1

Piața globală a ofertelor publice inițiale continuă să se prăbușească la finalul trimestrului al treilea 2022

  • Volumele IPO la nivel mondial au scăzut cu 44%, iar veniturile au scăzut cu 57% la nouă luni, față de aceeași perioadă a anului trecut
  • Piața americană urmează să înregistreze cele mai mici venituri din IPO-uri din 2003 încoace
  • Cel mai mare volum de oferte publice inițiale se înregistrează în sectorul tehnologic, iar sectorul energetic este acum lider în ceea ce privește încasările

De la începutul anului 2022 până în prezent (YTD), au avut loc în total 992 de IPO-uri care au strâns 146 de miliarde de USD, ceea ce reprezintă o scădere de 44% și, respectiv, 57% de la an la an (YOY). Acest lucru urmează tendința pentru anul în care companiile și investitorii IPO s-au confruntat cu provocări macroeconomice tot mai mari, incertitudini pe piață, volatilitate în creștere și scădere a prețurilor acțiunilor la nivel mondial. Volatilitatea (media CBOE VIX) a crescut de la 19,7 în 2021, la 25,6 în YTD 2022.

Sectorul tehnologic a continuat să fie lider YTD ca  număr de IPO-uri, deși dimensiunea medie a tranzacțiilor a scăzut de la 261 milioane USD, la 123 milioane USD YOY. În timp ce sectorul energetic a depășit prin încasări cu cea mai mare creștere de 176%, determinată în mare parte de trei dintre primele cinci tranzacții globale în YTD 2022, sectorul produselor de consum a înregistrat cea mai mare scădere a mărimii medii a tranzacțiilor (69%).

În T3 2022, s-au înregistrat cele mai mici încasări din IPO-uri SPAC (societăți de achiziție cu scop special) din T3 2016. Piața SPAC a fost continuu pusă la încercare în acest trimestru, cu doar 17 tranzacții, care au strâns 0,9 miliarde USD. Un număr record de SPAC-uri existente caută în mod activ ținte, majoritatea confruntându-se cu o potențială expirare în următorul an. Aceste și alte concluzii au fost publicate astăzi de EY.

Performanța regională globală

Principalele economii și piețe financiare din America și EMEIA rămân sub presiune.

Bursele din cele două Americi au înregistrat cel mai puternic declin, înregistrând doar 116 tranzacții, care au strâns 7,5 miliarde USD în decursul anului, o scădere de 94% a veniturilor și de 72% în volum față de anul precedent. În contrast direct cu un an record în 2021, activitatea de IPO din America a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.

Activitatea IPO din EMEIA YOY a scăzut cu 50% și 52% ca număr și, respectiv, încasări. Europa a scăzut cu 76% ca  venituri, dar Orientul Mijlociu a continuat cu o creștere de 209% a veniturilor, în pofida unei scăderi de 51% a numărului de tranzacții.

Întrucât regiunea a fost mai puțin afectată de inflație și de problemele geopolitice, bursele din Asia-Pacific au avut o performanță relativ mai bună, găzduind cinci dintre cele mai importante 10 IPO-uri la nivel mondial în anul curent. De asemenea, în decursul acestui an, a contribuit cu 61% și 69% din cota globală a IPO-urilor și, respectiv, a încasărilor. Cu toate acestea, a înregistrat în continuare scăderi de 25% ca număr de tranzacții și de 22% în ceea ce privește mărimea acestora.

Paul Go, EY Global IPO Leader, spune: „Având în vedere că incertitudinile reprezintă cea mai mare provocare a pieței IPO, companiile și investitorii continuă să aștepte un sentiment mai stabil și mai pozitiv pe piața bursieră, înainte de a reveni un apetit susținut pentru activitatea IPO”.

Perspective pentru trimestrul IV 2022

Inflația galopantă și ratele dobânzilor în creștere afectează în mod negativ piața globală de acțiuni. Tensiunile geopolitice și pandemia COVID-19 au dus la mai multă incertitudine și volatilitate pe piață.

În Americi se așteaptă redeschiderea pieței anul viitor, iar în EMEIA, condițiile dificile din piață continuă afecteze activitatea IPO. În ceea ce privește APAC (Asia-Pacific), în timp ce înregistrările publice pentru IPO-uri nu s-au reluat, activitatea rămâne puternică, iar companiile își evaluează opțiunile pentru 2023.

Go spune: „Planurile de IPO ale multor companii au fost înghețate la începutul anului 2022, în așteptarea unor condiții de piață mai favorabile. Cu condiția ca incertitudinile și volatilitatea pieței să se diminueze, lansarea unor IPO-uri de succes mult așteptate, împreună cu îmbunătățirea randamentelor din piața secundară, ar putea inversa sentimentul și atrage mai multe companii să le urmeze”.

În general, candidații la IPO care vor dori să facă oferte publice vor trebui să fie bine pregătiți, atunci când se vor reangaja pe piață, deoarece se vor confrunta cu evaluări mult mai mici în comparație cu maximele din 2021.

* Despre date
Datele prezentate aici sunt disponibile pe ey.com/ipo/trends. Anul 2022 până în prezent (adică ianuarie-septembrie) se bazează pe IPO-urile finalizate de la 1 ianuarie 2022 până la 21 septembrie și pe IPO-urile așteptate până la sfârșitul lunii septembrie 2022. Date de la închiderea activității la 21 septembrie, ora Marii Britanii. Toate datele conținute în acest document provin de la Dealogic, CB Insights, Crunchbase, SPAC Insider și analiza EY, cu excepția cazului în care se menționează altfel. IPO-urile SPAC sunt excluse din toate datele incluse în acest raport, cu excepția cazului în care este indicat.




Știți totul despre prețurile de transfer? Avem câteva noutăți

Începând cu tranzacțiile anului 2016, contribuabilii mari care desfășoară anual tranzacții cu toate persoanele afiliate în cuantum mai mare sau egal cu pragurile de semnificație:
• 200.000 EUR în cazul dobânzilor încasate / plătite;
• 250.000 EUR în cazul prestărilor de servicii primite / prestate;
• 350.000 EUR în cazul tranzacțiilor privind achiziții / vânzări bunuri) au obligația să pregătească dosarul prețurilor de transfer. Data limită de pregătire a dosarului de prețuri de transfer este 25 martie 2017.
Atenție însă! Dosarul de prețuri de transfer nu trebuie depus la autoritatea fiscală, ci este păstrat în cadrul companiei și va fi prezentat autorităților fiscale la solicitarea lor. Inspectorii fiscali pot solicita dosarul în orice situație (indiferent dacă societatea este sau nu în control fiscal), iar societatea are obligația să îl prezinte în 10 zile de la solicitare.
În cazul contribuabililor mari care desfașoară tranzacții sub pragurile menționate anterior și a contribuabililor mici și mijlocii care desfășoară anual tranzacții cu toate persoanele afiliate în cuantum mai mare sau egal cu:
• 50.000 EUR în cazul dobânzilor încasate / plătite;
• 50.000 EUR în cazul prestărilor de servicii primite / prestate;
• 100.000 EUR în cazul achizițiilor / vânzărilor de bunuri, dosarul poate fi solicitat de autoritățile fiscale doar în cadrul unei inspecții fiscale. Termenul de prezentare a dosarului este cuprins între min. 30 de zile – max. 60 de zile cu posibilitatea prelungirii cu încă max. 30 de zile.
Cum se calculează pragurile de semnificație?
Pragurile de semnificație se calculează prin însumarea rulajelor aferente încasărilor / plăților pentru fiecare categorie de tranzacții (dobânzi / servicii / bunuri).
Exemplu: Contribuabilul mare Biriș Goran a prestat în anul 2016 servicii fiscale către 3 clienți afiliați pentru care a încasat onorarii astfel:
Onorarii încasate de la clientul afiliat 1 – 150.000 EURO
Onorarii încasate de la clientul afiliat 2 – 50.000 EURO
Onorarii încasate de la clientul afiliat 3 – 5.000 EURO
Total onorarii încasate pentru prestarea de servicii către afiliați = 205.000 EURO
De asemenea, tot în anul 2016, contribuabilul mare Biriș Goran încasează onorarii de 100.000 EURO din acordarea dreptului de folosință software către afiliații săi.
Total onorarii încasate pentru serviciile prestate = 205.000 EURO (onorarii aferente servicii fiscale prestate) + 100.000 EURO (onorarii acordare drept folosință software).
Astfel, societatea Biriș Goran va fi obligată să pregătească dosarul prețurilor de transfer în anul 2017 pentru tranzacțiile anului 2016, întrucat acestea au depășit pragurile de materialitate prezentate în Ordinul 442 / 2016.
Ce risc dacă nu pregătesc dosarul prețurilor de transfer?
Potrivit legii, neîndeplinirea de către contribuabil a obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer în condițiile și termenele prevăzute de lege, precum și nerespectarea de către contribuabil a obligației de a prezenta dosarul prețurilor de transfer la solicitarea organului fiscal central constituie contravenție și se sancționează cu amendă, astfel:
• de la 12.000 lei la 14.000 Lei pentru contribuabilii mijlocii și mari
• de la 2.000 lei la 3.500 Lei, pentru celelalte persoane juridice și pentru persoanele fizice.
De asemenea, nerespectarea de către contribuabil, precum și de persoanele cu care acesta are sau a avut raporturi economice sau juridice a obligației de a pune la dispoziția organului fiscal registre, evidențe, documente de afaceri și orice alte înscrisuri constituie contravenție și se sancționează cu amendă astfel:
• de la 25.000 lei la 27.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari și mijlocii și
• de la 6.000 lei la 8.000 lei pentru celelalte persoane juridice.
În plus față de aceste contravenții, autoritățile fiscale pot ajusta rezultatul societății verificate pe baza nivelului tendinței centrale a pieței (de regulă, tendința centrală a pieței este cea rezultată ca urmare a unui studiu de comparabilitate efectuat de autoritatea fiscală).
Câteva întrebări fără răspuns…
1. Primesc notificare în ianuarie potrivit căreia în 2017 sunt mare contribuabil? Trebuie sau nu să fac dosarul până la 25 martie?
Ce este un contribuabil mare? Redefinire:
(1) CRITERIU FINANCIAR: Cifra de afaceri – 50%, volumul obligațiilor fiscale declarate – 30% și volumul cheltuielilor cu personalul – 20%.
(2) CRITERIU AFILIERE: Afilierea directă la un mare contribuabil
(3) CRITERIU INVESTIȚIONAL: Contribuabilii nou-înființați care, la data înființării, se angajează să realizeze în max 3 ani consecutivi investiții de min. 10 mil EUR
(4) CRITERIU GRUP FISCAL UNIC: Membrii unui grup fiscal unic sunt incluși în categoria contribuabililor mari / mijlocii atunci când sunt îndeplinite criteriile de selecție de către reprezentatul fiscal sau oricare dintre membrii care aparțin grupului.
Efect:
2016: 1.418 contribuabili mari
2017: 2.940 contribuabili mari
2. Ce se întâmplă dacă:
• Nu am suportul managementului grupului pentru pregătirea dosarului la nivel local, nu îmi sunt furnizate informații necesare secțiunii „Descrierea grupului”?
• Grupul nu are o societate care furnizează servicii suport întregului grup și, în consecință, astfel de informații referitoare la grup nu sunt centralizate?
• Societatea analizată din România este parte a unui grup multinațional cu mii de societăți la nivel global? Pe scurt: secțiunea „Descrierea grupului” nu poate fi prezentată?



Evoluţia încasărilor ANAF în 2015

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat joi, 10 decembrie 2015, un comunicat referitor la evoluţia încasărilor ANAF în decursul anului 2015.

În primele 11 luni din 2015, veniturile în sumă de 180,57 mld lei reprezintă o depășire cu 7% (indice nominal) și cu 12, 15 mld lei (în cifre absolute) a veniturilor colectate în perioada similară a anului 2014. Încasările din TVA au fost 5, 14 mld lei (+11% indice nominal) mai mari decât în aceeași perioadă din 2014. De asemenea, raportat la programul inițial de încasări, gradul de realizare este de 104%.

În comunicat se menționează faptul că, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Naționale de Prognoză, creșterea  economică a fost de 3,6%, în timp ce încasările suplimentare din 2015 au crescut cu 7% față de cele înregistrate anul trecut. De asemenea, se subliniază faptul că, în perioada de creștere economică, sarcina fiscală a fost diminuată considerabil printr-o serie de măsuri care au micșorat, implicit, impactul pozitiv al creșterii economice în colectare.

Totodată, în perioada analizată, deflaţia de 1,64% a afectat nominal veniturile colectate de ANAF.

Măsurile de relaxare fiscală care au influenţat nivelul colectării sunt:

  1. scăderea CAS cu 5 pp
  2. neimpozitarea profitului reinvestit
  3. diminuarea taxei „pe stâlp” de la 1,5% la 1%
  4. creşterea vărsămintelor la pilonul II de pensii
  5. scăderea TVA la alimente de la 24% la 9% (se face precizarea că nu doar alimentele au beneficiat de o cotă redusă de TVA, dar şi băuturile non-alcoolice, animalele şi păsările din specii domestice, seminţele şi ingredientele alimentare, serviciile de restaurant şi catering)

Din aceste motive, plusul de venituri este, în principal, consecinţa nemijlocită a acţiunilor de combatere a evaziunii fiscale.