Autor: Dobrinescu Dobrev, Societate de Avocați

Sintetizăm, în cele ce urmează, principalele măsuri adoptate de Parlamentul și Guvernul României, în sprijinul salariaților a căror activitate este afectată de criza sanitară generată de COVID-19.

1. Acordarea, pentru părinți, a unor zile libere plătite necesare pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ

Obiectivul Legii nr. 19/2020 și a Hotărârii de Guvern nr. 217/2020:

– acordarea, la cerere părinților, a unor zile libere plătite de angajator cu 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

– decontarea indemnizației nete încasate efectiv de părinte din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, numai pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate astfel de către autorități.

Regimul fiscal al indemnizațiilor acordate:

– indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor de asigurări sociale, acestea fiind suportate de angajator;

Când se acordă zile libere plătite?

–  în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate astfel de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu;

– zilele libere ce pot fi plătite nu acoperă zilele lucrătoare din perioada vacanțelor școlare;

Cui se acordă zilele libere plătite?

– zilele libere plătite se pot acorda numai părinților care au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ (sau au copii cu dizabilități cu vârstă de până la 18 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ), iar locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca;

– zilele libere plătite nu se acordă părinților care sunt în concediul de îngrijire copil sau se află în concediu de odihnă/concediu fără plată;

– zilele libere plătite nu se acordă în cazul persoanelor ale căror raporturi de muncă sunt suspendate pentru întreruperea temporară a activității angajatorului sau în cazul soțului/soției acestora;

– zilele libere plătite nu se acordă nici în cazul în care celălalt părinte nu realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri impozabile din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

– pentru angajații din unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerț alimentar, producție și distribuție medicamente și echipamente sanitare, distribuție carburanți, personalul din cadrul unităților farmaceutice, acordarea zilelor libere  se realizează doar cu acordul angajatorului.

Ce formalități trebuie să îndeplinească părintele?

– zilele libere plătire se acordă la cererea unuia dintre părinți adresată angajatorului său, însoțită de o declarație pe propria răspundere a celuilalt părinte din care să reiasă că acesta nu a solicitat la locul său de muncă aceeași facilitate și nici nu se află în concediu de odihnă sau în concediu fără plată, precum și de copia certificatului de naștere al copilului;

Ce formalități trebuie să îndeplinească angajatorul pentru decontarea sumelor?

– angajatorul va depune cererea specifică către agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene/a municipiului București în a cărei rază teritorială își desfășoară acesta activitatea sau unde este situată sucursala / punctul de lucru al acestuia.

– cererea va fi însoțită de următoarele documente:

– lista angajaților care au beneficiat de zilele libere precum și indemnizația acordată pentru această perioadă;

– copii de pe ștatele de plată din care să rezulte acordarea indemnizației;

– declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista angajaților care au beneficiat de zile libere conține persoane care îndeplinesc condițiile  necesare – modelul declarației se va publica în M. Of;

– dovada plății contribuțiilor și impozitelor în luna în care s-a plătit indemnizația.

– cererea va fi datată și semnată de reprezentantul legal și va conține elemente specifice obligatorii precum: date identificare angajator plus adresa de e-mail, contul bancar; numele reprezentantului legal al angajatorului, suma totală solicitată, numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma;

Când se depune cererea de decontare?

– documentele se transmit prin poștă electronică la adresa electronică a agențiilor pentru ocuparea forței de muncă în cel mult 30 de zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației. Dacă documentele nu se pot trimite prin poștă electronică se vor trimite prin orice alt mijloc de comunicare;

– agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația ca în termen de 24 ore de la primirea cererii să comunice angajatorului numărul de înregistrare al solicitării.

Când se face decontarea sumelor?

– în termen de 60 de zile de la depunerea documentelor.

2. Indemnizația de șomaj tehnic susținută din bugetul de stat (O.U.G. nr. 30/2020)

Pentru ce perioadă se acordă?

– pe perioada stării de urgență instituită prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii), urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2

 Cuantumul indemnizației de șomaj tehnic

 – indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut.

Pentru anul 2020 valoarea câștigului salarial mediu brut a fost stabilită la 5.429 lei, rezultând astfel un maxim suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj de 4.072 lei.

Cine poate beneficia de indemnizația de șomaj tehnic?

 – de măsura specificată anterior beneficiază salariații angajatorilor care îndeplinesc una din condițiile:

a) întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii pe perioada stării de urgență decretate și dețin certificatul de situații de urgență;

b) reduc activitatea ca urmare e efectelor pandemiei și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizației pentru cel mult 75% dintre angajații care au CIM active la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

Condițiile de decontare de la buget a indemnizației de șomaj tehnic

 – pentru angajatorii care nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor, decontarea indemnizației se va realiza în baza unei declarații pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declarației pe propria răspundere cu minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie – februarie 2020 și că nu are capacitate financiară de a plăti toți angajații.

Regimul fiscal al indemnizației de șomaj tehnic

– indemnizația este spusă impozitării și plății contribuțiilor sociale conform prevederilor Codului fiscal;

– calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a CAS și respectiv a CASS se realizează de angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

– pentru calculul impozitului pe venit se aplică prevederile art. 78, alin. (2), lit. (b) din Codul fiscal – venituri obținute în afara funcției de bază – conform cărora impozitul se va calcula prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii.

– termenul de plată și declarare este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

– pentru indemnizația de șomaj tehnic nu se datorează CAM.

 Procedura de solicitare a acordării indemnizației

– pentru acordarea sumelor necesare plății indemnizației angajatorii depun, prin poșta electronică, la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal (conform modelului reglementat), însoțită de lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului (conform modelului din OUG);

– documentele se depun în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară iar plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizațiilor se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor.

Indemnizații similare primite de profesioniști

 – alți profesioniști așa cum sunt reglementați de C. Civil care nu au calitatea de angajatori și întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autorități conform Decretului privind instituirea stării de urgență, beneficiază din bugetul general consolidat de o indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit pentru anul 2020 – și anume 2.230 lei;

– pe perioada instituirii stării de urgență, pentru perioada suspendării temporare a contractului de activitate sportivă din inițiativa structurii sportive, ca urmare e efectelor produse de pandemie,

– sportivii, antrenorii, medici, asistenți medicali, maseuri, kinetoterapeuți, cercetători beneficiază de o indemnizație de 75% din drepturile în bani aferente contraprestației sportive dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut, indemnizație supusă plății impozitului și contribuțiilor conform Codului fiscal.

Autor: Mirela Păunescu, ACCA

La câteva zile de la data publicării O.U.G. nr. 30/2020, am avut timp să identificăm câteva aspecte asupra cărora Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să reflecteze și să vină cât mai curând cu clarificări date în aplicarea Legii nr. 19/2020 și a O.U.G. nr. 30/2020.

Acest articol tratează doar aspectele fiscale deși, poate de înțeles, sunt numeroase incertitudini vizând modul în care se vor aplica măsurile insituite de cele mai recente reglementări legate de situația de urgență.

1. Zilele libere acordate conform Legii nr. 19/2020

Legea nr. 19/2020 prevede că pentru fiecare zi liberă solicitată de angajat, angajatorul acordă o indemnizație al cărei cuantum este de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Ulterior angajatorii pot cere numai decontarea din Fondul pentru garantarea creanțelor salariale a sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte.

Totuși, indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor de asigurări sociale. Impozitele și contribuțiile de asigurări sociale aferente indemnizației se suportă de către angajator în condițiile prevăzute de Legea nr. nr. 227/2015.

Apar mai multe probleme practice.

Legea nr. 19/2020 vorbește de un câștig salarial mediu brut pe lună în condițiile în care salariaților le vor fi decontate zilele libere. Calculând câștigul salarial mediu orar rezultă 33.444 lei/ ora și, respectiv, 259.554 lei /zi de lucru de 8 ore.

În primul rând această indemnizație ar trebui să fie impozabilă atât cu impozitul de venit cât și cu contribuțiile sociale. Pe regula generală, deoarece, așa cum e bine știut, sunt numeroase excepții și reguli particulare de la impozitarea salariilor.

Pe regula generală ar rezulta că angajatorul ar trebuie să îi plătească angajatului o sumă netă de minim 75% din salariul de bază al acestuia (doar 75% fiind decontat ulterior din Fondul de garantare a creanțelor salariale) și să suporte pe costurile proprii contribuțiile sociale și impozitul pe salariu (aproximativ 45% din venitul net dacă acceptăm aplicarea cotelor la indemnizația netă cuvenită salariatului).

Aici apare partea dificilă: cum va calcula angajatorul contribuțiile și impozitul? Va calcula aplicând direct la valoarea indemnizației nete sau la o bază de calcul mai mare urmând ca, după deducerea contribuției și a impozitului, să obțină indemnizația netă? Va acorda vreo deducere salariatului, va scădea contribuțiile sociale calculate (contribuția de asigurări sociale de 25% și cea pentru sănătate de 10%) înainte să aplice cota de impozit pe salariu de 10%? Dacă salariatul ar fi suportat impozitele și contribuția, s-ar fi scăzut înaintea calculului impozitului pe salariu atât contribuțiile sociale cât și deducerile. Opinăm că este exclus ca angajatorul să scadă orice sumă în contul deducerii personale la care s-ar fi calificat angajatul dar așteptăm clarificări de la Ministerul de Finanțe legat de modul de calcul, atâta timp cât Codul fiscal aprobat prin Legea nr. nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu are nici o precizare relevantă sau o situație similară care să inspire interpretarea.

Dacă salariatul care cere zile libere s-ar fi calificat pentru vreo excepție de la regula generală de determinarea a contribuțiilor sociale sau a impozitului pe salariu NU ESTE CLAR dacă se pot acorda în continuare facilitățile existente în C. fiscal. Cel mai probabil răspunsul este NU, atâta timp cât aceste facilități vizau persoana salariatului și nu angajatorul.

Pe de altă parte, nu se prevede interdicția salariatului care are mai multe locuri de muncă să ceară zile libere decontate din Fondul de garantare a creanțelor salariale de la toți angajatorii, deși opinia noastră este că vor apăra astfel de clarificări care interzic astfel de cereri multiple.

Legat de acordarea indemnizației pentru zilele libere acordate salariaților care sunt angajați cu timp parțial, opinăm că plata drepturilor cuvenite ar trebui făcută doar proporțional cu numărul de ore de lucru, conform contractului de muncă.

În ceea ce privește drepturile persoanelor care obțin venituri de natură salarială dar nu sunt salariați, legea 19/2020 nu pare a include printre beneficiari astfel de persoane (cum ar fi administratorii care au contracte de administrare sau managerii ce obțin venituri în baza contractului de management și alții).

2. Acordarea indemnizației pentru șomaj tehnic

O.U.G. nr. 30/2020 specifică faptul că indemnizațiile cuvenite pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, ca urmare a efectelor produse de coronavirus, se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut, și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Aceste indemnizații se impozitează ca fiind venituri din afara funcției de bază (cu alte cuvinte se datorează contribuțiile sociale și impozit pe salariu dar nu se acordă deducerile la care ar avea dreptul salariații la funcția de bază).

În ceea ce privește eventualele facilități legate de scutirea de la plata impozitului pe salariu, ar trebui analizate de la caz la caz îndeplinirea condițiilor din C. fiscal și a legislației secundare.

Fără a intra în prea multe detalii tehnice, analizând prevederile legislației, opinia noastră este că  pentru persoanele cu cu handicap grav sau accentuat și pentru salariații din construcții pentru care sunt îndeplinite condițiile de la art 60 C. fisc. se pot aplica în continuare scutirile de la calculul impozitului pe salariu și contribuții sociale.

În cazul persoanelor fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator precum și a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare și inovare, cel mai prudent ar fi să nu se aplice aceste scutiri, legislația secundară impunând condiții care, cel mai probabil, nu vor fi îndeplinite pe perioada șomajului tehnic.

Ministerul Finanțelor Publice va trebui să clarifice prin normele de aplicare aceste aspecte, în lipsa acestor clarificări riscurile fiscale la care se expun contribuabilii fiind ridicate.

3. Facilități privind plata – un cerc vicios?

Pe de o parte O.U.G. nr. 29/2019 prevede că pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării sale în vigoare și neachitate până la încetarea stării de urgență nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală, nefiind considerate obligații fiscale restante.

Pe de altă parte, pentru ca angajatorii să își recupereze de la agențiile pentru ocuparea forței de muncă „dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizația”. Pe lângă faptul că HG 217/2020 vorbește de „impozite”, și nu de impozit pe salariu, se pune întrebarea dacă se va putea plăti doar impozitul pe salarii și contribuțiile sociale pentru persoanele pentru care s-au acordat zile libere pentru a beneficia de facilitate.

4. Acordarea majorărilor salariale unei anumite categorii de personal

Legat de acordarea majorărilor acordate personalului prevăzut la art. 32 alin. (1) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, NU există precizarea că angajatorii sunt cei ce vor trebui să suporte contribuțiile sociale și impozitul pe salariu datorat. Consecința este că sumele nete primite de acești angajați vor fi mai mici decât 75% din salariul lor de bază. Pentru aceste majorări nu există încă norme care să arate modul în care Guvernul vede acordarea acestora.

5. Alte aspecte

Atragem atenția că, dacă celălalt părinte, spre exemplu, are handicap grav sau accentuat, o interpretare strictă a legii ar duce la concluzia că, deși acesta este salariat, nedatorând impozit pe salariu, celălalt părinte nu s-ar califica pentru scutire (art 3^4 din L 19/2020).

Suntem perfect conștienți că reglementările analizate (și îndelung așteptate) au fost emise sub presiunea timpului dar considerăm că aceste aspecte analizate (lista nefiind exhaustivă) trebuie clarificate cât mai repede de Ministerul Finanțelor Publice altfel contribuabilii riscând să suporte penalități semnificative în cazul unei interpretări ale organelor fiscale contrare celei proprii.