Autor: Alina Moldovan – Managing Partner Firon Bar-Nir

În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de insolvențe, reflectând provocările cu care se confruntă companiile într-un mediu economic din ce în ce mai volatil. Contextul economic și geopolitic internațional, marcat de incertitudinea economică globală, evenimentele neprevăzute – prelungirea războiului din Ucraina dar și începerea conflictului din Israel – precum și pandemia COVID-19 și crizele energetice, au făcut ca multe companii din România să întâmpine dificultăți în gestionarea fluxurilor financiare și menținerea competitivității. Acest fenomen reprezintă un semnal de alarmă atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru autorități, având efecte negative asupra economiei naționale și a stabilității financiare a multor sectoare.

Potrivit Registrului Comerțului, în prima jumătate a anului 2024 s-au înregistrat cu 15% mai multe dosare de insolvență față de perioada de dinainte de pandemie și cu 8,3% mai multe față de primul semestru din 2023: S1 2019 – 3.196 dosare noi, S1 2020 – 2.360 dosare noi (singura excepție de la tendința negativă), S1 2021 – 3.076 dosare noi, S1 2022 – 3.417 dosare noi, S1 2023 – 3.401, S1 2024 – 3.684 dosare noi. Îngrijorător este că multe dintre companiile pentru care s-a deschis procedura de insolvență aveau o cifră de afaceri de peste 5 milioane de Euro, iar numărul companiilor insolvente cu cifră de afaceri între 0,5 și 5 milioane de Euro s-a dublat față de anul trecut.

La nivel de sector, pe primele trei locuri în topul insolvențelor noi se situează companiile care activează în domeniul comerțului cu amănuntul (27% din totalul insolvențelor), construcțiilor (21%) și industriei prelucrătoare (12%), urmate de cele din transporturi și depozitare (10%) și din domeniul hotelier/restaurație (7%).

Cauzele principale ale acestei dinamici negative sunt:

1. Inflația și costurile de operare ridicate: Inflația a afectat în mod direct costurile de operare ale companiilor, în special în industriile mari consumatoare de energie. Creșterea prețurilor la utilități, combustibili și materii prime a pus presiune pe marjele de profit, reducând fluxurile de numerar și, prin urmare, capacitatea firmelor de a-și onora obligațiile financiare. La toate acestea se adaugă, desigur, scăderea vânzărilor și, chiar dacă multe companii au reușit în ultimii ani să ajusteze prețurile odată cu creșterea inflației, ele s-au confruntat cu o scădere a cererii.
2. Accesul limitat la finanțare: Multe companii, în special IMM-urile, au întâmpinat dificultăți în accesarea creditelor bancare, în condițiile în care băncile au devenit mai precaute în acordarea de împrumuturi. Înăsprirea condițiilor de creditare și incertitudinile legate de capacitatea de rambursare a companiilor au contribuit la o scădere a lichidității pe piață. Totodată, creșterea nivelului datoriilor, în special a creditului furnizor, a slăbit capacitatea companiilor de a face față unor șocuri negative cum ar fi neîncasarea unor creanțe.
3. Criza energetică: O altă cauză majoră a insolvențelor a fost creșterea fără precedent a prețurilor la energie. Companiile din sectoare precum producția industrială, agricultura și transporturile au fost grav afectate, unele dintre ele neputând să facă față noilor costuri de operare.
4. Criza lanțurilor de aprovizionare: Disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare cauzate și de volatilitatea pieței de muncă, urmare a restricțiilor pandemice și crizelor internaționale, au creat întârzieri în livrarea materiilor prime și produselor, împiedicând companiile să își îndeplinească contractele și să mențină fluxurile financiare sănătoase.
5. Reducerea numărului de companii nou-înființate și creșterea numărului de companii radiate. Conform statisticilor Registrului Comerțului, în primele 6 luni ale anului 2024 au fost înmatriculate 68.223 noi companii – cel mai mic număr din ultimele semestre, incluzând aici și primul semestru din 2019. Pe de altă parte, numărul companiilor radiate a crescut și el, în primul semestru din 2024 fiind radiate 45.547 companii.

Creșterea numărului de insolvențe a avut și va continua să aibă un impact major asupra economiei românești – creșterea șomajului, reducerea încrederii investitorilor în mediul de afaceri local, care afectează capacitatea României de a atrage investiții străine, slăbirea sectoarelor economice strategice, toate acestea având efecte în lanț asupra furnizorilor și partenerilor de afaceri.

Printre soluțiile posibile pentru contracararea acestei (deja prezente) crize sunt: suportul guvernamental pentru companii (sprijin financiar direct sub formă de subvenții sau granturi pentru companiile afectate, implementarea unor scheme de garantare a creditelor pentru a facilita accesul la finanțare); reformarea procedurilor de insolvență (simplificarea și eficientizarea proceselor de insolvență menite să ajute companiile să se reorganizeze mai rapid și să își continue activitatea într-o formă restructurată, pentru a reduce numărul de falimente definitive și a menține un număr mai mare de locuri de muncă); promovarea investițiilor în sectoare strategice (guvernul și sectorul privat ar trebui să colaboreze pentru a stimula investițiile în sectoare critice, cum ar fi agricultura, tehnologia și energia verde, care pot genera locuri de muncă și stabilitate economică pe termen lung); diversificarea pieței de desfacere (pentru a atenua impactul crizelor internaționale asupra economiei românești, companiile trebuie încurajate să-și diversifice piețele de desfacere și să reducă dependența de anumite regiuni sau furnizori.

Deși există mai mulți factori care contribuie la creșterea numărului de companii care nu mai pot să-și plătească datoriile la termen și apelează la insolvență (sau chiar faliment), soluțiile eficiente și coordonate la nivel guvernamental și privat pot ajuta la redresarea mediului de afaceri. Într-un context economic global incert, adaptabilitatea și sprijinul adecvat vor fi esențiale pentru a preveni agravarea acestei crize și pentru a asigura o relansare economică sustenabilă.

Editorial

• Delia Cataramă
  … dacă încredere nu e, nimic nu e!…

De actualitate

• Evoluții fiscale recente
• Cristina Spirescu, Gabriela Ecobici, Gabriela Badea
  Contextul fiscal actual: între provocare și oportunitate
• Andra Cașu
  Care sunt prioritățile fiscale europene pentru următoarele 6 luni și cum se poziționează România față de planul european? .

Impozite indirecte

• Cosmin Preda, Delia Cataramă, Bogdan Costea
  Cauza C-835/18 Terracult SRL – o pledoarie privind necesitatea respectării bunei-credințe a unui contribuabil: fondul prevalează asupra formei!
• Sorin Biban
  Regimul special de TVA aplicabil de la 1 iulie 2021
• Marilena Ene
  Câteva considerații privind regimul special pentru întreprinderile mici în materia TVA

Procedură fiscală

• Alexandru Stănoiu
  „Stânga-mprejur” sau cum a rămas ANAF fără colții de argint în procedura insolvenței

• Ionița Cochințu
  Importanța și necesitatea caracterului unitar al proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative asupra căruia Guvernul își poate angaja răspunderea

Jurisprudență fiscală națională

• Daniela Ioana Stăncioi, George Cristian Vioreanu, Viorel Terzea
  Sinteză de jurisprudență fiscală națională

Jurisprudența fiscală a instanțelor europene

• Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada 6 iulie – august 2020

În Monitorul Oficial nr. 840 / 02.10.2018 a fost publicată OUG 88/2018 privind modificarea unor acte normative (denumită în continuare “OUG 88/2018”). Reglementările introduse de OUG 88/2018 vizează  şi modificarea Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (denumită în continuare “Legea insolvenţei” sau “Legea”).

Actul normativ urmăreşte modificarea procedurii privind insolvenţa, având scopul de a se evita folosirea prevederilor legii în mod abuziv de către persoanele juridice care, aflate în această situaţie, daunează mediului de afaceri  şi organelor administraţiei fiscale.

• Valoare – prag

Noua definiţie prevede faptul că cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, introdusă de debitor, va trebui să conţină un nivel al creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul creanţelor declarate de debitor. De asemenea, creanţele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat vor fi admise la masa credală şi înscrise sub condiţie rezolutorie până la soluţionarea acţiunii.

• Fond de comerţ

OUG 88/2018 defineşte fondul de comerţ ca fiind „ansamblul bunurilor mobile şi imobile, corporale şi necorporale – mărci, firme, embleme, brevete de invenţii, vad comercial utilizate de un operator economic în vederea desfăşurării activităţii sale”.

• Creanţă anterioară

Legea va include în sfera termenului creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dacă activitatea impozitată a fost desfăşurată anterior acestui moment.

• Administratorul special

OUG 88/2018 interzice numirea unei persoane fizice sau juridice care deţine şi calitatea de creditor al unei societăţi aflate în insolvenţă.

• Administratorul judiciar

OUG 88/2018 introduce o nouă obligaţie de a include în raportul lunar, ce trebuie depus la dosarul cauzei, informaţii privind respectarea obligaţiilor fiscale referitoare la obţinerea sau necesitatea actualizării autorizarilor şi autorizaţiilor pentru desfăşurarea activităţii, precum şi referitoare la actele încheiate de organele de control care au efectuat inspecţii în respectiva lună.

O altă modificare introdusă de OUG 88/2018 în legatură cu activitatea administratorului judiciar vizează desemnarea persoanelor de specialitate cu care acesta poate colabora de-a lungul desfăşurării procedurii insolvenţei. Astfel, administratorul judiciar nu va putea numi persoane care se află într-o relaţie contractuală sau într-o relaţie de afiliere cu administratorul judiciar, lichidatorul judiciar, debitorul în insolvenţă sau cu vreunul dintre creditori ca avocaţi, experţi contabili, evaluator sau alte tipuri de profesii specializate.

• Deschiderea procedurii insolvenţei

OUG 88/2018 modifică Legea Insolvenţei în sensul în care cererea de deschidere a procedurii va fi respinsă şi în cazul în care aceasta nu conţine dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia parţilor, în anumite condiţii prevăzute de Lege.

• Desfăşurarea procedurii insolvenţei

Administratorul judiciar va avea un termen de 10 zile pentru analizarea cererilor de plată având ca obiect creanţele asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. De asemenea, OUG 88/2018 prevede faptul ca termenul menţionat anterior se va aplica şi cererilor formulate în cadrul proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a actului normativ.

• Planul de reorganizare

Acesta va putea prevedea conversia creanţelor bugetare în acţiuni, însa numai cu îndeplinirea unor condiţii prevăzute de Legea insolvenţei, între care se află şi consimţământul creditorului bugetar.

• Falimentul unei societăţi

OUG 88/2018 impune instanţei de judecată un termen de 30 de zile pentru soluţionarea cererilor de faliment pentru nerespectarea planului de reorganizare ori pentru acumularea de noi datorii către creditorii din cadrul procedurii acesteia. O astfel de cerere va putea fi depusă şi de titularul unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile mai veche de 60 de zile, iar soluţionarea acesteia va avea loc în acelaşi termen de 30 de zile.

• Antrenarea răspunderii patrimoniale

Cu privire la antrenarea raspunderii patrimoniale a persoanelor culpabile de starea de insolvenţă a societăţii debitoare, administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar va avea obligaţia de a promova o acţiune în acest sens, în situaţia în care identifică persoanele vinovate. De asemenea, aceeaşi acţiune va putea fi introdusă şi de creditorul care deţine mai mult de 30% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală sau de preşedintele comitetului creditorilor, urmare a hotărârii adunării creditorilor.

OUG 88/2018 a intrat în vigoare la data publicării actului normativ, mai exact în data de 02.10.2018.

În Monitorul Oficial nr. 107/05.02.2018 s-a publicat Hotărârea nr. 33/2018 ce vizează în principal contravențiile care intră sub incidența Legii prevenirii. Astfel, printre contravențiile prevăzute de legislația fiscală (i.e. Codul fiscal și Codul de procedură fiscală) se regăsesc cele generate de nerespectarea următoarelor prevederi legale:

•    nerespectarea obligației de a întocmi/prezenta dosarul prețurilor de transfer în condițiile și la termenele prevăzute de Ordinul nr. 442/2016;
•    depunerea peste termen sau nedepunerea declarațiilor de impunere referitoare la declararea, dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor sau declararea și datorarea impozitului și a taxei pe teren.

Totodată, Hotărârea nr. 33/2018 mai conține și o serie de alte acte legislative care prevăd contravenții care fac obiectul Legii prevenirii, precum:
•    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;
•    Legea societăților nr. 31/1990;
•    Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Conform mecanismului stipulat în Legea prevenirii, în cazul în care se constată săvârșirea unei contravenții dintre cele enumerate în Hotărârea nr. 33/05.02.2018, agentul constatator încheie un proces-verbal prin care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere.

Planul de remediere conține fapta săvârșită, măsurile de remediere (i.e. care reprezintă orice măsură dispusă de agent în scopul îndeplinirii obligațiilor) și un termen de remediere care poate fi de maximum 90 de zile calendaristice. În termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, agentul constatator reia controlul și dacă măsurile de remediere nu au fost aplicate în termenul de remediere prevăzut, se aplică contravenția.

Se mai cuvine menționat faptul că se poate beneficia de prevederile Legii prevenirii doar o singură dată pentru fiecare contravenție, în termen de 3 ani.

Sursa: Țuca Zbârcea & Asociații Tax S.R.L.

Lege nr. 275/27.12.2017 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA („Legea de aprobare”)

Noul sistem de plată defalcată a TVA

Prin Buletinul Fiscal transmis în data de 4 septembrie 2017, am anunțat introducerea sistemului de plată defalcată a TVA prin Ordonanța Guvernului nr. 23/2017. După ce Ordonanța a parcurs și etapa aprobării în Parlament printr-o lege și Legea de aprobare nr. 275/27.12.2017 a fost publicată în Monitorul Oficial, sistemul de plată defalcată a TVA a suferit modificări majore – în sens pozitiv pentru cei mai mulți dintre contribuabili, așa cum vom arăta în continuare.

Cum va funcționa sistemul de plată defalcată a TVA?

Principalele coordonate ale sistemului de plată defalcată a TVA (schimbate față de forma inițială) sunt după cum urmează:

•    Aplicarea obligatorie de la 1 martie 2018 de către contribuabilii cu obligații fiscale reprezentând TVA restante la 31 decembrie 2017 și neachitate până la 31 ianuarie 2018 (15.000 lei – mari contribuabili; 10.000 lei – contribuabili mijlocii; 5.000 lei – alți contribuabili – cu excepția debitelor a căror executare silită este suspendată conform Codului de Procedură Fiscală) și de către contribuabilii în insolvență;
•    Aplicarea obligatorie, începând cu data de 1 a celei de a doua luni următoare împlinirii termenului de 60 de zile de la scadență, pentru contribuabilii care înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA în timpul anului (a se vedea plafoanele menționate mai sus) și, respectiv, începând cu data de 1 a lunii următoare pentru contribuabilii care au intrat sub incidența legislației privind insolvența;
•    Aplicarea opțională la cererea contribuabililor – beneficiul fiind, începând cu 1 ianuarie 2018, o reducere de 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor. În acest caz, ieșirea din sistem se poate face la sfârșitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data la care au început să aplice plata defalcată a TVA;
•    Contribuabilii neînregistrați în scopuri de TVA nu vor trebui să facă plăți defalcate către furnizori. Pentru contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA care nu efectuează plata defalcată către furnizorii înscriși în sistem, penalitatea este de 0,06% pe zi din suma netransferată în contul special de TVA, până la remedierea situației. Verificarea furnizorilor în ceea ce privește aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA se poate efectua interogând Registrul publicat pe site-ul ANAF;
•    Debitarea conturilor de TVA se va face fără aprobarea ANAF, aceasta fiind una din cele mai mari surprize ale noii modalități de funcționare a sistemului. Din lista operațiunilor de debitare și creditare a contului de TVA au fost excluse operațiunile de decontare între membrii grupului fiscal unic;
•    Virarea în contul de TVA propriu a sumelor încasate prin card, numerar și substitute de numerar trebuie efectuată în termen 30 de zile (în loc de 7 zile);
•    Penalitățile pentru erori / nerespectarea anumitor prevederi (e.g. neplata în/din contul de TVA) au fost în general reduse, fiind eliminată amenda de 50% din TVA plătită eronat (această amendă se mai aplică într-o singură situație, respectiv la debitarea conturilor de TVA în alte condiții decât cele permise și dacă eroarea nu este remediată în termen de 30 de zile). În noua formă, penalitățile sunt în principal de 0,06% pe zi, iar în unele situații, dacă nu se remediază eroarea în 30 de zile, se aplică o amendă de 10% din suma de TVA;
•    Alte vești bune sunt: plățile parțiale pot urma alocările stipulate în contract/ordin de plată, dacă este cazul, iar plățile prin intermediar, plățile în natură, compensările, plățile în numerar, card, substitute de numerar, conturi de garanții sau escrow și operațiunile de finanțare de instituții de credit/IFN prin preluarea creanțelor au fost excluse de la aplicarea sistemului.

Autori: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 / 28.12.2017 a fost publicată Legea 275 / 2017 pentru aprobarea OG 23 / 2017 („OG 23”) privind plata defalcată a TVA („Legea 275”).

Reamintim în cele ce urmează prevederile introduse prin OG 23 privind plata defalcată a TVA și aplicabile de la 01.01.2018. Totodată, vom sumariza principalele noutăți introduse prin Legea 275, având ca scop prezentarea corectă a aplicabilității – începând cu 01.01.2018 – a plății defalcate a TVA („Split TVA”):

A. Persoanele care aplică Split TVA
Sunt obligate să aplice Split TVA, prin deschiderea și utilizarea a cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA:

1. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea 227 / 2015 privind Codul Fiscal, precum și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal („Contribuabili”), care înregistrează la data de 31.12.2017 obligații TVA restante (i.e. așa cum sunt definite de Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu excepția suspendării executării silite prin depunerea unei scrisori de garanție bancară) și nu le achită până la data de 31.01.2018, în limita următoarelor plafoane:

– mari contribuabili – peste 15.000 lei
– contribuabili mijlocii – peste 10.000 lei
– restul contribuabililor – peste 5.000 lei.

2. Contribuabilii care, începând cu data de 01.01.2018, înregistrează obligații TVA și nu le achită în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în limita acelorași plafoane enumerate mai sus.
3. Contribuabilii aflați în insolvență sau în procedura de prevenire a insolvenței.
4. Contribuabilii, alții decât cei obligați potrivit celor menționate mai sus, vor putea opta pentru aplicarea Split TVA.

B. Data de la care se aplică Split TVA
– În cazul de la pct. A1 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de 01.03.2018, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
– În cazul de la pct. A2 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de întâi a celei de-a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare de la scadență, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
– În cazul de la pct. A3 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de 01.03.2018, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
–  În cazul de la pct. A4 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent în termen de 3 zile de la depunerea Notificării, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.

C. Posibilitatea renunțării la Split TVA
– În cazul de la pct. A1 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după o perioadă de minimum șase luni.
– În cazul de la pct. A2 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după o perioadă de minimum șase luni.
– În cazul de la pct. A3 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după ieșirea de sub incidența insolvenței, dacă nu va exista obligația aplicării sistemului, ca urmare a cumulării obligațiilor restante.
– În cazul de la pct. A4 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face la sfârșitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data la care au optat pentru aplicarea Split TVA (dacă nu va exista obligația aplicării Split TVA).

D. Contul/conturile de TVA
– Contul/conturile vor fi deschise, în funcție de operațiunile derulate, precum și de monedă, la
instituții de credit sau la unități ale Trezoreriei Statului.
– Contul/conturile vor fi deschise în lei și, după caz, în valută.
– Utilizarea contului/conturilor va fi limitată.
– Este interzisă retragerea de numerar din acest cont / conturi.
– Transferul din acest cont/conturi în alt cont al beneficiarului (dar nu de TVA) se poate efectua fără aprobarea organului fiscal.
– Contul de TVA va putea fi executat silit numai pentru plata TVA.

E. Operațiunile pentru care se aplică prevederile referitoare la plata defalcată a TVA Split TVA se va aplica pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile din punct de vedere al TVA conform prevederilor Codului Fiscal. Astfel, persoanele impozabile, cu excepția instituțiilor publice, înregistrate în scopuri de TVA, au obligația de a efectua plata contravalorii TVA în contul de TVA al furnizorului / prestatorului care aplică Split TVA.
Totodată, persoanele impozabile care aplică Split TVA au obligația de a efectua plata contravalorii TVA din contul de TVA.
Excepții de la această regulă sunt prevăzute pentru plățile care nu se efectuează direct de beneficiar către furnizor/prestator, plățile în natură, plățile prin compensare, plățile reprezentând TVA decontată între membrii unui grup fiscal unic, plățile într-un cont de garanții, escrow sau alt cont similar la dispoziția furnizorului/prestatorului (care nu va aplica Split TVA), plățile în cazul finanțărilor acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare prin preluarea creanțelor.

F. Principale sancțiuni prevăzute pentru neaplicarea Split TVA
– În cazul în care nu se respectă obligația plății TVA de către beneficiari în contul de TVA al furnizorului, acesta nu are obligația de a vira suma în contul de TVA propriu.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (cei care aplică Split TVA precum și cei care nu aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 7 de zile lucrătoare de la data efectuării plății eronate, fără a depăși 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira/depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 0,06%/zi din valoarea TVA plătită eronat.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (care nu aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira / depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 50% din valoarea TVA plătită eronat.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (care aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira / depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 10% din valoarea TVA plătită eronat.
– Debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume, fără a fi reîntregită suma în termen de 7 zile lucrătoare de la data debitării eronate, fără a se depăși 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate, va fi sancționată cu 0,06%/zi din suma debitată eronat.
– Debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume, fără a fi reîntregită suma în termen de 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate, va fi sancționată cu 50% din suma debitată eronat.
– Nerespectarea obligației de comunicare a contului / conturilor de TVA va fi sancționată cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

G. Beneficii acordate pentru aplicarea Split TVA
Societățile care optează pentru aplicarea Split TVA după 01.01.2018 beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică Split TVA.

Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea O.G. nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, în vigoare de la 31 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1036 din 28 decembrie 2017

Contribuabilii care aplică obligatoriu mecanismul, atât la încasări, cât și la plăți, sunt cei înregistrați în scopuri de TVA, inclusiv instituțiile publice care:

a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018;

b) începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor;

c) se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței.

Nu se consideră obligații restante și nu atrag obligativitatea aplicării sistemului split TVA:

– obligațiile fiscale pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată;
– obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condițiile Legii contenciosului administrativ;
– obligațiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară;
– obligațiile fiscale restante administrate de organul fiscal central și local, neadmise la masa credală sau în planul de reorganizare și care nu se sting decât la data închiderii procedurii;
– creanțele fiscale înscrise în titlurile executorii ce au stat la baza sechestrului pentru care s-a realizat valorificarea bunului cu plata în rate, în limita diferenței de preț ce a fost aprobată la plata în rate;
– obligațiile fiscale datorate de contribuabil, în condițiile în care acestea sunt mai mici sau egale cu suma de rambursat/restituit pentru care există cerere în curs de soluționare.

Contribuabilii pot aplica opțional mecanismul split TVA, notificând organele fiscale competente.

Facilități fiscale oferite pentru aplicarea opțională a mecanismului split TVA: reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică sistemul.

Nu sunt obligate să facă plăți defalcate pentru facturile primite de la furnizori:

– instituțiile publice;
– persoanele fizice impozabile;
– persoanele nestabilite în România și care nu au obligația de a se înregistra în România.

Mecanismul split TVA se aplică operațiunilor impozabile care au locul livrării/prestării în România și persoana obligată la plată nu este beneficiarul, în condițiile în care factura este întocmită sau avansul este încasat ulterior datei de 1 ianuarie 2018.

Nu li se aplică mecanismul split TVA:

– operațiunilor supuse taxării inverse;
– operațiunilor supuse regimurilor speciale (aurului din investiții, bunurilor second hand etc).

Data de la care se aplică efectiv mecanismul – ziua următoare înregistrării în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, respectiv:

– maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii notificării de către persoanele impozabile care optează pentru acest mecanism sau care intră în procedură de insolvență;
– 1 martie 2018, pentru persoanele impozabile cu debite fiscale restante la 31 decembrie 2017 și neachitate până la 31 ianuarie 2018;
– 1 martie 2018, pentru persoanele impozabile aflate în procedură de insolvență la 31 decembrie 2017;
– data de 1 a celei de a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile de la data scadentă a obligației fiscale constând în TVA de plată.

Registrul contribuabililor care aplică split TVA poate fi accesat de la următoarea adresă:
https://www.anaf.ro/RegPlataDefalcataTVA/

Data de la care încetează a se mai aplica mecanismul – data radierii din Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, respectiv:
– maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării conform căreia persoana impozabilă care a avut debite constând în TVA nu se mai află în niciuna dintre situațiile de aplicare obligatorie a sistemului de cel puțin 6 luni;
–  maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării conform căreia persoana impozabilă a ieșit din procedura de insolvență;
– maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării conform căreia persoana impozabilă renunță la opțiunea de aplicare a mecanismului, însă nu mai devreme de un an de la data la care au fost înscriși în Registru.

Obligații ale persoanelor care aplică mecanismul:

– să notifice autoritățile fiscale intrarea în starea de insolvență;
– să notifice clienții aplicarea mecanismului și să comunice contul special de TVA;
– să facă plățile către furnizorii care aplică mecanismul split TVA numai în contul dedicat pentru TVA și din propriul cont special de TVA.

Operațiuni pe contul special de TVA:

– din contul de TVA se achită numai TVA-ul datorat bugetului de stat sau TVA-ul aferent facturilor emise de furnizori;
– nu se fac retrageri de numerar sau plăți către conturile curente, din contul de TVA;
– plățile parțiale ale facturilor primite se consideră că includ TVA (calculat cu suta mărită);
– dacă o factură conține mai multe bunuri și servicii cu cote diferite de TVA și dacă pe ordinul de plată nu se face mențiune cu privire la serviciile/bunurile care se doresc a fi achitate, alocarea se face automat pentru bunurile/serviciile cu cota mai mare de TVA;
– încasările care nu au fost făcute corect în contul de TVA trebuie redirecționate către acest cont special în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la încasarea lor (inclusiv sume încasate prin substitute de numerar, cu cardul sau sume încasate din instrumente de plată emise anterior intrării în sistemul split TVA, dar încasate ulterior sau sume eliberate din conturi escrow);
– diferența dintre încasările efectuate în numerar și plățile efectuate în numerar trebuie direcționată către contul special de TVA în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la încasarea lor;
– încasările care au fost înregistrate ulterior intrării furnizorului în sistemul split TVA, pentru facturi emise anterior aplicării acestui mecanism, trebuie redirecționate către acest cont special în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la încasarea lor.

Operațiuni care prin excepție nu implică contul special de TVA:

– plățile în numerar, cu substitute de numerar sau cu cardul;
– plățile în natură;
– compensările;
– plățile care nu se fac direct de beneficiar către furnizor;
– plățile din conturile escrow sau de garanție;
– finanțările acordate de instituțiile de credit, prin preluarea creanțelor.

Reguli general aplicabile:

– persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și care nu aplică mecanismul split TVA, trebuie să facă plățile în mod defalcat către furnizorii care aplică sistemul.
– rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse în deconturi cu opțiune de rambursare se efectuează în alt cont decât contul de TVA, cu excepția situației în care titularul solicită rambursarea în contul de TVA.
– contul de TVA poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat, precum și în baza unor titluri executorii, potrivit legii, pentru TVA aferentă unor achiziții de bunuri și/sau servicii.
– contribuabilii care, la data de 31 decembrie 2017, inclusiv, au cereri de rambursare în curs de soluționare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal central respinge total sau parțial rambursarea beneficiază de anularea penalităților de întârziere dacă achită obligațiile de plată în 30 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei prin care se respinge rambursarea.

Sancțiuni pentru încălcarea regulilor split TVA:

a) penalitate de 0,06% pe zi pentru:
– plățile efectuate eronat în alt cont decât cel de TVA sau din alt cont decât cel de TVA, dacă se corectează într-un termen între 7 și 30 de zile lucrătoare;
– nevirarea în contul de TVA a sumelor eliberate din conturi escrow sau primite în urma cesiunii de creanță, în termen de 7 zile lucrătoare de la încasarea lor, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare;
– debitarea contului de TVA cu alte sume decât cele reprezentând TVA de plată la bugetul de stat sau către furnizori, dacă nu se întregește suma în termen de 7 zile lucrătoare , dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare;

b) amendă de 10% din suma de TVA virată/încasată incorect, în următoarele situații:
– plățile efectuate eronat din alt cont decât cel de TVA, dacă nu se corectează într-un termen de 30 -de zile lucrătoare;
– nevirarea sumelor încasate eronat în alt cont decât cel de TVA, în termen de 30 de zile lucrătoare;
– nevirarea în contul de TVA a sumelor eliberate din conturi escrow sau primite în urma cesiunii de creanță, în termen de 30 de zile lucrătoare;

c) penalitate de 50% din suma extrasă din contul de TVA dacă nu se reîntregește suma debitată eronat în termen de 30 de zile lucrătoare;

d) amendă între 2.000 lei și 4.000 lei pentru nedepunerea notificării intrării în stare de insolvență și pentru necomunicarea contului de TVA către clienți.

Camera Deputaților a adoptat legea de aprobare a Ordonanței de Guvern nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aceasta fiind transmisă spre promulgare președintelui României. Au fost aduse importante modificări față de versiunea inițială a Ordonanței.

Cine aplică?

Obligatoriu:

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care la data de 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA peste anumite praguri: 15.000 RON pentru mari contribuabili,10.000 RON pentru contribuabili mijloci și 5.000 RON pentru restul contribuabililor, dacă nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

– Contribuabilii care au datorii restante reprezentând TVA la data de 31 decembrie 2017 peste pragurile menționate mai sus vor aplica sistemul începând cu 1 martie 2018, dacă sumele restante nu sunt achitate la bugetul de stat până la 31 ianuarie 2018;

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care vor înregistra datorii de TVA neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în cuantumurile menționate anterior, după data de 1 ianuarie 2018. În cazul în care datoriile nu sunt stinse, vor avea obligația de a aplica plata defalcată a TVA începând cu prima zi a celei de a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare;

– Sumele restante reprezentând TVA pentru care executarea silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de Procedură Fiscală privind suspendarea executării silite în cazul depunerii unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție nu sunt luate în considerare pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA;

– Contribuabilii care se află sub incidența procedurii de insolvență la data de 31 decembrie 2017 vor avea obligația de a aplica sistemul de plată defalcată a TVA începând cu 1 martie 2018. De asemenea, contribuabilii care vor intra sub incidența procedurii insolvenței începând cu 1 ianuarie 2018 au obligația să notifice organului fiscal competent aplicarea plății defalcate până la data de 1  a lunii următoare celei în care au intrat sub incidența procedurii de insolvență.

Opțional:

Orice categorie de contribuabili înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul Fiscal.

Alte modificări aprobate de către Camera Deputaților

– Părțile pot stipula prin intermediul contractelor modalitatea de alocare a plăților parțiale;

– Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă aplică sau nu sistemul de plată defalcată a TVA, cu excepția instituțiilor publice, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii în contul de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică sistemul plății defalcate;

– Totodată este introdusă posibilitatea furnizorilor/prestatorilor care aplică sistemul să vireze în contul de TVA în termen de 30 de zile lucrătoare sumele de TVA care nu au fost plătite în contul de TVA de către persoanele impozabile înregistrate în scop de TVA;

– Persoanele nestabilite și neînregistrate în scop de TVA în România nu au obligația să aplice plata defalcată pentru achizițiile de bunuri și servicii efectuate de la furnizori/prestatori care aplică sistemul;

Sistemul de plată defalcată a TVA nu se aplică în următoarele situații:

– Plăți care nu sunt efectuate direct de beneficiar către furnizor/prestator;

– Plățile în natură;

– Compensări;

– Finanțarea acordată de instituțiile de credit și de instituțiile financiare ne
bancare prin preluare creanțelor.

Facilități fiscale

– Persoanele care au optat înainte de data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, continuă să beneficieze de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul;

– Persoanele care au optat începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul.

• Editorial
  Cosmin Flavius Costaș

•  Impozite directe
  Cheltuielile de cercetare-dezvoltare – de la Fata Morgana la realitate
  Carmen Afanasenco
  Din nou despre activităţile (in)dependente
  Ioana Maria Costea, Despina Martha Ilucă

•  Impozite indirecte
  Validitatea declaraţiilor notariale în cazul achiziţiilor de imobile cu cota de tva de 5% – o abordare „frontală”
  Sorin Roman

•  Procedură fiscală
  Aplicarea principiului ne bis in idem în caz de concurs între procedura fiscală și cea penală
  Paul Sorinca

•  Contribuții sociale
  Articolul 6 din Legea nr. 241/2005  pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Neconstituţionalitate. Efecte
  Daniel Niţu
  Consideraţii cu privire la incriminarea prevăzută în art. 6 din Legea nr. 241/2005
  Alexandra Lăncrănjan, Radu Slăvoiu

•  Jurisprudență fiscală națională
  Deschiderea procedurii insolvenţei faţă de o societate comercială. Posibilitatea declarării stării de insolvabilitate conform art. 176 C. proc. fisc.
  Viorel Terzea
  Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 26 februarie 2015 – cu comentariu
  Cosmin Flavius Costaş

•  Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în intervalul 30 aprilie – 28 mai 2015