1

Noi prevederi privind mecanismul de plată defalcată a TVA

Notificare privind opţiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA până la 31 decembrie 2017

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.379 / 21 septembrie 2017 privind aprobarea modelului conţinutului şi instrucţiunilor de completare a formularului (086) “Notificare privind opţiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA”

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 28 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Structura codurilor IBAN aferente conturilor de TVA privind plata defalcată a TVA, deschise la unităţile Trezoreriei Statului pentru persoanele impozabile şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA

Ordin nr. 2.379 / 7 Septembrie 2017 pentru modificarea si completarea Precizărilor privind structura codurilor IBAN aferente conturilor de cheltuieli şi venituri bugetare, precum şi conturilor de disponibilităţi deschise la unităţile Trezoreriei Statului, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1.271 / 2004

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 25 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Reglementări privind gestiunea de către instituţiile publice a sumelor de TVA în cadrul mecanismului de plată defalcată a TVA

Ordin al Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.426 / 13 septembrie 2017 pentru completarea Normelor Metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul nr. 720 / 2014.

Ordinul prevede procedura de înregistrare în contabilitatea instituţilor publice, în conturi separate, a bazei impozabile şi a taxei pe valoare adaugată aferentă activităţilor economice desfăşurate în cadrul mecanismului de plată defalcată a TVA.

Sumele primite şi înregistrate in respectivele conturi trebuie transferate in conturile de venituri bugetare corespunzătoare în termen de două zile lucrătoare. Conturile bugetare de TVA nu pot avea sold la sfârşitul exerciţiului financiar.

Ordinul se aplică pentru toate instituţiile publice începând cu 1 ianuarie 2018, iar pentru instituţiile publice care au optat pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată începând cu 1 octombrie 2017.

•    Reglementări vamale

Norme tehnice privind autorizarea amânării plăţii taxelor de import

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.670 / 12 septembrie 2017 privind autorizarea pentru amânarea plăţii taxelor la import datorate în legătură cu două sau mai multe operaţiuni vamale

Ordinul prevede Normele tehnice care stabilesc procedura de autorizare pentru amânarea plăţii taxelor la import datorate în legatură cu două sau mai multe operaţiuni vamale.

Autorizarea pentru amânarea plăţii taxelor la import se acordă la cerere, în condiţiile şi perioada prevăzute la art. 110-111 din
Codul vamal al Uniunii, solicitanţilor care sunt titulari ai unei autorizaţii pentru utilizarea garanţiei globale, cu valabilitate geografică în România.

Modificarea şi completarea configuraţiei Codului de accize şi a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Ordin al Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.331 / august 2017 privind modificarea şi completarea Ordinul nr. 221 / 2016 pentru aprobarea configuraţiei Codului de accize şi a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Se atribuie exclusiv în scopul realizării supravegherii fiscale, codul de produs T500 „Alte tutunuri de fumat” pentru produsele din tutun încălzit şi pentru produsele prezentate sub forma unei rezerve care conţine atât tutun încălzit cât şi lichid cu conţinut de nicotină.

Autorizarea pentru utilizarea garanției globale vamale

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Normelor tehnice privind autorizarea pentru utilizarea garanţiei globale în legatură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun

Ordinul prevede Normele tehnice care stabilesc procedura de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale, cuprinzând o eventuală reducere sau exonerare, constituită pentru acoperirea cuantumului taxelor la import corespunzător datoriei vamale şi cuantumul altor taxe datorate legate de importul mărfurilor.

Normele tehnice se aplică în legătură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun.

Autorizaţia pentru utilizarea garanţiei globale se acordă la cerere în condiţiile prevăzute la art. 95 din Codul vamal al Uniunii Europene şi la art. 84 din

Regulamentul delegat (UE) 2.446 / 2015.

Modificarea şi completarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformă a reglementărilor vamale în zonele libere

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformă a reglementărilor vamale în zonele libere, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de  Administrare Fiscală nr. 2.759 / 2016

Ordinul aduce diverse modificări şi completări normelor tehnice menţionate mai sus.

•    Modificări aduse legislației fiscale secundare

Veniturile obținute de persoanele fizice implicate în activități de cercetare-dezvoltare și inovare

Ordinul nr. 2326 / 2855 / 2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilității fiscale prevăzute pentru scutirea de la plata impozitului pe venit pentru venituri din salarii sau asimilate salariilor obținute de persoanele fizice implicate în activități de cercetare-dezvoltare și inovare.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul fiscal nr. 26 din 27 septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor realizate în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă

Ordinul nr. 2343 / 2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3), lit. e) din Legea nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul fiscal nr. 26 din 27 septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

•    Formulare fiscale

Aprobarea modelului şi conţinutului formularului (700)

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.372 / 9 august 2017 pentru aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a formularului (700) “Declaraţie pentru înregistrare modificare categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal”

Formularul se completează şi se depune ori de câte ori contribuabilii / plătitorii solicită, ulterior înregistrării fiscale, înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligaţii fiscale sau modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarate iniţial.

Formularul se depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Ordinul se aplică începând cu 1 ianuarie 2018.

•    Diverse

Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21 / 1991 Sunt aduse clarificări privind procedura de acordare şi redobândire a cetăţeniei române de către copiii minori născuţi din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, pentru care se solicită cetăţenia română în cazul adopţiei.

Ordinul nr. 1.626 / 6 Septembrie 2017 prevede lista revizuită a statelor ai căror cetăţeni sunt obligaţi să aplice procedura invitaţiei în vederea obţinerii vizei de scurtă şedere pentru intrarea pe teritoriul României

Conform listei revizuite, cetatenii Chinei sunt exceptați de la procedura invitației în vederea obținerii vizei de scurtă ședere în România.

Procedura privind aplicarea scutirii de taxă pe valoare adăugată în legătură cu livrările de bunuri către organisme recunoscute care transportă bunuri în afara UE ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educaţionale

Ordin al Ministerului de Finanţe Publice no. 2.376 / 6 septembrie 2017 privind aprobarea scutirii de taxă pe valoare adăugată, prevăzută la art. 294 alin. (1) litera p) din Codul Fiscal

Ordinul prevede procedura aplicabilă pentru organismele recunoscute care beneficiază de scutirea TVA pentru livrările de bunuri transportate în afara UE ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educaţionale.

Procedura se aplică pentru organismele neînregistrate din punct de vedere TVA prin restituirea taxei facturate de către furnizor.

Organismele recunoscute înregistrate din punct de vedere TVA îşi exercită dreptul de deducere prin decontul de taxă.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins practica autorităţilor române de a refuza rambursarea de TVA unei societăţi nerezidente pentru importuri de bunuri efectuate în România

Cazul C-441/16 SMS Group GmbH
Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 29 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.




Plata defalcată a TVA posibil să fie aplicabilă numai firmelor care desfășoară tranzacții cu instituțiile publice

Comisia de Buget-Finanțe din Senat a adoptat marți, 26 septembrie 2017, proiectul ordonanței de plată defalcată a TVA cu amendamentul ca prevederile vor fi obligatorii numai pentru persoanele impozabile aflate în relații contractuale cu instituțiile publice și cele cu capital de stat, fiind opționale pentru celelalte persoane juridice.

Proiectul Comisiei de Buget-Finanțe urmează să fie dezbătut în plenul Senatului și apoi să fie transmis către Camera Deputaților, care este cameră decizională.

În formula propusă de Comisie, prevederile de plată defalcată a TVA sunt similare celor aplicabile în Italia până în iulie 2017. Acesta poate fi primul pas către o rezolvare cu avantaje reciproce a acestei probleme, care a fost pe agenda autorităților și a mediului de afaceri în ultimele săptămâni.

Vom reveni cu mai multe amănunte după dezbaterile din Senat și Camera Deputaților.




Buletin legislativ. Septembrie 2017

Modificări aduse Codului Fiscal

Ordonanță a Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 706 din 31 august 2017

Vă rugăm să consultați Buletinul Fiscal nr. 24/august 2017 pentru mai multe detalii.

Modificări aduse Codului de Procedură Fiscală

Ordonanță a Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 708 din 31 august 2017

Vă rugăm să consultați Buletinul Juridic nr. 6/septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Plata defalcată a TVA

Ordonanță a Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, publicată în Monitorul Oficial nr. 706 din 31 august 2017

Vă rugăm să consultați Buletinul Fiscal nr. 23/august 2017 pentru mai multe detalii.

Depunere electronică obligatorie a anumitor declarații fiscale

Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.326/2 august 2017 privind declarațiile fiscale care se transmit prin mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanță, publicat în Monitorul Oficial nr. 649 din 8 august 2017

Vă rugăm să consultați Buletinul Fiscal nr. 20/august 2017 pentru mai multe detalii.

Diverse

Concediul şi indemnizația lunară pentru creșterea copilului

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/7 august 2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2016 privind concediul și indemnizația lunară de creștere a copilului. Începând cu septembrie 2017, valoarea indemnizației lunare de creștere a copilului a fi plătită din Bugetul de Stat persoanelor fizice îndreptățite va fi plafonată la suma de 8.500 RON.

Protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/7 august 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017

Vă rugăm să consultați Buletinul Fiscal nr. 21/August 2017 pentru mai multe detalii.

Proceduri privind transferul dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal şi accesoriilor aferente acestuia înapoi către creditor (“darea în plată”)

Ordinul Președintelui ANAF nr. 2.399/22 August 2017 pentru aprobarea Procedurii privind depunerea și soluționarea cererii pentru aplicarea dispozițiilor art. 111 alin. (2), lit. e) din Legea nr. 227/2015 în cazul în care darea în plată se face pe cale judecătorească, a Procedurii pentru anularea și restituirea impozitului pe venit din transferul dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal și accesoriilor aferente acestuia, precum și modelul și conținutul unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 681 din 22 august 2017

Printre alte informații metodologice, Ordinul menționează faptul că pentru a beneficia de exceptarea de la impozitul pe venit, aplicabilă doar pentru prima cerere de dare în plată, în situația în care aceasta se face pe cale judecătorească, contribuabilul trebuie sa depună o cerere oficială la organul fiscal central competent în 90 de zile de la data comunicării hotărârii judecătorești.

Totodată, o cerere oficială trebuie depusă de către contribuabil la organul fiscal central competent și pentru a beneficia de anularea sau restituirea impozitului pe venit și a accesoriilor aferente.

Modelele cererilor sunt prevăzute în anexele Ordinului.

Actualizarea metodologiei care trebuie utilizată de instituţiile publice pentru determinarea cotelor de venituri din activităţile agricole

Hotărârea Guvernului nr. 568/10 august 2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 330/2014 privind Metodologia de stabilire a normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activități agricole, publicată în Monitorul Oficial nr. 662 din 10 august 2017

Se actualizează Metodologia utilizată de instituţiile publice pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din activităţi agricole. Actul normativ a intrat în vigoare la data publicării in Monitorul Oficial şi va fi aplicat începând cu veniturile obţinute în cursul anului 2018.

Scheme de ajutor de stat și de minimis

Hotărârea Guvernului nr. 532/27 iulie 2017 pentru modificarea și completarea anexelor nr. 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 864/2016 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru asigurarea serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor juridice și fizice care desfășoară activități economice, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha” și a Procedurii de acordare de la bugetul de stat a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor juridice și fizice care nu desfășoară activități economice, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 1 august 2017

Hotărârea de Guvern modifică și completează anexele 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 864/2016.

Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 263/27 iulie 2017 privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare și control, precum și a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, publicată în Monitorul Oficial nr. 627 din 2 august 2017

Ordinul modifică și completează anexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare și control, precum și a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat nr. 1.066/10 august 2017 privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute in cadrul Programului național multianual de microindustrializare, publicat în Monitorul Oficial nr. 667 din 16 august 2017.

Ordinul aprobă procedura de implementare, prevăzută în anexa la Ordin.




Noi prevederi referitoare la structura codurilor IBAN aferente conturilor privind plata defalcată a TVA, deschise la unitățile Trezoreriei Statului

Ordinul nr. 2.379 / 7 septembrie 2017 pentru modificarea și completarea precizărilor privind structura codurilor IBAN aferente conturilor de cheltuieli și venituri bugetare, precum și conturilor de disponibilități deschise la unitățile Trezoreriei Statului, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor publice nr. 1.271 / 2004.

Ordinul prevede structura codurilor IBAN aferente conturilor deschise la Trezoreria Statului pentru plata defalcată a TVA, atât pentru persoanele impozabile cât și pentru instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA.

De asemenea, Ordinul menționează că în perioada 1 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017, sumele de TVA plătite în conturile de venituri deschise la unitățile Trezoreriei de instituțiile publice, pentru care a fost completat eronat codul IBAN al beneficiarului (nu are structura corectă), se redirijează către codurile IBAN corespunzătoare.

Prin excepție, nu se redirecționează ci trebuie returnate sumele plătite în baza unor ordine de plată care menționează un cod IBAN care nu corespunde unui cont de TVA deschis la respectiva unitate a Trezoreriei.




OUG. 23/2017 privind plata defalcată a TVA

Ce persoane sunt obligate să aplice sistemul de plată defalcată a TVA?

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, precum și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligația, de la 1 ianuarie 2018, de a deschide și utiliza cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA. Conturile de TVA se deschid în lei și, după caz, în valută.

Persoanele impozabile și instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să plătească TVA aferente achizițiilor de bunuri/servicii în contul de TVA al furnizorului.

Prin excepție, persoanele impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA nu au obligația să plătească contravaloarea TVA aferentă achizițiilor de bunuri și servicii efectuate în contul de TVA al furnizorului.

Ce presupune mecanismul privind plata defalcată a TVA?

Mecanismul privind plata defalcată a TVA, cunoscut și sub denumirea split TVA, prezintă următoarele particularități:

  • Se aplică pentru toate operațiunile taxabile din punct de vedere al TVA, pentru care locul livrării/prestării se consideră a fi în România;
  • Conturile de TVA se deschid la unități ale Trezoreriei Statului sau la instituții de credit, iar structura contului IBAN trebuie să conțină șirul de caractere ”TVA” și atributul ”RO”;
  • Conturile deschise la Trezoreria Statului se publică pe pagina Ministerului Finanțelor publice, nu sunt purtătoare de dobândă, iar costurile aferente deschiderii și comisioanele bancare se suportă de la bugetul trezoreriei, fără a fi percepute de la titularii de cont;
  • În cazul în care furnizorii/prestatorii nu au comunicat contul de TVA beneficiarilor, aceștia din urmă au obligația să plătească suma reprezentând TVA în contul de TVA al furnizorului deschis la Trezoreria Statului;
  • În cazul plăților parțiale a contravalorii bunurilor/serviciilor achiziționate, precum și în cazul unui avans, TVA care se plătește în contul de TVA al furnizorului se determină prin utilizarea procedeului sutei mărite, aplicabil în funcție de cota de impozitare aferentă. Beneficiarii care plătesc parțial o factură în care sunt înscrise operațiuni supuse mai multor cote de TVA și/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligați să aloce sumele plătite cu prioritate pentru operațiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea descrescătoare a cotelor;
  • Rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse în deconturi cu opțiune de rambursare se efectuează în alt cont decât contul de TVA, cu excepția cazului în care titularul solicită rambursarea în contul de TVA;
  • Obligația de a vira în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare, a TVA aferentă încasărilor cu cardurile de credit/debit sau a substitutelor de numerar, precum și a diferenței între TVA aferentă încasărilor în numerar și TVA aferentă plăților în numerar efectuate într-o zi. În același termen se virează și TVA aferentă facturilor emise înainte de data de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data de la care aplică opțional plata defalcată a TVA;
  • În cazul creanțelor cesionate, cesionarul are obligația să plătească în contul de TVA al furnizorului cedent valoarea TVA din factura care face obiectul cesiunii. În situația în care suma încasată de la cesionar este inferioară TVA din factura care face obiectul cesiunii, la data încasării acestei sume, furnizorul virează diferența în contul de TVA propriu.

Ce sume se încasează în conturile de TVA?

În conturile de TVA se încasează sume precum:

  • TVA încasată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă avansurilor;
  • sume reprezentând TVA aferentă încasărilor cu numerar sau prin card bancar;
  • sume transferate din alte conturi de TVA;
  • sume rezultate ca urmare a unor corecții de erori materiale;
  • sume încasate ca urmare a corectării
  • facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA;
  • sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic;
  • dobânda aferentă contului de TVA, acordată de instituția de credit.

Ce plăți sunt permise din conturile de TVA?

Din conturile de TVA se pot face plăți de tipul celor detaliate mai jos, iar retragerile de numerar sunt interzise:

  • TVA achitată în contul de TVA al furnizorului;
  • TVA achitată la buget;
  • sume transferate într-un alt cont de TVA deschis de titularul contului;
  • sume rezultate ca urmare a unor corecții de erori materiale *);
  • sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA, pentru care restituirea se realizează într-un alt cont de TVA *);
  • sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului;
  • sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau în cont de disponibil distinct de la aceeași unitate a trezorerie *);
  • comisioanele aferente contului de TVA percepute de instituția de credit.

*) Astfel de debitări se vor efectua în urma verificării realizate de organul fiscal, transferul urmând a se aproba în 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii.

Ce operațiuni nu sunt supuse mecanismului de plată defalcată a TVA?

Pentru următoarele operațiuni nu se aplică sistemul de plată defalcată a TVA:

  • Operațiuni pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei;
  • Operațiuni supuse regimurilor speciale aplicabile microîntreprinderilor, agențiilor de turism, bunurilor second-hand, pentru aurul din investiții, pentru servicii electronice sau regimului special pentru agricultori

De când se aplică split TVA?

Plata defalcată a TVA se aplică în mod obligatoriu începând cu data de 1 ianuarie 2018, însă prin excepție persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA pot opta pentru aplicarea acestui mecanism începând cu data de 1 octombrie 2017, beneficiind de anumite avantaje fiscale.

Organul fiscal înființează “Registrul persoanelor ce aplica plata defalcată a TVA”, iar persoanele ce au optat pentru acest sistem vor aplica plata defalcată a TVA începând cu ziua următoare celei în care au fost înscrise în acest registru.

Care sunt facilitățile pentru aplicarea anticipată?

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017 beneficiază de următoarele facilități:

  • O reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017;
  • Anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, inclusiv, dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute expres în lege.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor:

Actul normativ stabilește expres care fapte constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții ca, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni, precum și sancțiunile aplicabile. Acestea pot avea valori semnificative. Cu titlu exemplificativ amintim:

  • Plata TVA către furnizori/prestatori aferentă achizițiilor de bunuri/servicii în alt cont decât contul de TVA al furnizorului, dacă nu se realizează corecția plății în termen de 7 zile. Contravenția se sancționează cu o penalitate de  0,06%/zi din suma plătită eronat;
  • Plata TVA într-un alt cont al furnizorului decât cel de TVA, dacă eroarea nu este corectată în maximum 30 de zile. Contravenția se sancționează cu o amendă egală cu  50% din suma reprezentând TVA plătită eronat în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului;

 

 




Actele de identitate ale instituțiilor publice, postate pe www.transparenta-bugetara.gov.ro

Ministerul Finanțelor vine cu noi informații despre instituțiile publice din țară. De astăzi, pe www.transparenta-bugetara.gov.ro orice persoană poate găsi fișele a peste 13.700 de entintăți publice. Acestea conțin toate datele de identificare a instituțiilor, de la denumirea completă, codul de identificare fiscală, Trezoreria la care are deschise conturile de cheltuieli până la tipul de activitate, adresele fiscale și de corespondență. Tot aici, cei interesați pot găsi informații despre instituțiile subordonate și cele cărora li se subordonează.

Ministerul Finanțelor Publice a venit în întâmpinarea utilizatorilor www.transparenta-bugetara.gov.ro cu instrucțiuni care să le ușureze accesul la informații. Pe site veți găsi pașii ce trebuie urmați pentru a vizualiza execuțiile bugetare detaliate și rapoartele agregate precum și informații generale legate de publicarea situațiilor lunare.

Date de background despre www.transparenta-bugetara.gov.ro :

    • Este cel mai important exercițiu de transparență și de disciplină bugetară din România.
    • Este cea mai mare bază de date cu informații despre cca. 13.700 de instituții publice – de la școli, grădinițe, spitale până la ministere, Parlament.
    • Platforma a fost lansată la începutul lunii martie. De atunci au fost peste 47.700 de accesări unice și peste 62.500 de descărcări de documente.
    • Utilizatorii pot avea acces la toate informațiile despre veniturile și cheltuielile din sectorul public la nivel de detaliu, așa cum au fost acestea aprobate de fiecare ordonator, și la nivel agregat.



Instituţii publice. Cerere de obligare la plata de penalităţi pentru plăţi efectuate cu întârziere. Respingerea cererii. Lipsa culpei pentru întârzierea plăţilor

Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 473 din 20 ianuarie 2014

Prin sentinţa civilă nr.1695/2013 din 24.09.2013 pronunţată Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr…./112/2013 s-a admis acţiunea formulată de reclamantul P.F. P.G., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud şi, în consecinţă a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 8.986 lei cu titlul de debit şi penalităţi de întârziere aferente acestei sume în cuantum de 0,15% pe zi de întârziere calculate de la data scadenţei 12.03.2012 şi până la data plăţii.

S-a admis cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud împotriva Agenţiei Naţionale pentru plăţi şi Inspecţie Socială şi, în consecinţă a fost obligată chemata în garanţie să vireze pârâtei suma de 8986 lei şi penalităţi de întârziere de 0,15% pe zi de întârziere aferente acestei sume.

Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 2153 lei cu titlul de cheltuieli de judecată şi chemata în garanţie a fost obligată să vireze pârâtei această sumă.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că între reclamant în calitate de prestator şi pârâţii în calitate de achizitor s-a încheiat contractul de servicii nr.3050/24.08.2011 în temeiul art.19 din O.U.G. nr.34/2006, în baza căruia reclamantul s-a obligat să presteze serviciile de dirigenţie de şantier pentru execuţia lucrărilor reparaţii capitale clădire Agenţia Judeţeană pentru Prestări Sociale Bistriţa- Năsăud.

Preţul total convenit pentru îndeplinirea contractului plătibil prestatorului de către achizitor este de 28.000 lei.

Lucrările au fost finalizate în termenul stipulat prin contract astfel cum a rezultat din procesul-verbal de terminare a lucrărilor nr.4891 din 30.12.2011.

Din preţul stabilit prin contract pârâta i-a achitat reclamantului suma de 19.014 lei, rămânând un rest de plată de 8986 lei pentru care reclamantul a emis factura fiscală nr.3/9.01.2012, sumă ce formează obiectul prezentei cauze.

Pârâta şi chemata în garanţie nu au neagat faptul că reclamantului i se datorează această sumă şi că nu i-a fost achitată.

De asemenea s-a mai reţinut că potrivit prev.art.112 din contract „În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei prevăzute de clauza 17, acesta are obligaţia de a plăti, ca penalităţi; o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din plata neefectuată de 0,015%/zi întârziere”.

În legătură cu această prevedere contractuală instanţa nu şi-a putut însuşi susţinerile pârâtei potrivit cărora această clauză ar fi abuzivă deoarece este în conformitate cu prevederile legale, pârâta şi-a însuşit-o când a încheiat convenţia şi a fost cuprinsă în contractul preformulat uzitat de pârâtă în temeiul prev.O.U.G.nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

În consecinţă pârâta datorează reclamantei şi penalităţi de întârziere solicitate de la data scadenţei 12 martie 2012 şi până la data plăţii efective.

De asemenea instanţa nu a putut reţine ca motiv de neplată a diferenţei de preţ faptul că reclamantul nu ar fi avut cont deschis la Trezorerie şi nu îi este opozabil nici modul în care chemata în garanţie i-a virat pârâtei fondurile băneşti, respectiv cum restanţele de plată au fost trecute dintr-un an bugetar în alt an bugetar.

Referitor la cererea de chemare în garanţie, instanţa a constatat că aceasta a fost întemeiată având în vedere calitatea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Sociale de ordonator secundar de credite faţă de pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud care are calitatea de ordonator terţiar de credite.

Pentru considerentele menţionate, tribunalul a admis acţiunea şi cererea de chemare în garanţie potrivit dispozitivului prezentei sentinţe.

În baza prev.art.274 Cod proc.civ. din 1865, tribunalul a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2153 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu de avocat.

Referitor la acest aspect tribunalul a apreciat că nu au fost motive de reducere a cuantumului cheltuielilor de judecată dovedite de reclamant ca fiind efectuate având în vedere că nu i s-a achitat restul de preţ datorat precum şi faptul că atât pârâta cât şi

chemata în garanţie s-au opus admiterii capătului de cerere referitor la penalităţile de întârziere.

Prezenta sentinţă s-a întemeiat în drept pe disp.art.1270, 1516, 1535, 1558 Cod civ. şi ale art.60 Cod proc. civilă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recursuri pârâtele AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ BISTRIŢA-NĂSĂUD şi AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ.

Pârâta AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ BISTRIŢA-NĂSĂUD a solicitat anularea sentinţei atacate în ceea ce priveşte penalităţile de întârziere şi cheltuielile de judecată.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că sentinţa recurată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, este lipsită de temei legal (pct. 9 al art. 304 din Codul de procedură civilă) şi i-a fost comunicată la data de 26.11.2013.

Sentinţa civilă nr. 1695/2013, a fost dată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud cu aplicarea greşită a legii din următoarele considerente: AJPIS Bistriţa-Năsăud a solicitat chematei în garanţie ANPIS Bucureşti, în calitate de ordonator secundar de credite, să facă demersurile necesare pentru efectuarea plătii sumelor prevăzute în sentinţă. În consecinţă, a fost aprobată suma de 8.986 lei reprezentând contravaloarea Facturii nr. 3/09.01.2012. Întrucât nu sunt în culpă pentru neplata facturii susmenţionate, a promovat prezentul recurs în vederea anulării sentinţei atacate în ceea ce priveşte penalităţile de întârziere şi cheltuielile de judecată.

La soluţionarea prezentei cereri de recurs solicită să se aibă în vedere şi prevederile art. 3041 din Codul de procedură civilă aplicabil, modificat şi completat, în conformitate cu care “Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele”.

Pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ a solicitat admiterea recursului şi desfiinţare sentinţei menţionată ca nelegală şi netemeinică.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că reclamantul P.F.A P.G., cu sediul în Municipiul Bistriţa, str. G Matheiu nr. 22, jud. Bistriţa – Năsăud a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa – Năsăud, ulterior a fost chemată în garanţie Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat: obligarea pârâtei la plata sumei de 8. 986 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea facturii nr. 3/9.01.2012; obligarea pârâtei la plata de daune moratorii în cuantum de 0,15% /zi de întârziere, din valoarea plăţii neefectuate, de la scadenţă până în momentul plăţii şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Instanţa de fond, prin sentinţa civilă nr. 1695/24.09.2013, pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, a admis cererea reclamantului şi a obligat pârâta să plătească suma de 8986 lei cu titlul de debit şi penalităţi de întârziere aferente acestei sume în cuantum de 0.15% pe zi de întârziere calculate de la data scadentă 12.03.2012 şi până la data plăţii: a admis cererea de chemare în garanţie şi a obligat chemata în garanţie să vireze pârâtei suma de 8986 lei şi penalităţi de întârziere de 0,15% pe zi de întârziere aferente acestei sume; a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 2153 lei cu titlul de cheltuieli de judecată şi a obligat chemata în garanţie să vireze pârâtei acesta sumă.

În primul rând, critică sentinţa instanţei de fond deoarece nu a ţinut seama de apărările formulate, prin menţinerea în cauză în calitate de chemat în garanţie – Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în calitate de for superior, a aprobat creditele bugetare pentru plata sumei de 8.986 lei reprezentând contravaloarea Facturii nr. 3/09.01.2012, emisă de PFA P.G. – diriginte de şantier.

Aşa cum a arătat în dosarul de la fond ANPIS în anul 2011 a repartizat această sumă cu Dispoziţia bugetară nr. 6.330 din 30.12.2011, conform Listei de investiţii, la art. 71.03 pentru Obiectivul de investiţii „Reparaţii capitale clădire AJP1S Bistriţa„ .

Întrucât reclamantul PFA P.G. nu avea cont de trezorerie deschis la momentul terminării/finalizării lucrărilor conform contractului, fapt atestat de procesul verbal de terminare a lucrărilor nr. 4891/30.12.2011, Trezoreria Municipiului Bistriţa nu a permis plăţi în conturi bancare în ultima zi a anului, conform Normelor de închidere a exerciţiului bugetar al anului 2011.

Prin urmare, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în calitate de for superior a virat credite bugetare în suma de 8986 lei, dar au rămas în contul de disponibil la data de 30.12.2011, suma fiind retrasă de către MMFPS, la sfârşitul anului.

Mai mult de atât, instanţa de fond a constat greşit “că nu poate reţine ca motiv de neplată a diferenţei de preţ faptul că reclamantul nu ar fi avut cont deschis la Trezorerie şi nu îi este opozabil nici modul în care chemata în garanţie îi virează pârâtei fondurile băneşti, respectiv cum restanţele de plată sunt trecute dintr-un an bugetar în alt an bugetar”, fapt pentru care a obligat pârâta să plătească pârâtei debitul în sumă de 8.986 lei şi penalităţi în cuantum de 0,15% /zi de întârziere, calculate de la data scadenţei 12.03.2013 şi până la data plăţii.

Totodată, instanţa a ignorat situaţia reclamantului PFA P.G. că nu avea cont de trezorerie deschis la momentul terminării /finalizării lucrărilor conform contractului când Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în calitate de for superior a virat credite bugetare în suma de 8986 lei şi a considerat că reclamantului nu îi este opozabil nici modul în care chemata în garanţie îi virează pârâtei fondurile băneşti, respectiv cum restanţele de plată sunt trecute dintr-un an bugetar în alt an bugetar”.

Or, instanţa de fond „nu a constatat” că pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăti şi Inspecţie Socială Bistriţa — Năsăud şi chemata în garanţie Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, sunt instituţii publice, iar sumele necesare efectuării plăţii provin din bugetul de stat iar perioada de timp pentru care se întocmeşte şi în care se executa bugetul de stat este de un an – Principiul Bugetar ” Anualitatea bugetara”

Plata nu se efectuează de la un alt articol bugetar ( 20.30.30), ţinând seama de prevederile Legii nr. 500/2002, art. 14, şi anume:

„- Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.

– Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

– Nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare. “Pe cale de consecinţă pentru toate considerentele invocate, solicită instanţei să respingă cererea de chemare în garanţie ca fiind întemeiată şi pe cale de consecinţă scoaterea recurentei din cauză.

Solicită să se aprecieze că în acest caz nu se impune acordarea de penalităţi având în vedere ca chemata în garanţie nu a încălcat dispoziţiile legale, ci a virat pârâtei fondurile băneşti în vederea plăţii.

De asemenea, fiecare ordonator de credite trebuie să se asigure că respectă principiile responsabilităţii fiscale precum şi regulile fiscale în ceea ce priveşte

efectuarea cheltuielilor pentru care trebuie să aibă prevăzute în buget alocarea unor astfel de sume.

Al doilea motiv constă în faptul că instanţa de judecată nu a apreciat corect aplicarea corectă a legii. În această situaţie culpa nu poate să pice în sarcina chematei în garanţie pentru că reclamantului nu îi este opozabil nici modul în care chemata în garanţie îi virează pârâtei fondurile băneşti, respectiv cum restanţele de plată sunt trecute dintr-un an bugetar în alt an bugetar”. Instanţa de fond nu a analizat prevederile contractului şi din perspectiva autorităţii contractante – obligaţiile reclamantului P.F.A P.G..

Între cele două părţi: pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud, instituţie finanţată integral din bugetul de stat, având sediul în mun. Bistriţa, str. Liviu Rebreanu, nr. 59, jud. Bistriţa-Năsăud şi reclamantul PFA P.G., cu sediul în mun. Bistriţa, str. G. Matheiu, nr. 22, jud. Bistriţa-Năsăud, la data de 24.08.2011 au încheiat Contractul de servicii nr. 3.050/24.08.2011, în valoare totală de 28.000 lei, în baza căruia reclamantul a prestat servicii succesive, facturate separat.

Arată că pârâta a efectuat demersurile necesare plăţii sumei de 8.986 lei chiar anterior scadenţei acesteia, la data de 30.12.2011 suma de 8.986 lei a fost disponibilă în contul nostru, RO…TREZ…XXXXX, deschis la Trezoreria municipiului Bistriţa, însă nu a putut fi achitată întrucât reclamantul nu deţinea vreun cont la Trezorerie, iar potrivit prevederilor pct. II.4 din Anexa nr. 1 la Ordinul MFP nr. 2.985/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2011, data de 30.12.2011 a fost data limită pentru prezentarea la Trezoreria Statului a documentelor de plată în conturi deschise în Trezorerie, iar potrivit pct. II.2. din aceeaşi Anexă la Normele aprobate prin Ordinul MFP nr. 2.985/2011, plata către reclamant din contul nostru într-un cont deschis de acesta la o instituţie de credit putea fi efectuată în anul 2011 doar până la data de 29.12.2011.

Art. 61 alin. (1) şi (3) din Legea finanţelor publice, nr. 500/2002, modificată şi completată, dispune că execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, iar creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept. Drept urmare, în anul bugetar 2012 suma de 8.986 lei nu s-a mai aflat în cont, potrivit Legii bugetului de stat pentru a plăti contravaloarea serviciilor prestate de reclamant.

Pentru aceste motive, chemata în garanţie nu este în culpă şi nici pârâta, întrucât reclamantul avea obligaţia să cunoască faptul că lucrează cu o instituţie bugetara şi se supune unor reguli privind creditele bugetare.

În consecinţă consideră că acordarea unor penalităţi de 0,15% pe zi de întârziere cu depăşirea cuantumului daunelor admise de legea în vigoare încalcă ordinea publică şi bunele moravuri, fiind vădit excesivă, ducând la îmbogăţire tară justă cauză a creditorului în dauna debitorului. Nivelul daunelor moratorii trebuie să aibă o limită obişnuită şi rezonabilă.

În această situaţie instanţa judecătorească poate reduce clauza penală atunci când aceasta este vădit disproporţionată faţă de prejudiciu ce poate fi prevăzut la încheierea contractului. Dreptul instanţei de a reduce clauzele penale pe care le consideră abuzive nu încalcă principiul autonomiei de voinţă a părţilor. De altfel, potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 72/2013, clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absolută. În situaţia nelimitării clauzei penale prevăzute la pct. 11.2. din Contractul nr. 3050 din 24.08.2011, clauza respectivă ar deveni abuzivă, fapt pe care nu aveau cum să îl prevadă la data încheierii contractului.

Al treilea motiv: subliniază faptul că şi în această situaţie, critică sentinţa instanţei de fond şi solicită reanalizarea cauzei, ţinând cont şi de dispoziţiile art. 3041 din vechiul Cod proc. civ să examineze acordarea cheltuielilor de judecată ce constau

în valoare de 2153 lei. Potrivit reglementărilor cuprinse în Legea nr. 51/2005, onorariul avocatului se stabileşte, prin negociere, între apărător şi client.

Nu se poate pretinde părţii care a pierdut un proces să suporte un onorariu de avocat pe care partea care a câştigat procesul a înţeles să-1 stabilească, prin negociere, la un nivel nejustificat de ridicat.

În conformitate cu prevederile art. 274 alin. (3) C. pr. civ., judecătorii au dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Având în vedere argumentele mai sus arătate consideră că Sentinţa Civila nr. 1695 din 24.09.2013 este nelegala fiind data cu aplicarea greşita a legii (art. 304, pct.9 C. proc. civ, coroborat cu dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ)

În drept, îşi întemeiază susţinerile pe următoarele dispoziţii legale: Codul de procedură civilă; Legea nr. 287/2009 republicată, privind codul civil; Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare; O.U.G nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, modificată şi completată; Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 5/2013 – Legea bugetului de stat pe anul 2013; Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.985/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2011; O.U.G nr. l 13/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţii şi Inspecţie Socială şi Hotărârea Guvernului nr.151/2012 privind aprobarea Statutului propriu de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ a formulat concluzii scrise prin care a arătat că recursul declarat de AJPIS Bistriţa- Năsăud a rămas fără obiect întrucât a fost achitată intimatului suma de 8.986 lei, reprezentând contravaloarea facturii nr. 3/09.01.2012, debit principal, aşa cum reiese din O.P. nr. 459/02.12.2013, iar intimatul a renunţat la penalităţile de întârziere şi la cheltuielile de judecată conform declaraţiei anexate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererile de recurs şi a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea reţine următoarele:

Cu privire la cele două recursuri declarate de către chemata în garanţie Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud, curtea reţine că a fost achitată reclamantului suma de 8.986 lei cu Ordinul de plată nr.459/02.12.2013( f 15) reprezentând v/val facturii nr.3/09.01.2012.

Nu sunt îndeplinite condiţiile acordării penalităţilor de întârziere neexistând o culpa a pârâtei Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud

Astfel, pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa- Năsăud a efectuat demersuri pentru plata sumei de 8.986 lei încă înainte înainte de scadenţa facturii, la data de 30.,12.2011, însă fiind instituţie bugetară nu a putut fi achitată reclamantului întrucât nu deţinea cont deschis la Trezorerie.

La dosar s-a depus de către pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud o declaraţie a reclamantului prin care arată că renunţă la dreptul de a solicita penalităţi de întârziere de 0,15% pe zi de întârziere şi la plata cheltuielilor de judecată.

Această cerere nu poate fi luată ca o cerere de renunţare la capătul de cerere privind penalităţile de întârziere cât timp, curtea nu poate verifica dacă într-adevăr emană de la reclamanta, acesta neprezentându-se la termen pentru a fi întrebat cu privire la această cerere.

Cu toate acestea având în vedere că nu există o culpă a pârâtei Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud, va înlătura obligarea pârâtei şi a chematei în garanţie de la plata penalităţilor de întârziere.

Având în vedere că va fi admis recursul în sensul arătat mai sus, în baza art 274 Cod procedură civilă, va înlătura obligarea pârâtei şi a chematei în garanţie de la plata cheltuielilor de judecată de la fond.

Aşa fiind, în baza art 304 pct 9 cod procedura civilă raportat la art 312 od procedură civilă, va admite recursul declarat de către chemata în garanţie Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud, va modifica sentinţa recurată în sensul înlăturării obligării pârâtei şi a chematei în garanţie de la plata penalităţilor de întârziere şi a cheltuielilor de judecată de la fond, si va constata că este achitat debitul principal de de 8.986 lei.

Sursa: www.curteadeapelcluj.ro