, piscicultură și silvicultură
•    alte surse
peste nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe țară.

Anterior, acest formular era folosit doar în legatură cu obligațiile privind contribuția de asigurări sociale datorată de persoanele care obțin venituri din activități independente.
Termenul de depunere a declarației pentru anul în curs este 31 ianuarie.

TVA
Hotărâre ce consideră esențială consolidarea parteneriatului Comisiei Europene cu statele membre ale UE în identificarea celei mai potrivite abordări pentru crearea unui sistem de TVA comun și eficient.
Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European: În continuarea planului de acțiune privind TVA – Către un spațiu unic pentru TVA în UE – Momentul acțiunii – COM (2017)566, publicat în Monitorul Oficial nr. 990 din 13 Decembrie 2017

Hotărârea adoptată de Camera Deputaților susține modernizarea și revizuirea sistemului actual de TVA în contextul eforturilor de creare a unei zone solide europene unice în materie de TVA, dar consideră că este necesară o abordare prudentă, deoarece capacitatea administrațiilor fiscale naționale este diferită și punerea în aplicare a unui astfel de sistem ar necesita o mai bună cooperare între administrațiile fiscale ale statelor membre ale UE.
Întrucât sistemul de TVA reprezintă o sursă majoră de venit pentru statele membre ale UE, iar sistemul actual de TVA nu mai corespunde nevoilor unei economii moderne, bazate pe progresul tehnologic al cărui motor îl reprezintă serviciile, statul român apreciază că este oportună modernizarea sistemului prezent de TVA.

Printre măsurile oportune enumerăm:
•    E-invoicing (colectarea de date în timp real privind operațiunile supuse TVA)
•    Ghișeul Unic (introducerea unui portal la nivelul UE pentru plata în regim on-line a TVA-ului)
•    Garantarea faptului că TVA-ul este plătit în statul membru al consumatorului final, permițând o distribuție mai echitabilă a veniturilor fiscal între statele membre
•    Recomandă identificarea unor soluții de apărare împotriva fraudei de TVA, o modalitate ar fi instituirea unei obligații a autorităților fiscale de pe teritoriul Uniunii de a avertiza entitățile impozabile că tranzacționează într-un lanț în care a fost decoperită frauda

Hotărâre privind simplificarea anumitor norme în domeniul sistemului TVA și introducerea unui sistem definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre
Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre – COM (2017) 569, publicat în Monitorul Oficial nr. 990 din 13 Decembrie 2017

Decizia sprijină modernizarea și revizuirea sistemului actual de TVA în contextul eforturilor de creare a unui spațiu unic european de TVA, însă consideră că este necesară o abordare prudentă, deoarece capacitatea administrațiilor fiscale naționale este diferită, iar punerea în aplicare a unui astfel de sistem ar necesita o mai bună cooperare între administrațiile fiscale ale statelor membre ale UE
De asemenea, constată că propunerea Comisiei Europene introduce conceptul de persoana impozabilă atestată și criteriile generale de desemnare a ei, confirmând în acest fel anumitor întreprinderi statusul de contribuabili de încredere.

Ordin care stabilește o nouă formă de implementare a unui grup fiscal unic, printre care și unele modificări minore ale ordinului anterior
Ordin pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3006/2016 privind aprobarea Procedurii de implementare și de administrare a grupului fiscal unic, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 995 din 14 Decembrie 2017.
Ordinul modifică formularul vechi și stabilește un nou formular pentru implementarea unui grup fiscal unic.
De asemenea, a fost adăugat un nou articol, 501, care detaliază că paragrafele 48 și 49 ale procedurii de implementare și administrare a grupului fiscal unic nu se aplică atunci când există o schimbare în structura grupului, în cazul în care unul dintre membrii grupului este un contribuabil mare.
Hotărârea Senatului ce consideră că propunerea de armonizare și simplificare a sistemului TVA respectă principiile subsidiarității și proporționalității

Hotărârea referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în cea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre – COM (2017) 569 final, publicat în Monitorul Oficial nr.1003 din 18 decembrie 2017

Hotărârea Senatului consideră că propunerea de modificare a Directivei 2006/112/CE de reglementare a sistemului TVA respectă principiile subsidiarității și proporționalității deoarece orice inițiativă privind comerțul transfrontalier implică o aprobare din partea Comisiei, iar amendamentele propuse sunt direcționate către și limitate la un număr restrâns de norme în materie de TVA.

Lege de aprobare a sistemului de plată defalcată a TVA, introducând o serie de modificări față de varianta ințială.
Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată în Monitorul Oficial nr. 1036 din 28 Decembrie 2017.
Principalele modificări aduse mecanismului de plată defalcată a TVA sunt detaliate în buletinul fiscal nr. 39 după cum urmează:

Persoanele înregistrate în scopuri de TVA, care se află în următoarele situații sunt obligate să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA:
•    La 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale reprezentate de TVA în cuantum mai mare de 15 000 lei în cazul contribuabililor mari, 10 000 lei în cazul contribuabililor mijlocii și 5 000 lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018.

Cu excepția cazului în care executarea silită a obligațiilor este suspendată în baza art 235 Codul de procedură fiscală.
•    Începând cu 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale reprezentate de TVA restante și neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență în cuantum mai mare de 15 000 lei în cazul contribuabililor mari, 10 000 lei în cazul contribuabililor mijlocii și 5 000 lei pentru restul contribuabililor. Cu excepția cazului în care executarea silită a obligațiilor este suspendată în baza art 235 Codul de procedură fiscal
•    Se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Legea prevede reguli pentru ieșirea din mecanismul plății defalcate a TVA
Anumite operațiuni au fost excluse explicit de la aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA, cum ar fi:
•    plățile efectuate în numele altei persoane
•    finanțările acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare prin preluarea creanțelor
•    plățile efectuate în natură
•    compensările
Contravenția de 50% din valoarea plății eronate efectuate în alt cont decât cel de TVA a fost înlocuită de o contravenție de 0,06%/zi.

Vamă
Ordin de aprobare a unor serii de formulare care trebuie transmise prin intermediul sistemului electronic.
Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind utilizarea sistemului de decizii vamale, publicată în Monitorul Oficial nr. 1014 din 21 Decembrie 2017.
Ordinul aprobă transmiterea și prelucrarea cererilor, precum și emiterea și gestionarea ulterioară a autorizațiilor vamale, cum ar fi modificarea, revocarea, anularea și suspendarea, să se efectuează prin sistemul decizional vamal electronic, elaborat la nivelul al Uniunii Europene și pus la dispoziția operatorilor economici și a autorităților vamale de către Comisia Europeană.
Ordinul stabilește o serie de cereri de autorizare care trebuie transmise în format electronic, dar și o serie de excepții.
 
Autori:
Claudia Chiran – Tax Manager
Niclas Butan – Tax Manager

Apariţia O.U.G. nr. 79/2017 în luna noiembrie a anului trecut a stârnit un val de nemulţumiri. Încercăm să analizăm în articolul ce urmează câteva dintre întrebările rămase deocamdată fără un răspuns în Codul fiscal aplicabil de la 1 ianuarie.
Prima dintre problemele identificate și discutate aici (aşa cum ştim deja, sunt mai multe aspecte controversate în Codul fiscal) se referă la deductibilitatea contribuțiilor sociale (de asigurări sociale, pe scurt CAS, şi de sănătate – CASS)  datorate de contribuabil în nume propriu, şi nu în eventuala sa calitate de angajator.

Ca modificare adusă de O.U.G. nr. 79/2017, începând cu anul 2018, CASS datorat în nume propriu de contribuabil nu mai este deductibil la calculul impozitului pe venit. Deşi, la prima vedere, acest tratament diferit în cazul CASS faţă de CAS plătită în nume propriu, care şi-a păstrat deductibilitatea în ciuda unor modificări faţă de anul 2017, pare nejustificat, dacă ne uităm la condiţiile în care se datorează CASS, această diferenţă pare justificată. Astfel, în câteva cuvinte, urmând să dezvoltăm ulterior, începând cu anul 2018 CASS că se datorează nu pentru fiecare sursă de venit în parte (ne referim la venituri din activităţi independente, la cele din chirii și altele menţionate de Codul fiscal), ci dacă veniturile cumulate din sursele desemnate explicit la art. 155 alin. (2) C.fisc. depăşesc 12 salarii minime pe economie. În lipsa unei legături directe între veniturile din activităţi independente şi CASS, pare logic să nu se considere contribuţia ca fiind deductibilă. Spre exemplu, un contribuabil ar putea declara pentru anul anterior venituri nete din activităţi independente de 1.000 de lei şi din chirii de 30.000 de lei, iar alt contribuabil ar putea avea venituri din activităţi independente de 50.000 lei. Ambii contribuabili ar avea de plată o sumă egală pentru CASS, în ciuda diferenţelor semnificative dintre veniturile nete din activităţi independente.

Legat de regimul deductibilităţii CAS, art. 68 alin. (5) pct. l precizează că sunt deductibile limitat „cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale datorată de contribuabil potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual și/sau într-o formă de asociere. Deducerea cheltuielilor respective se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/pierderii nete anuale, potrivit prevederilor art. 75”.
Înţelegem din textul de lege că, în cursul anului, contribuabilul care obţine venituri din activităţi independente nu deduce CAS plătit sau datorat, ci doar organul fiscal o va face la recalcularea venitului net anual.

Alineatul (1) al articolului 75 menţionat precizează că „organul fiscal competent are obligația recalculării venitului net anual/pierderii nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, stabilit/stabilită potrivit Declarației privind venitul realizat, prin deducerea din venitul net anual a contribuției de asigurări sociale datorate de contribuabil potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii”.
Întrebarea care se naşte este dacă aceste cheltuieli cu CAS datorat în nume propriu sunt luate în considerare la determinarea venitului net sau nu de către contribuabil. Această noţiune de „venit net” este importantă pentru a determina fie anumite cheltuieli deductibile plafonat (cum ar fi cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private sau cheltuielile de protocol). Baza de calcul pentru aceste cheltuieli se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private şi cheltuielile de protocol.

Poate mai important chiar decât determinarea corectă a cheltuielilor deductibile limitat menţionate anterior este luarea unei decizii corecte dacă se datorează sau nu CASS.

Astfel, art. 170 alin. (2) C.fisc. precizează: „Veniturile care se iau în calcul la verificarea plafonului prevăzut la art. 155 alin. (2) sunt cele realizate din una sau mai multe surse de venituri, din categoriile de venituri menționate la art. 155 alin. (2), respectiv:
a) venitul net din activități independente, stabilit potrivit art. 68 – 70, după caz;
b) venitul brut din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit titlului II, III sau Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7) – (9);
c) venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, stabilite potrivit art. 84 – 87;
d) venitul/câștigul din investiții, stabilit conform art. 94 – 97;
e) venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, stabilite potrivit art. 104 – 106;
f) venitul brut/venitul impozabil din alte surse, stabilit potrivit art. 114 – 116.
(3) Încadrarea în plafonul anual prevăzut la art. 155 alin. (2) se efectuează prin însumarea veniturilor anuale menționate la alin. (2), realizate în anul fiscal precedent”.

Cel puţin trei aspecte trebuie clarificate de Ministerul Finanţelor în ceea ce priveşte modul de calcul al veniturilor care se compară cu plafonul anual:
1.    Trebuie să scadă contribuabilul CAS datorat în nume propriu pentru a determina veniturile nete în sensul art. 170?
2.    Veniturile nete din activităţi independente impuse pe bază de norme de venit sunt cele înaintea corecţiilor (mai mari) sau cele de după corecţii (mai mici)? Corecţiile sunt detaliate în normele Codului fiscal şi în ordine emise de ANAF, nu în textul acestuia.
3.    Ce se înţelege prin venit din investiţii, mai exact venit din dobândă şi dividende? Valoarea netă sau valoarea brută?

Prin comparaţie, pentru a decide dacă se datorează CAS pentru veniturile din activităţi independente, contribuabilul trebuie să cumuleze venitul net realizat în anul precedent, stabilit în conformitate cu art. 68 Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, cu alte venituri din activităţi independente (cum ar fi cel din drepturi de autor sau cele impozitate pe baza normelor de venit) şi să compare dacă această valoare lunară netă cumulată este cel puțin egală cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția.
Tot prin comparaţie cu modul de determinare a veniturilor pentru a decide dacă se datorează CAS, în cazul veniturilor nete din activităţi independente impuse pe bază de norme de venit, art. 148 C.fisc. menţionează explicit că valoarea lor este cea rezultată în urma aplicării corecţiilor menţionate la art. 69, pe când art. 170 nu o face.

Remarcăm că pentru a face viaţa contribuabilului dacă nu grea, măcar incomodă, Codul fiscal foloseşte metode diferite de calcul al veniturilor care determină plată CAS faţă de cele ce determină plata CASS.
O diferenţă semnificativă între modalitatea de calcul a plafonului pentru CAS faţă de cel pentru CASS (în fara celei prezentate anterior) se referă la modul de calcul al veniturilor: pentru CAS calculăm venituri lunare, pentru CASS calculăm veniturile anuale.
Astfel, în cazul drepturilor de proprietate intelectuală care se impozitează prin reţinerea impozitului anticipat  sau final la sursă, contribuabilul analizează venitul net lunar realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile de 40% prevăzute la art. 70, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului.

În primul rând, sintagma „luni de activitate în cursul anului” în cazul drepturilor de autor ar trebui definită. Asta deoarece nu există un control asupra perioadei de activitate a contribuabililor care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi nu există niciun indiciu legat de ce se înţelege prin acestă perioadă de activitate. Dacă lucrez 6 luni la un articol, îl public şi încasez o sumă de bani, cât timp am avut activitate? O lună sau şase? Cum pot proba?

În cazul în care contribuabilul obţine 3.000 de lei drepturi nete de proprietate intelectuală, prezumând că a avut activitate 3 luni (poate că a declarat că obţine astfel de venituri începând cu octombrie sau a avut contracte pentru astfel de venituri doar 3 luni) şi are alte venituri nete din activităţi independente de 12.000 de lei pe o perioadă de 12 luni, plafonul pentru CAS pare că a fost depăşit, pe când cel pentru CASS nu, şi persoana va datora CAS, dar nu va datora CASS pentru anul următor.
Se mai naşte o întrebare importantă: dacă am pierderi fiscale în activitatea independentă (sau chiar din chiriile impozitate în sistem real), le pot scădea din celelelate venituri pe care le analizez?
În vechiul Cod fiscal se menţiona explicit [spre exemplu, la art. 175 alin. (5)] că pierderile fiscale nu se iau în considerare la determinarea bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări de sănătate, pe când în forma Codului fiscal, modificată de O.U.G. nr. 79/2017, nu mai există nicio precizare. Deşi în cazul anului 2017, spre exemplu, precizările din Codul fiscal se refereau la baza de calcul (care în cazul anului 2018 este fixă), întrebările analizate şi precizările care lipsesc considerăm că sunt relevante.

În ceea ce priveşte ultimul aspect semnalat, dacă formula de calcul a câştigurilor din investiţii este dată la articolele 94-97, despre modul de determinare a venitului din dobândă şi dividend nu avem multe detalii (există definiţia acestor venituri la art. 7 C.fisc., dar definiţiile vorbesc de sume care trebuie plătite, astfel: pct 11 – „dividend – o distribuire în bani sau în natură […]”, pct 12 – „dobânda – orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, […]”).
Opinia noastră este că interpretarea noţiunii de „venit din dobândă şi din dividende” trebuie să se refere la valorile brute cuvenite beneficiarilor, înainte de scăderea impozitelor reţinute la sursă, şi nu la sumele primite în numerar, nete de impozitul pe venit reţinut.
Această interpretare este consecventă cu celelalte noţiuni de venituri sau câştiguri menţionate la art. 170 alin. (2), care toate se referă la venituri înainte de scăderea impozitului pe venit datorat, fie că este reţinut de către plătitorul venitului, fie că este plătit de către beneficiarul venitului.

O problemă legată de această interpretare este aceea că, de cele mai multe ori, beneficiarul veniturilor din dobânzi şi dividende nu primeşte de la plătitorul veniturilor informaţii privind veniturile brute calculate, impozitele reţinute şi alte detalii. Beneficiarul vede cel mult sumele nete încasate, iar plătitorul venitului declară la organul fiscal competent reţinerile la sursă potrivit art. 132 C.fisc. până la finalul lunii februarie, deci după ce contribuabilul ar fi trebuit să depună formularul D 600 pentru anul în curs. Mai mult, plătitorul venitului nu are nicio o obligaţie să notifice beneficiarul despre veniturile brute, impozitele reţinute şi veniturile nete plătite sau nu (cel puţin în cazul veniturilor din dividende şi dobânzi).
Spre deosebire de actuala formă a Codului fiscal, rezultată în urma modificărilor aduse de O.U.G. nr. 79/2017, vechiul Cod fiscal menţiona explicit la art. 176 alin. (2) că „pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate reprezintă totalul veniturilor brute din dividende, în bani sau în natură, distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului”, în cazul dobânzilor fiind prezentată o regulă similară la alin. (3).
O dificultate suplimentară pentru persoanele care analizează dacă datorează sau nu CASS este faptul că analiza veniturilor trebuie să se facă până la 31 ianuarie a anului următor, în condiţiile în care obligaţia de a depune declaraţia finală de impozit pe venit este scadentă abia în 25 mai, iar plătitorii de venituri au obligaţia de a trimite declaraţiile lor (venituri brute plătite şi reţineri la sursă) până pe 28 februarie, aşa cum am menţionat.
Alt aspect care trebuie clarificat de urgenţă este ce se întâmplă în cazul dividendelor care au fost declarate anterior anului 2017 și au fost impozitate (societatea repartizând profitul net către dividende şi plătind impozitul pe dividendele neplătite până la finalul anului). Dacă acţionarul a încasat sumele în anul 2017, în condiţiile în care declararea dividendelor şi impozitarea acestora s-au făcut anterior şi în condiţiile în care poate nici să nu mai fie acţionar, va avea obligaţia să plătească contribuţii de asigurări sociale de sănătate dacă depăşeşte pragul menţionat de Codul fiscal, cu aceste dividende?

Noul Cod fiscal nu aduce lămuriri nici asupra acestui aspect. Spre comparaţie, în norma de aplicare a vechiului Cod fiscal (punctul 171 dat în aplicarea art. 176) se menţiona explicit că dacă se repartizau dividende, chiar şi în lipsa încasării lor efective, acestea intrau în baza de calcul al contribuţiei pentru asigurări de sănătate şi, ca atare, se datora CASS pentru ele (dacă nu existau excepţii aplicabile).
Interpretarea noastră este că, în cazul acestor dividende, odată ce impozitarea s-a făcut anterior anului 2017, contribuabilul nu ar trebui să considere sumele încasate ca fiind venit al anului 2017. Mai mult, dacă societatea distribuie dividende deja impozitate în alt an, nu mai are nicio obligaţie de a notifica ANAF că a efectuat plata efectivă a dividendelor nete. Cu alte cuvinte, ANAF nu mai poate ști dacă şi când s-au încasat efectiv dividendele odată ce ele au fost declarate şi impozitate (cu excepţia unei eventuale informări de la bănci sau de la societăţile plătitoare de dividende).
Cumva similar, noul Cod fiscal nu precizează în acest moment dacă dividendele declarate şi nedistribuite în anul 2017 trebuie luate în considerare de acţionari când decid dacă au sau nu de plată CASS pentru anul 2018. Suntem de acord că, înainte de 1 ianuarie 2018, norma vechiului Cod fiscal clarifica acest aspect (în sensul lămuririi că venitul neîncasat din dividendele distribuite este considerat venit realizat), dar se apropie termenul limită de depunere a declaraţiei D 600 şi nu avem nicio clarificare care să ne ajute să decidem corect dacă datorăm sau nu CASS.
Nu putem să nu ne gândim la situaţia acţionarilor care au câteva acţiuni în diverse firme (fie ca rezultat al Cuponiadei, fie ca rezultat al investițiilor la bursă) şi care acum trebuie să alerge să se informeze la societăţile unde deţin acţiuni dacă li s-au repartizat dividende în cursul anului. Sau la acţionarii care poate au împrumutat firmele lor stabilind o dobândă, care curge, dar nu e încasată. Atenţie! Acţionarii sau cei ce încasează bani din dobândă nu au obligaţia să îşi ţină evidenţa veniturilor din dividende şi dobânzi, deci nu li se poate imputa faptul că nu au o evidenţă detaliată a veniturilor cuvenite (care pot să nici nu fie încasate).

O situaţie care cu siguranţă va nemulţumi mulţi contribuabili va fi aceea ȋn care ȋn anul anterior au avut venituri care au depăşit plafonul, iar ȋn anul curent nu mai obţin astfel de venituri. Astfel, dacă ȋn anul 2017 un contribuabil a obţinut venituri din chirii, din dividende sau din dobȃnzi de 50.000 de lei şi tot ȋn cursul anului 2017 a terminat contractul de chirie, a vȃndut acţiunile sau a lichidat depozitele constituite, va mai datora ȋn anul 2018 CASS? În prezent, ȋn baza Codului fiscal şi ţinȃnd cont şi deformularul D 600, se poate stopa obligaţia de plată a CASS doar dacă contribuabilul ȋşi ȋncetează sau ȋşi suspendă activitatea. Dar ȋn cazul veniturilor din investiţii, spre exemplu, putem vorbi despre o suspendare sau ȋncheiere a activităţii? Mai ales ţinȃnd cont de faptul că a avea acţiuni nu-ţi garantează nici ȋncasarea dividendelor şi cu atȃt mai puţin ȋncasarea unor sume fixe sau măcar minime.
În cazul persoanelor care obţin venituri din activităţi independente, această situaţie este rezolvată mai facil ȋn sensul că pot dovedi că şi-au ȋncheiat activitatea sau şi-au suspendat-o şi se se poate stopa obligaţia de plată a CASS. Dar dacă ȋn anul anterior am avut venituri care au depăşit pragul menţionat şi tot ȋn cursul anului anterior mi-am ȋncheiat/suspendat activitatea, mai am obligaţia să depun D 600? Trebuie să depun două declaraţii? Una că am avut venituri, alta că am ȋncetat activitatea?
Ultimul aspect analizat  este cel legat de o eventuală dublă impozitare în cazul CASS datorat pentrul anul 2018. O să simplificăm şi o să presupunem că avem fie un contract de chirie care generează venituri nete de 50.000 de lei, fie că am încasat dividende de 50.000 lei în anul 2017, neavând alte venituri menţionate la art. 155 alin. (1) lit. a)-d), g), i)-l). În ambele cazuri, pentru anul 2018 datorăm CASS. Vechiul Cod fiscal precizează că ANAF este cel ce determină pentru anul 2017 contribuţia de asigurări de sănătate datorată şi ne va trimite o decizie de impunere anuală pentru veniturile din anul 2017, decizie pe care trebuie să o plătim în termen de 60 de zile. Dacă decizia vine în anul 2018, contribuabilul va fi neplăcut surprins să realizeze că trebuie să plătească în anul 2018 de 2 ori CASS.
Aceasta deoarece până pe 31 ianuarie 2018 contribuabilul, încasând mai mult de 22,800 lei în anul 2017, are obligaţia să depună D 600 şi să plătească CASS (trimestrial, datorat la salariul minim pe economie).

În loc de concluzie, nu putem decȃt să constatăm că este necesar ca Ministerul Finanţelor Publice să vină cȃt mai repede cu interpretări ale problemelor semnalate anterior. Fie că va fi o modificare a normelor Codului fiscal, fie că, la fel ca ȋn situaţii anterioare, un Ordin ANAF de completare a formularelor va sugera răspunsul la aceste probleme (ceea ce ne ridică semne de ȋntrebare privind legalitatea acestor Ordine ale preşedintelui ANAF care, uneori, vin să adauge la lege), cert este că ȋn acest moment majoritatea contribuabililor şi inspectorilor ANAF par depăşiţi de situaţie.
Dacă ne mai gȃndim şi la faptul că termenul limită de depunere a formularului D 600 privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate este la o distanţă de mai puţin de 3 săptămȃni, nu putem decȃt să ne bucurăm că profesia aleasă ne dă posibilitatea să trăim o viaţă palpitantă.

Autor: Mirela Păunescu – PhD, ACCA

Act normativ publicat:
Ordin nr. 3049 din 24 octombrie 2017 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte”

În luna iunie a.c. s-au adăugat în Codul de procedură fiscală precizări cu privire la faptul că orice societate mamă finală sau orice altă entitate raportoare, rezidentă fiscal în România și parte a unui grup de întreprinderi multinaționale cu un venit consolidat de cel puțin 750 de milioane de euro, va fi obligată să depună raportarea Country by Country (”CbC”) pentru fiecare țară în parte;

Un astfel de raport va fi depus în România doar dacă societatea-mama este rezidentă fiscal în România ori dacă entitatea din România este societate-mama surogat, adică entitate constitutivă a grupului care a fost desemnată de respectivul grup de întreprinderi ca unic substitut pentru societatea-mama finală, cu scopul de a prezenta, în numele grupului, un raport pentru fiecare țară în parte în jurisdicția în care respectiva entitate constitutivă își are rezidența fiscală;

Prin entitate consitutivă se înțelege:
a) o unitate operațională care este inclusă în situaţiile financiare consolidate ale grupului în scopul raportării financiare;
b) o unitate operațională care este exclusă din situaţiile financiare consolidate ale grupului de întreprinderi multinaţionale exclusiv din motive de mărime sau de importanţă relativă;
c) un sediu permanent al oricărei unităţi operaţionale separate a unui grup de întreprinderi, cu condiţia ca unitatea operaţională în cauză să elaboreze o situaţie financiară proprie în scopul raportării financiare;

O entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România are obligația să notifice autorității competente din România cu privire la calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv identitatea și rezidența fiscală ale entității raportoare,  până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de ultima zi de depunere a declarației fiscale a respectivei entități constitutive pentru anul fiscal precedent (Declarația 101 privind impozitul pe profit).

Rapoartele CbC se depun în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului. Rapoartele primite de autoritățile fiscale române vor fi comunicate către alte autorități fiscale străine prin intermediul schimbului automat de informații, în termen de 15 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare;

Informațiile comunicate de statele membre între ele prin intermediul raportului CbC sunt utilizate în scopul evaluării riscurilor de nivel înalt aferente prețurilor de de transfer și a riscurilor aferente erodării bazei impozabile și și transferului profiturilor, inclusiv al evaluării riscului de neconformare de către membrii grupului la normele aplicabile în materie de preturi de transfer și, după caz, în scopul analizelor economice și statistice;

Nedepunerea sau depunerea cu întârziere a raportului CbC vor fi sancționate după cum urmează:
– cu amendă între 70.000 RON și 100.000 RON pentru nedepunerea raportului CbC;
– cu amendă între 30.000 RON și 50.000 RON pentru depunerea cu întârziere a raportului CbC;

În data de 14 noiembrie a.c. a fost aprobat modelul şi conţinutul formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte” prin intermediul Ordinului 3049/2017;
Formularul se depune începând cu anul fiscal 2016;

Prevederile sunt aplicabile și entităților care au obligația depunerii formularului CbC și care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic;

În raportul CbC trebuie prezentate următoarele informații:
– Datele de identificare ale entității raportoare (contribuabil cu rezidență fiscală în România);
– Datele de identificare ale grupului de întreprinderi;
– Informații generale despre alocarea veniturilor, impozitelor și activităților economice per jurisdicție fiscală:

Se prezintă toate jurisdicțiile fiscale în care îşi au rezidenţa fiscală entităţile constitutive ale grupului de întreprinderi multinaţionale;

Valoarea agregată a veniturilor (detaliate pe operațiuni desfășurate cu persoane afiliate, persoane neafiliate și pe total). Valoarea agregată a veniturilor include venituri din vânzări de stocuri şi proprietăţi, servicii, redevenţe, dobânzi, prime şi orice alte sume. Din această categorie sunt excluse plățile primite ca dividende;

Profituri (pierderi) anterioare impozitării veniturilor/profiturilor/impozitului specific. Profiturile/pierderile anterioare impozitării cuprind toate elementele de venit și de cheltuială;

Impozit pe venit/profit/impozit specific plătit (pe baza contabilităţii de casă) – în această categorie se declară suma totală a impozitelor plătite efectiv în cursul anului fiscal de toate entităţile constitutive. În categoria impozitelor plătite sunt incluse toate impozitele plătite în jurisdicția fiscală de rezidență, cât și în celelalte jurisdicții fiscale, precum și impozitele reținute la sursă și plătite de alte entități;

Impozit pe venit/profit/impozit specific acumulat – anul fiscal de raportare – se declară suma totală a cheltuielilor curente cu impozitele, cu excepția impozitelor amânate sau a provizioanelor pentru datorii fiscale nesigure;

Capitalul social declarat al tuturor entităţilor constitutive cu rezidenţa fiscală în jurisdicţia fiscală relevantă. În ceea ce priveşte sediile permanente, capitalul declarat trebuie să fie raportat de către entitatea juridică ce deţine sediul permanent în cauză;

Profitul nedistribuit/nerepartizat ale tuturor entităţilor constitutive. În ceea ce priveşte sediile permanente, profiturile nedistribuite trebuie să fie ra-portate de către entitatea juridică ce deţine respectivul sediu permanent;

Număr de salariaţi;

Imobilizări corporale, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar;

Lista tuturor entităţilor constitutive ale grupului de întreprinderi multinaţionale incluse în fiecare agregare, per jurisdicţie fiscală;

Raportul CbC se tipărește în format A4/t1, pe o singură față, un exemplar complet se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoți de formatul hârtie, semnat conform legii, iar un exemplar se păstrează de contribuabil;

Același act normativ reglementează și formatul Notificării privind calitatea entității constitutive a grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv privind identitatea și rezidența fiscală a entității ra-portoare a grupului de întreprinderi.

La data de 8 noiembrie 2017 a fost publicată Ordonanță de Urgență nr. 79 care aduce modificări semnificative Codului fiscal.

În cele ce urmează detaliem noutățile generate de transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/1164/UE privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, precum și modificările legislative care au incidență asupra impozitului pe veniturile microîntreprinderilor:

Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne

• Au fost modificate condițiile de acordare a deductibilității cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor primite de o entitate, prin transpunerea în legislația națională a Directivei europene;

• Plafonul deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării a fost stabilit la 200.000 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal;

• Costurile îndatorării care exced acest prag, vor fi deductibile la calculul rezultatului impozabil în limita a 10% aplicat asupra diferenței dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, din care se scad veniturilor neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării și sumele reprezentând amortizarea fiscală;

• Pentru situațiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, costurile îndatorării sunt nedeductibile în perioada de referință și se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următori;

• Condițiile de deductibilitate stabilite pentru dobânzi sunt aplicabile și pierderilor nete din diferențele de curs valutar;

• S-a reglementat regimul fiscal al transferului de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare;

• Câștigul reprezentând diferența dintre între valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală va fi impozitat cu 16% în următoarele situații:

– Contribuabilul transferă activele de la entitatea din România la sediu permanent/sediu central dintr-un alt stat, iar România pierde dreptul de a impozita activele transferate;

– Contribuabilul îşi transferă rezidența fiscală din România într-un alt, cu excepţia acelor active care rămân legate efectiv de un sediu permanent în România;

– Contribuabilul transferă activitatea economică desfășurată în România printr-un sediu permanent către un alt stat în măsura în care, ca urmare a transferului, România pierde dreptul de a impozita activele transferate;

• Contribuabilii pot beneficia de dreptul de eșalonare la plata pentru acest impozit (pe o perioadă maximă de 5 ani);

• Pentru situațiile în care diferența între valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală reprezintă o pierdere, aceasta se recuperează din câștigurile rezultate din operațiuni de aceeași natură;

• Au fost introduse reguli anti-abuz care vor permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din operațiuni abuzive (regula anti-abuz este reglementată și în prezent în art. 11 Cod fiscal);

• Au fost introduse reguli privind societățile controlate

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

S-a atribuit un sens mult mai larg noțiunii de microîntreprindere, în sensul că, începând cu 2018 sunt încadrate în această categorie entitățile  ale căror venituri anuale nu depășesc plafonul de 1.000.000 euro, calculat în lei la cursul BNR de la 31 decembrie al anului anterior (în prezent acest plafon este stabilit la 500.000 euro);

A fost eliminată condiția referitoare la obținerea veniturilor, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80%;

Se stabilește că nu intră sub incidența impozitului pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:

a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
b) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
c) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
d) Fondul de garantare a asiguraţilor, constituit potrivit legii;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;

Din categoria microîntreprinderilor nu mai sunt excluse persoanele juridice române care:

i) desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
ii) desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor natural;

Au fost eliminate dispozițiile din Codul fiscal referitoare la posibilitatea aplicării, prin opțiune, a im-pozitului pe profit de către societățile nou-înființate sau de către cele deja existente al căror capital social subscris și vărsat este mai mare de 45.000 lei;

Cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care nu au salariați, respectiv  de 3% pentru microîntreprinderile fără salariați nu au suferit modificări.

Modificările legislative introduse prin OUG 79/2017 vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Ordonanța de Urgență nr. 79 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal („Ordonanța nr. 79/2017”), publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 885/ 10.11.2017

Conform Ordonanței nr. 79/2017 pentru modificarea Codului Fiscal publicată la sfârșitul săptămânii trecute în Monitorul Oficial nr. 885/2017, sunt aduse o serie de modificări care vizează în principal aria de impozitare directă, cu aplicabilitate de la 1 Ianuarie 2018, după cum urmează:

1.    Impozit pe venit

Se micșorează rata impozitului pe venit de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, pentru veniturile obținute din: activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și alte surse.
În ceea ce privește veniturile din salarii se modifică de asemenea și nivelul venitului lunar brut in funcție de care se acordă deducerea personală precum și valoarea deducerii personale pentru a reflecta transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

2.    Contribuții sociale obligatorii

Începând cu 1 ianuarie 2018, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, se transferă sarcina fiscală a obligațiilor privind contribuțiilor sociale obligatorii datorate, de la angajator la angajat. Cu toate acestea, angajatorul va avea în continuare obligația de a reține și de a vira sumele respective la bugetul de stat, va datora de asemenea o nouă contribuție, și anume contribuția asiguratorie pentru muncă precum și CAS, dar numai în cazul condițiilor deosebite și speciale de muncă. Se reduce astfel numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv:

•    Contribuția de asigurări sociale (CAS);

•    Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS); și

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă.

Astfel, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

Contribuții datorate de angajați:

•    CAS– 25% în cazul condițiilor normale de muncă;

•    CASS – 10%.

Contribuții datorate de angajatori:

•    CAS (numai în cazul condițiilor deosebite /speciale de muncă – 4%/8%);

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă – 2,25%.

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente vor putea alege baza de calcul a CAS (i.e. cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară), în timp ce baza de calcul pentru CASS va fi stabilită la nivelul salariului minim brut pe țară.
Pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, contribuțiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile.

3.    Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Conform noilor prevederi, încadrarea societăților ca microîntreprinderi nu va mai lua în considerare plafonul de 500.000 euro pentru cifra de afaceri. Astfel, societățile care la 31 decembrie 2017 vor avea venituri sub 1.000.000 euro, vor deveni microîntreprinderi începând cu 1 ianuarie 2018, datorând impozit pe veniturile înregistrate în cotă de 1% sau 3% în funcție de numărul de angajați.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

De asemenea, se elimină restricțiile privind domeniile de activitate ale microîntreprinderilor. Astfel, vor putea deveni microîntreprinderi și societățile care vor desfășura activități de consultanță, bancare, în domeniul jocurilor de noroc, asigurărilor, reasigurărilor precum și în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol și gaze natural.

Se abrogă, de asemenea, prevederea conform căreia se poate opta pentru aplicarea regimului de plătitor de impozit pe profit, cu condiția ca valoarea capitalului social să fie de minimum 45.000 lei

4.    Impozitul pe profit

La acest capitol se transpun prevederile Directivei 2016/1164/UE („Directiva”) în domeniul legislației naționale, după cum urmează:

•     Limitarea deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

Se înlocuiesc prevederile curente referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda și a pierderilor din diferențe de curs valutar cu un set nou de reguli conform prevederilor Directivei.

Astfel, costurile excedentare ale îndatorării  care depășesc plafonul deductibil de 200.000 euro sunt deductibile limitat, în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul.

Baza de calcul este reprezentată de diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.

În condițiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, cheltuielile excedentare ale îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de calcul, putând însă să fie reportate fără limită de timp în anii fiscali următori și în aceleași condițiile de deducere.

Prin excepție, costurile excedentare îndatorării pot fi deductibile în integralitate în situația în care contribuabilul este o entitate independentă (nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent).

Începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea fiscală a activelor nu include costurile cu dobânda și alte costuri echivalente din punct de vedere economic.
Dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar reportate potrivit art. 27 în vigoare până la 31 decembrie 2017, se vor supune noilor reguli de deductibilitate a dobânzilor începând cu 1 ianuarie 2018.

•     Impozitarea la ieșire

Prin intermediul acestui mecanism, în cazul în care un contribuabil transferă active/activitate economică sau își mută rezidența fiscală într-o altă jurisdicție și dacă în urma acestora, România pierde dreptul de a impozita activele astfel transferate se taxează câștigul de capital creat reprezentând diferența între valoarea de piață și valoarea fiscală.

Orice pierdere rezultată va putea fi compensată cu câștiguri de aceeași natură.

Ordonanța nr. 79/2017 prevede și posibilitatea de a aplica eșalonare la plată pentru impozitul pe profit aferent acestor operațiuni, în anumite cazuri, în condițiile prevăzute de Codul de Procedură Fiscală.

•    Regula generală antiabuz

Prin intermediul regulii generale antiabuz din Directiva se acordă autorităților naționale posibilitatea de a refuza contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive. Regula transpusă de Ordonanța nr. 79/2017 reia în principiu regula deja existentă la art. 11 din Codul Fiscal și anume demersurile care nu sunt oneste, întreprinse cu scopul sau cu unul dintre scopurile principale de a obține un avantaj fiscal și nu din motive comerciale valabile economic, nu vor fi luate în considerare în scopul calculării obligațiilor fiscal. De asemenea se face referire și la prevederile existente în Codul Fiscal la art. 11.

•    Reguli privind societățile străine controlate

Prin această regulă se atribuie veniturile unei societăți străine controlate, supusă unui impozit scăzut în țara de reședință (i.e. altele decât țările membre Spațiului Economic European), către contribuabilul român (societate-mamă), care devine astfel impozabil pentru aceste venituri atribuite, potrivit regulilor societăților străine controlate, în România.
Criteriile de identificare ale unei societăți străine controlate au în vedere procentul de deținere (i.e. entitatea este deținută mai mult de 50% de un contribuabil român, plătitor de impozit pe profit) precum și impozitul pe profit plătit efectiv de către entitatea controlată (numai dacă diferența dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput în România pentru aceleași operațiuni și impozitul pe profit plătit efectiv de către entitatea controlată este mai mare decât acesta din urmă).

Veniturile care ar putea fi atribuite contribuabilului român sunt veniturile pasive, ca de exemplu veniturile din dobânzi, redevențe, dividende, venituri din transferul titlurilor de participare, venituri din leasing financiar, venituri din activități de asigurare, activități bancare, venituri de la societăți care obțin aceste venituri din bunuri și servicii cumpărate de la întreprinderi asociate sau vândute acestora și care au o valoare economică adăugată redusă sau inexistentă.

Veniturile societăților străine controlate menționate mai sus se includ în baza impozabilă a contribuabilului plătitor de impozit pe profit proporțional cu participația contribuabilului în entitatea controlată.

Totuși, veniturile nu vor mai fi atribuite către contribuabilul român în cazul în care societatea străină controlată desfășoară o activitate economică semnificativă, susținută de personal, echipamente, active si spații, astfel cum o demonstrează faptele și circumstanțele relevante.

5.    Accize

Sancțiunea de confiscare a cisternelor, recipientelor și mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile se va aplica și în cazurile de contravenție în care produse accizabile supuse marcării sunt deținute în afara antrepozitului fiscal sau comercializate fără îndeplinirea obligațiilor referitoare la marcaje.

Autor: Echipa de Consultanţi Fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax