Autor: Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

Începutul anului 2024 aduce schimbări importante în legislația fiscală care reglementează microîntreprinderile. Aceste noutăți sunt cruciale pentru antreprenori, având un impact semnificativ asupra modului în care ei vor mai putea aplica sau nu acest regim de impozitare începând de anul următor.

Printre altele, microîntreprinderile românești vor trebui să se adapteze la noi reglementări fiscale majore care includ nu doar introducerea a două cote de impozitare, aplicabile în funcție de anumite criterii, cât și încadrarea în sine pentru aplicarea acestui regim fiscal de impozitare a veniturilor. Din această perspectivă, autoritățile au introdus noi limitări și condiții suplimentare care restricționează semnificativ accesul companiilor la statutul de microîntreprindere.

Iată punctele cheie ale acestor schimbări legislative:

Schimbări la cotele de impozitare pentru microîntreprinderi

De la 1 ianuarie 2024, vor fi reintroduse două cote de impozitare: 1% pentru microîntreprinderile cu venituri mai mici de 60.000 euro și o alta, de 3%, pentru microîntreprinderile cu venituri peste 60.000 euro sau care desfășoară activitate pe anumite coduri CAEN, indiferent dacă sunt principale sau secundare (5821, 5829, 6201, 6209 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690). În cazul în care microîntreprinderile care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN care le obligă la aplicarea cotei de 3% obțin venituri și din alte activități , cota de impozitare majorată se va aplica pentru toate veniturile, deci inclusiv pentru cele din aceste alte activități.

Trecerea de la cota de 1% la cota de 3% și invers, în cursul unui an fiscal, se va face începând cu trimestrul în care intervin situațiile care obligă la modificarea cotei de impozitare, în funcție de cum se respectă sau nu noile limitări impuse de legislația fiscală.

Limitarea participațiilor la o singură microîntreprindere

Din ianuarie 2024, o persoană care deține minim 25%  părți sociale sau drepturi de vot, poate să fie acționar/asociat doar la o singură microîntreprindere. Procentul de 25% se referă atât la deținerea direct cât și cea indirectă. Plafonul anual pentru calificarea ca microîntreprindere va rămâne tot de 500.000 euro, dar acesta devine cumulativ pentru toate microîntreprinderile legate, așa cum sunt definite de Legea nr. 346/2004.

Depunerea situațiilor financiare anuale devine condiție esențială pentru operarea ca microîntreprindere

Noile reguli fiscale aplicabile de anul următor stabilesc că microîntreprinderile vor trece obligatoriu la plata impozitului pe profit dacă nu își depun la termen situațiile financiare aferente exercițiului anterior. Tranziția la impozitarea pe profit se va face începând cu trimestrul la care ar fi trebuit să se depună bilanțurile.

Mai mult, pentru anul viitor s-a reglementat o devansare a termenului de depunere a situațiilor financiare aferente anului 2023. Astfel, firmele care pot să aplice sistemul de impozitare al microîntreprinderii în 2024 trebuie să transmită autorităților situațiile financiare anuale până cel târziu în data de 31 martie 2024. În lipsa bilanțurilor pe 2023 depuse la termenul impus, firmele vor fi obligate să treacă la plata impozitului pe profit.

Restricții specifice pe anumite domenii de activitate

De anul viitor, intermediarii secundari de asigurări și reasigurări pot opera ca microîntreprinderi, cu condiția ca veniturile din activitatea de distribuție să nu depășească 15% din totalul veniturilor.

Autoritățile au eliminat și regimul preferential al companiilor din sectorul HORECA, în contextul în care ele aveau condiții mai flexibile pentru încadrarea ca microîntreprinderi. Din 2024, și microîntreprinderile din domeniul HORECA trebuie să înregistreze cel puțin un salariat cu normă întreagă (sau mai multe contracte part-time echivalente) și să respecte plafonul de 500.000 euro pentru a se califica pentru acest regim fiscal.

Eliminarea unor reduceri de impozite

De la începutul anului viitor, microîntreprinderile nu mai au dreptul de a reduce impozitul pe venit cu sumele reprezentând sponsorizări sau cu contravaloarea achizițiilor caselor de marcat fiscale. Ultimul an fiscal în care o microîntreprindere poate diminua impozitul pe venitul microîntreprinderii pe seama sponsorizărilor sau a caselor de marcat sau a redirecționa impozitul va fi anul 2023.

 

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de Hotărârea de Guvern nr. 284 / 27 aprilie 2017 (“HG” în cele ce urmează) Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Impozit pe profit

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Normele Metodologice au fost modificate în sensul alinierii cu prevederile Codului Fiscal, prin eliminarea normelor care limitau aplicarea facilității doar pentru mijloacele fixe puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2016.
De asemenea, noile norme prevăd că, pentru profitul reinvestit în achiziționarea dreptului de utilizare a programelor informatice, scutirea e aplicabilă pentru cele achiziționate și utilizate începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Venituri neimpozabile constând în valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor existente

A fost modificat exemplul de calcul privind determinarea profitului impozabil obținut din vânzarea titlurilor de participare, în cazul contribuabililor care au obținut venituri neimpozabile ca urmare a încorporarii profitului în capitalul social de către persoanele juridice la care au deținut respectivele titluri de participare.

Cheltuieli nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile

A fost introdus un exemplu de calcul pentru determinarea cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, în situația în care contributabilul nu are organizată o evidență contabilă care să asigure informația necesară identificării acestor cheltuieli.

Cheltuieli cu dobânzile și diferențe de curs valutar

Normele Metodologice au fost completate pentru a se clarifica neincluderea în capitalul împrumutat, folosit la calculul gradului de îndatorare, a imprumuturilor prevăzute la art. 27 alin. (6) din Codul Fiscal (i.e. împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată).

Totodata, se clarifică faptul că este nelimitată în timp perioada de reportare a sumei cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţe de curs valutar nedeductibile în perioada de calcul a impozitului pe profit, dacă gradul de îndatorare este mai mare decât trei sau capitalul propriu are valoare negativă.

Recuperarea pierderii fiscale

Completările aduse Normelor Metodologice prezintă modul de recuperare a pierderii fiscale la revenirea la sistemul de plată a impozitului pe profit, în cazul contribuabililor care aplică sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Completările și modificările aduse Normelor Metodologice aduc clarificări, printre altele, cu privire la:

• aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în cazul persoanelor juridice române care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro, îndeplinind și celelalte condiții din definiția microîntreprinderii, și care desfăşoară ca activitate principală sau secundară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități;
• obligația aplicării impozitului pe veniturile micro-întreprinderilor începând cu 1 februarie 2017 de către persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 care nu intra sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități și care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro inclusiv. Contribuabililor care intră sub incidența Legii no. 170/2016 privind impozitul specific unor activități și care care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro inclusiv, nu li se aplică sistemul de impozitare al microîntreprinderilor
• rămânerea definitivă a opțiunii exercitate de microîntreprinderile care au optat să aplice sistemul de plată a impozitului pe profit, înregistrate ca plătitori de impozit pe profit până la data de 31 ianuarie 2017 inclusiv. Acești contribuabili nu sunt obligați să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017 dacă își mențin, pentru anul 2017, valoarea impusă de lege pentru capitalul social;
• calcularea impozitului pe profit aferent trimestrului I 2017 prin luarea in considerare a veniturilor și cheltuielilor realizate începând cu 1 februarie 2017, în cazul plătitorilor de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 care devin microîntreprinderi începând cu 1 februarie 2017 și care optează în perioada 1 februarie – 31 martie 2017 să aplice sistemul de plată a impozitului pe profit;
• neaplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor de către persoanele juridice române plătitoare de impozit specific unor activități potrivit Legii nr. 170/2016.

Impozit pe venit

Anumite clarificari sunt aduse cu privire la scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajatii companiilor ce desfasoara activitati cu caracter sezonier in cursul unui an.

Normele metodologice se modifica astfel incat sa reflecte prevederea actuala din Codul fiscal conform careia pentru calculul impozitului lunar aferent venitului salarial realizat, se vor deduce și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a sumei de 400 euro.

Au fost adoptate anumite modificări cu privire la stabilirea venitului ce urmează a fi supus impozitului, venit rezultat din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. De asemenea, se clarifică anumite aspecte cu privire la aplicarea regimului fiscal stabilit în cazul transferului dreptului de proprietate, pentru proprietățile imobiliare din patrimoniul afacerii. Astfel, pentru determinarea tratamentului fiscal relevant, acesti contribuabili au obligația prezentării următoarelor documente: certificatul de înregistrare sau, după caz, certificatul de înregistrare fiscală și extrasul de carte funciară din care să rezulte că imobilul face parte din patrimoniul afacerii.

Normele metodologice se modifica astfel incat sa reflecte prevederea actuala din Codul fiscal conform careia persoanele fizice care au fost plătite din străinătate pentru activitatea desfășurata în România si care isi prelungesc perioada de sedere peste 183 de zile (sau perioada din conventie) vor depune declarațiile lunare pentru întreaga activitate desfășurata în România pana la data de 25 a lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de convenție.

Contribuții sociale obligatorii

Se abroga si in normele metodologice prevederile legale cu privire la stabilirea plafoanelor privind contribuțiile sociale obligatorii care se datorau atât la nivelul angajatului, cât și la nivelul angajatorului.

Pentru veniturile din dividende, obținute în bani sau în natură, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă dividendele brute distribuite, indiferent dacă acestea au fost plătite sau nu de către persoanele juridice în cursul anului fiscal precedent, potrivit legii.

De asemenea, la încadrarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în plafonul minim – douăsprezece salarii de baza minime brute pe tara – se au în vedere toate bazele lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, inclusiv cele aferente veniturilor salariale sau asimilate salariilor, veniturilor din investiții și/sau din alte surse.

TVA

Prevederi speciale pentru aplicarea Codului Fiscal

Se introduc prevederi cu privire la mecanismul practic de aplicare a art. 11 alin. (6) – (9) din Codul Fiscal în cazul reînregistrării persoanelor impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat, având în vedere următoarele situații practice privind operațiunile taxabile realizate în perioada în care persoana impozabilă a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat:
– persoana impozabilă a colectat și declarat TVA pentru astfel de operațiuni, dar nu a emis facturi;
– persoana impozabilă a colectat și declarat TVA pentru astfel de operațiuni și a emis facturi;
– persoana impozabilă nu a colectat și nu a declarat TVA pentru astfel de operațiuni, dar a emis facturi;
– persoana impozabilă nu a colectat și nu a declarat TVA pentru astfel de operațiuni și nu a emis facturi.

Locul prestării de servicii

Sunt definite in mod specific bunurile imobile (in scopul determinării locului prestării serviciilor legate de bunurile imobile) prin referire la Articolul 13, lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Ajustarea bazei de impozitare

Se aduc modificări Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor privind ajustarea bazei de impozitare în cazul falimentului / intrării în procedura insolvenței a beneficiarului. Astfel, ajustarea bazei impozabile se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea judecătorească de închidere a procedurii insolvenței.

Baza de impozitare pentru import

Pentru evitarea dublei impozitări, nu se mai include în baza de impozitare a importului de bunuri, contravaloarea serviciilor prestate înainte ca bunurile să fie importate, în cazul acelor bunuri care sunt supuse unor lucrari sau evaluari asupra bunurilor mobile corporale înainte de a fi importate.

Cotele TVA

Au fost actualizate codurile din Nomeclatura Combinata (NC) pentru semințe și fructe oleaginoase, semințe și fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie și furaje pentru a căror livrare se aplică cota redusă de TVA de 9%.

Rambursarea TVA către persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA in România și nestabilite pe teritoriul UE

S-a introdus o mențiune în Normele Metodologice conform căreia persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilita în UE, care prestează servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau de televiziune supuse regimului special, poate solicita rambursarea TVA în baza procedurii prevăzute pentru astfel de contribuabili nestabiliți în UE (dacă toate condițiile sunt îndeplinite).

Persoanele impozabile anterior menționate pot beneficia de rambursarea TVA fără a fi obligate să desemneze un reprezentant în România în acest scop.

Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital

Au fost modificate Normele Metodologice de aplicare a art. 305 din Codul Fiscal în scopul alinierii la modificările aduse Codului Fiscal începând cu 1 ianuarie 2017, care stipulează metoda de ajustare a TVA deductibilă în cazul bunurilor de capital. Normele Metodologice actualizează în acest sens și exemplele specifice privind determinarea ajustării TVA.

Totodată, se prevede mecanismul, precum și exemple în acest sens, pentru ajustarea TVA de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat, atât pentru situațiile în care ajustarea este în favoarea statului, cât și pentru situațiile în care ajustarea este in favoarea contribuabilului.

Regimul special pentru agricultori

Au fost introduse Normele Metodologice detaliate de aplicare a regimului special pentru agricultori, prevăzut de art. 3151 din Codul Fiscal.

Registrul operatorilor intracomunitari

Au fost eliminate Normele Metodologice de aplicare a art. 329 din Codul Fiscal privind registrul operatorilor intracomunitari, ca urmare a abrogării acestuia începând cu data de 1 ianuarie 2017.

 

• Recenta eliminare a plafoanelor la contribuțiile sociale – un obstacol în plus, în contextul în care România a devenit a treia piaţă din lume ca dificultate în recrutare, după Japonia şi Taiwan

• Autoritățile au dezvoltat o atenție sporită în cadrul controalelor fiscale

• 64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii 2 ani

„La nivel macroeconomic, anul 2017 precum și anii care vor urma vor fi definiți de o serie de măsuri în domeniul fiscal legate de nevoile bugetului de stat, inițiativa BEPS, directivele Europene și acordurile privind schimburile de informații fiscale între statele lumii. Dar, nu trebuie să uităm nici dimensiunea fiscală pur românească, incluzând modificările recente de legislație, ca de exemplu eliminarea plafoanelor la contribuțiile sociale”, a declarat astăzi Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică a EY România, în cadrul celei de a XI-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY.

Eliminarea plafoanelor la CAS (contribuţia la pensie) şi CASS (contribuţia la sănătate) pentru angajaţii cu un salariu brut de peste 5 salarii medii pe economie a condus la creşterea costurilor cu forţa de muncă. Având în vedere că România a devenit – conform unor studii recente[1] –  a 3-a piaţă din lume ca dificultate în recrutare (după Japonia şi Taiwan), mediul de business românesc  este expus unei situaţii de costuri crescute, combinată cu o disponibilitate redusă a forţei de muncă pe piaţa autohtonă.

Din păcate, legislaţia fiscală actuală nu oferă angajatorilor/ angajaţilor afectaţi soluţii care să compenseze această creştere de costuri. Poate doar să ia în considerare orice posibilă măsură de optimizare fiscală prevăzută de reglementările legale în vigoare (de exemplu, acordarea de acţiuni sub formă de “Stock Option Plan” care beneficiază de un tratament fiscal mai favorabil).

„Din punctul meu de vedere însă, în acest context, angajatorii trebuie să se concentreze mai degrabă pe măsuri care cresc gradul de favorabilitate a locului de muncă pentru angajaţii lor, ca de exemplu flexibilitatea programului de lucru și programele de dezvoltare a carierei”, spune Claudia Sofianu, partener, liderul Diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale a EY România.

Ce impact au noile modificări ale codului fiscal asupra business-urilor din România?

Există în momentul de faţă facilităţi fiscale care pot fi aplicate de contribuabili pentru o optimizare a calculului de impozit pe profit, printre care amortizarea accelerată și facilitățile prin scutiri de impozit și deduceri suplimentare de cheltuieli pentru sectorul de cercetare-dezvoltare. „Dar există – de asemenea – şi regimuri alternative de taxare ce merită avute în vedere (impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul HORECA)”, subliniază Andra Cașu, director, Divizia de impozite directe a EY România.

Deoarece autorităţile fiscale au dezvoltat o atenţie sporită în cadrul controalelor fiscale (în special pentru zona prețurilor de transfer și a substanței tranzacțiilor), numărul controverselor va crește simţitor în următoarea perioadă.

Un studiu EY[2] arată că 64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii doi ani. Având în vedere că, în 2017, marii contribuabili au obligativitatea de a avea pregătit dosarul preţurilor de transfer pentru 2016 până la depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit, rămâne de văzut câţi dintre aceştia vor fi supuşi verificărilor în domeniul preţurilor de transfer din partea ANAF în 2017. „Ne aşteptăm la o intensificare a controalelor în acest domeniu şi nu doar pentru marii contribuabili”, adaugă Adrian Rus, partener, liderul Diviziei de prețuri de transfer a EY.

O altă schimbare semnificativă se referă la reducerea termenelor de prezentare a dosarelor de preţuri de transfer, în contextul în care întocmirea unui asemenea dosar a devenit un exerciţiu mai complex, ţinând cont de modificările efectuate pentru alinierea cu Planul de Acţiune OCDE privind Erodarea Bazei Impozabile şi Transferul Profiturilor.

Cea mai importantă modificare a Codului de procedură fiscală, care a intrat în vigoare în decembrie 2016, privește ordinea stingerii creanțelor fiscale și are o consecință nefastă. „Se încalcă principiul <<egalității de arme>>; astfel, contribuabilul pierde posibilitatea de a suspenda executarea silită prin depunerea unei scrisori de garanție și este nevoit să aștepte peste 3 ani soluționarea definitivă a contestației sale fiscale pentru a-și putea solicita și banii înapoi,” declară Emanuel Băncilă, partener EY Law, liderul Diviziei de litigii și dispute fiscale.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Studiu privind deficitul de talente 2016/2017, Manpower Group

[2] EY Romania 2016 TP survey report

 

La intrarea în noul an vă dorim să aveți un an excelent și vă reamintim o serie de modificări legislative fiscale au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017.

Modificări de cote sau baze de impozitare:

• Reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19%.
• Reducerea accizelor la carburanți: motorină de la 1.897,08 lei / 1.000 litri la 1.518,04 lei / 1.000 litri; benzină fără plumb de la 2.035,40 lei / 1.000 litri la 1.656,36 lei / 1.000 litri.
• Eliminarea impozitului pe construcții de 1%.
• Introducerea impozitului specific pentru persoanele juridice care desfășoară activități de cazare și/sau alimentație publică (Legea nr. 170/2016).
• Se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate de 5,5% pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, veniturile din investiții și veniturile din alte surse, chiar dacă persoanele care realizează aceste veituri mai realizează și venituri din salarii, pensii sau venituri din activităti independente.
• Plafonarea bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate la maxim echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.
• Acordarea de facilități pentru pregătirea teoretică și/sau practică a elevilor în cadrul învățământului profesional și tehnic, prin acordarea de deduceri la calculul impozitului pe profit sau venit și prin neimpozitarea burselor, premiilor și altor drepturi primite de elevi.

Impozit pe profit

• Extinderea facilității de scutire de impozit și pentru profitul investit în dobândirea dreptului de utilizare a programelor informatice (în plus față de producerea/achiziționarea de programe informatice). Se renunță la aplicarea limitată în timp a acestei facilități fiscale (facilitatea urma să se aplice până la 31 decembrie 2016).

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

• Diminuarea de la echivalentul a 25.000 euro la 45.000 lei (echivalentul a aproximativ 10.000 euro) a limitei capitalului social al microîntreprinderilor pentru care se poate aplica opțiunea pentru plata impozitului pe profit.
• Opțiunea pentru plata impozitului pe profit va putea fi aplicată și de către microîntreprinderile existente al căror capital social depășește noua limită, nu doar de către persoanele juridice române nou-înființate.

Impozit pe venit și contribuții sociale

• A fost eliminată obligativitatea depunerii Declaratiei 205 pentru veniturile din salarii/asimilate salariilor, valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, din pensii, din arendare, precum și venituri din asocierea unei persoane fizice cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit sau de tip microîntreprindere.
• Definiția noțiunii de stock option plan se extinde pentru a include și programele de acest fel inițiate în cadrul societăților care nu sunt tranzacționate pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare.

TVA

Alături de reducerea cotei standard de TVA la 19%, alte modificări importante în domeniul TVA începând cu 1 ianuarie 2017 sunt:
• Introducerea regimului special pentru agricultori, persoane fizice, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care efectuează activități / servicii agricole.
• Contribuabilii declarați inactivi / care au codul de TVA anulat care desfășoară activități economice în această perioadă, după reînregistrarea în scopuri de TVA, își pot exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile de bunuri și/sau servicii efectuate în această perioadă.
De asemenea, contribuabilii care efectuează achiziții de bunuri / servicii de la contribuabili declarați inactivi / care au codul de TVA anulat, își pot exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile de bunuri și/sau servicii efectuate în această perioadă, după reînregistrarea în scopuri de TVA a furnizorilor / prestatorilor.
• Eliminarea obligației de a se înregistra în Registrul Operatorilor Intracomunitari pentru contribuabilii care efectuează operațiuni intracomunitare.
• Suspendarea, până la data de 31 decembrie 2019, a obligației depunerii a trei declarații informative: 392A, 392B și 393.

Comentariu KPMG:
Alte modificări importante urmează să intre în vigoare pe parcursul anului 2017, cum ar fi abrogarea timbrului de mediu pentru autovehicule (OUG nr. 9/2013) sau legile bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat.
În plus, în urma instalării noului Parlament și noului Guvern, sunt de așteptat în perioada următoare și alte modificări legislative cu impact fiscal.