Autor: Sorin Biban, Tax Partner, Biriș Goran SPARL

Recent, Comisia Europeană a prezentat un plan ambițios pentru a ajuta IMM-urile, care reprezintă o pondere covârșitoare de 99% din totalul afacerilor europene, fiind coloana verterbrală a economiei comunitare, să navigheze prin imprevizibilitatea și volatilitatea actuală. Măsurile propuse de Comisia Europeană vin în contextul în care întreprinderile mici și mijlocii au fost afectate în mod disproporționat de crizele care s-au succedat în ultimii ani: pandemia de COVID-19, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, criza energetică și creșterea inflației.

„IMM-urile continuă să se confrunte cu volatilitatea și imprevizibilitatea, precum și cu constrângeri în materie de aprovizionare, cu deficite ale forței de muncă și, adesea, cu o concurență neloială și cu condiții de concurență inechitabile în cadrul activităților lor economice din Europa”, explică CE într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției.

Printre propunerile majore inițiate de autoritățile europene se numără un nou regulament care vizează combaterea întârzierilor în efectuarea plăților comerciale, un obstacol major pentru IMM-uri. Întârzierile în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale împiedică investițiile și creșterea economică și contribuie la incertitudinea și neîncrederea din mediul de afaceri.

O noutate semnificativă propusă de CE în acest regulament este introducerea unui termen maxim de plată de 30 de zile, eliminând astfel ambiguitățile și lacunele juridice existente. Această schimbare va asigura un flux de numerar mai stabil pentru IMM-uri și va spori competitivitatea și reziliența acestora.

Astfel, Proiectul de Regulament UE propune un termen unic de plată a facturilor, valabil în toate statele membre UE, de 30 de zile calendaristice. Termenul ar urma să se aplice în toate tranzacțiile de tip B2B și B2G, iar Regulamentul va interzice total stabilirea de excepții prin contractele dintre părți, singurele termene care pot fi agreate contractual fiind cele mai mici de 30 de zile.

Fiind vorba de un Regulament UE (și nu de o directivă), el ar urma să se aplice direct în toate statele membre, fără să mai fie necesară niciun fel de transpunere legislativă, după aproximativ un an de la oficializarea sa la nivel european.

Un alt element cheie din reforma menită să sprijine întreprinderile mici și mijlocii este propunerea unui sistem fiscal simplificat pentru IMM-uri, bazat pe sediul social. Măsura ar urma să permită întreprinderilor care operează transfrontalier să interacționeze cu o singură administrație fiscală, reducând astfel complexitatea și costurile de conformare, și diminuând riscul dublei impuneri.

Această propunere de Directivă, gândită să se aplice de la 1 ianuarie 2026, va modifica substanțial regimul de taxare a companiilor care activează în mai multe state UE și va spori securitatea și echitatea în domeniul fiscal, va reduce costurile de asigurare a conformității și denaturările de pe piață care influențează deciziile întreprinderilor, reducând totodată la minimum riscul dublei impuneri, al supraimpozitării și al litigiilor fiscale.

Se propune, deci, un ghișeu unic privind impozitul pe profit, care va permite IMM-urilor eligibile :

• să interacționeze numai cu administrația fiscală a statului membru în care își au sediul central, și
• să depună o singură declarație fiscală, în statul membru în care se află sediul central.

IMM-urile eligibile vor avea astfel opțiunea de a calcula rezultatele impozabile ale sediilor lor permanente (din alte state membre) numai pe baza regulilor de impunere din statul membru al sediului central, în timp ce cota de impozit aplicabilă va rămâne cea din statul membru în care sunt situate sediile permanente.

Potrivit Comisiei Europene, scăderea preconizată a costurilor de asigurare a conformității ar trebui mai ales să stimuleze investițiile și extinderea la nivel transfrontalier în UE. IMM-urile care își desfășoară activitatea în state membre diferite vor putea să profite la maximum de libertatea de stabilire și de libera circulație a capitalurilor, fără a fi stânjenite de obstacole fiscale inutile.

Dincolo de aceste măsuri, Comisia Europeană propune și o serie de inițiative non-legislative pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea IMM-urilor. Acestea includ, printre altele, îmbunătățirea mediului de reglementare, stimularea investițiilor și dezvoltarea unei forțe de muncă calificate.

În aceeași idee, autoritățile europene își propun și simplificarea procedurilor administrative și a cerințelor de raportare pentru IMM-uri prin lansarea sistemului tehnic „o singură dată” (parte a portalului digital unic) până la sfârșitul anului 2023, care va permite IMM-urilor să realizeze proceduri administrative în cadrul pieței unice fără a fi nevoite să prezinte din nou documentele. Comisia și-a asumat, spre exemplu, că va simplifica și va digitaliza procedurile greoaie, cum ar fi declarațiile și certificatele pentru detașarea lucrătorilor (de exemplu, așa-numitul document A1 privind drepturile de securitate socială).

Aceste acțiuni sunt vitale pentru a asigura că IMM-urile pot atinge întregul lor potențial economic și se pot adapta rapid la schimbările din piață. În plus, investițiile semnificative ale UE, care depășesc 200 de miliarde de euro în diverse programe de finanțare până în 2027, vor contribui la transformarea acestor întreprinderi în entități mai reziliente, sustenabile și digitale.

În concluzie, aceste măsuri reflectă angajamentul UE de a sprijini IMM-urile, care nu doar că reprezintă o parte esențială a economiei europene, dar sunt și actori principali în tranzițiile verde și digitală. Această abordare holistică va contribui la o Europă mai prosperă și mai inovatoare, cu IMM-uri puternice la baza sa.

Autor: Alina Andrei, Partener Cabot Transfer Pricing

Ministerul de Finanțe a completat printr-un ordin publicat recent reglementările contabile generale, precum și pe cele care vizează organizațiile non-profit. Printre altele, se introduc noi conturi în planul de conturi general (pentru toate categoriilor de societăți, indiferent de ce standard de contabilitate aplică, cât și pentru organizațiile non-profit) și se modifică sau se completează funcțiunile unor conturi deja existente. Actualizările se aplică începând cu situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar 2023, deci se vor reflecta chiar în raportările depuse de companii și ONG-uri chiar anul viitor.

Ordinul MF 2.649/2023, publicat recent în Monitorul Oficial, aduce modificări semnificative, efective începând cu exercițiul financiar al anului 2023. Entitățile care nu urmează calendarul anului financiar vor aplica aceste schimbări pentru prima dată în situațiile financiare anuale post 1 ianuarie 2024.

Aceste modificări sunt relevante atât pentru reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și consolidate (conform Ordinului MF 1.802/2014), cât și pentru cele conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (Ordinul MF 2.844/2016).

Printre cele mai notabile schimbări se numără introducerea unor noi conturi în planul de conturi general. Astfel, se introduc noi conturi în planul de conturi general, printre care analiticele: 1496 pentru pierderi din reorganizări de societăți, 6121 – cheltuieli cu redevențele, 6122 – cheltuieli cu locațiile de gestiune, 6123 – cheltuieli cu chiriile, dar și conturi distincte: 616 – cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, 617 – cheltuieli de management sau 618 – cheltuieli de consultanță.

Aceste conturi sunt esențiale pentru o evidență precisă a cheltuielilor, oferind o imagine mai clară a costurilor operaționale și a celor legate de proprietatea intelectuală.

De asemenea, s-au făcut modificări importante la funcțiile unor conturi deja existente. De exemplu, contul 149 include acum pierderile din fuziuni, iar contul 691 (cheltuieli cu impozitul pe profit) adaugă detalii specifice pentru grupurile fiscale. Mai exact, apare o completare pentru grupurile de impozit pe profit, și anume că persoana juridică responsabilă înregistrează în debitul contului 691 cheltuiala totală cu impozitul pe profit datorat de grupul fiscal.

Un aspect important de remarcat este eliminarea funcției contului 266, dedicat certificatelor verzi amânate. Această schimbare poate avea un impact semnificativ pe termen lung asupra raportărilor financiare ale companiilor implicate în domenii legate de sustenabilitate și energie regenerabilă.

Aceste actualizări trebuie analizate cu atenție de companii pentru a rămâne conforme cu cerințele naționale și internaționale în materie de contabilitate. Departamentele financiare trebuie să se adapteze rapid la aceste schimbări pentru a asigura transparența și acuratețea raportărilor anuale, astfel că este esențial ca profesioniștii din domeniu să revizuiască aceste schimbări în detaliu și să se asigure că procedurile lor contabile sunt actualizate corespunzător, pentru a evita erorile contabile, dar și pentru a asigura conformitatea cu standardele curente.

Modificări la reglementările contabile pentru ONG-uri

Ordinul MF 2.649/2023 conține și actualizări contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aplicabile tot începând cu situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar 2023. Pe lângă modificările de conturi similare celor detaliate pentru reglementările contabile generale, Ministerul de Finanțe a mai introdus și alte precizări.

Noutățile vizează costurile îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricație, clarificându-se ce înseamnă active pregătite pentru utilizarea lor prestabilită, dar și data la care pot începe sau se suspendă capitalizările costurilor îndatorării. În plus, se completează prevederile vizând evaluarea inițială a imobilizărilor corporale cu obligația de a avea documente justificative pentru cheltuielile de proiectare și obținere a autorizațiilor care să ateste efectuarea lor.

Autor: Filip Justin Cucu, avocat junior de la Biriș Goran SPARL

Guvernul a modificat Legea prevenirii, care permite mai multor categorii de contravenții din zona contabil – fiscală să fie sancționate doar cu avertisment la prima abatere. Prin această modificare mai multe contravenții acoperite până acum de legislația prevenirii se vor întoarce la regimul juridic uzual și vor putea fi amendate direct, chiar dacă este prima încălcare de acest fel.

Astfel, HG nr. 937/2023, intrată în vigoare la data de 5 noiembrie, elimină o serie de contravenții fiscale din Legea prevenirii, în sensul în care acestea nu vor mai beneficia de posibilitatea de a nu fi amendate la prima abatere. Practic, prin această modificare, mai multe categorii de contravenții nu vor mai sancționate cu avertisment la prima abatere, ci vor fi direct amendate. Printre actele normative care vor fi eliminate din lista contravențiilor cărora li se aplică Legea prevenirii se numără Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, precum și în Ordonanța caselor de marcat sau în cea vizând sistemele moderne de plată.

Printre cele mai importante contravenții care nu mai sunt acoperite de Legea prevenirii începând din 5 noiembrie 2023 se numără cele care vizează nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere sau de mențiuni, ori a celor de TVA, precum și neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare a bunurilor și veniturilor impozabile sau a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume.

La fel, nerespectarea obligației de întocmire a dosarului prețurilor de transfer nu mai este vizată de Legea prevenirii și va fi amendată direct, în momentul constatării.

De asemenea, au fost eliminate din legislația prevenirii:

• nefurnizarea la termen a informațiilor periodice solicitate de către ANAF, nedepunerea declarației de patrimoniu sau a chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale;
• nerespectarea obligației de a păstra și de a prezenta organelor fiscale datele arhivate în format electronic și aplicațiile informatice cu ajutorul cărora au fost generate;
• nerespectarea obligațiilor ce țin de funcționarea caselor de marcat și emiterea de bonuri fiscale sau de facturi fiscale la cererea clienților;
• nerespectarea obligațiilor de a accepta plăți cu cardul bancar și celelalte contravenții prevăzute de OUG nr. 193/2002 privind sistemele moderne de plată.

Dincolo de înăsprirea indirectă a regimului de sancționare pentru aceste fapte acoperite anterior de Legea prevenirii, HG nr. 937/2023 majorează semnificativ și valoarea unor amenzi pe care le pot primi persoanele juridice dacă nu respectă legislația vamală sau cea referitoare la accize.

Schimbările vizează amenzile contravenționale pentru încălcările legate de produsele accizabile, după cum urmează: nerespectarea indicațiilor privind accizele în facturi, nerespectarea procedurilor de către producătorii de alcool, raportări incorecte sau incomplete privind operațiunile în antrepozitul fiscal și alte încălcări similare. Aceste fapte vor fi acum sancționate cu amenzi între 2.000 și 10.000 de lei (față de limita maximă anterioară de 5.000 de lei).

Pe lângă acestea, hotărârea introduce modificări substanțiale în sistemul de sancțiuni pentru contravențiile sancționate conform Codului vamal al României. Majoritatea faptelor vor suferi o creștere semnificativă a amenzilor. De exemplu, încălcări precum nerespectarea anumitor obligații de către transportatori, neprezentarea documentelor solicitate de autoritățile vamale, sau depunerea de informații incomplete sau incorecte vor fi acum sancționate cu amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei, o creștere față de intervalul anterior de 500 – 1.500 de lei.

Încălcările mai severe, precum ignorarea semnalului de oprire al personalului vamal, acostarea sau aterizarea ilegală, nedeclararea mărfurilor sau prezentarea de informații false, vor atrage amenzi mai mari, între 3.000 și 8.000 de lei. De asemenea, există o categorie separată de încălcări, cum ar fi sustragerea de la controlul vamal sau depunerea declarației vamale cu date eronate sau incomplete privind originea mărfurilor, felul, cantitatea sau valoarea lor, care vor fi sancționate cu amenzi între 8.000 și 25.000 de lei, sau chiar mai mult în cazul produselor accizabile.

Autor: Mara Bîndar, Paralegal, Biriș Goran SPARL

1. Alertă epidemiologică de gripă – recomandări pentru angajatori

Conform prevederilor din Instrucțiunea nr. 161/2023 a Ministerului Sănătății, publicată în Monitorul Oficial din 5 ianuarie 2023

Principalele aspecte de interes:

Măsuri recomandate angajatorilor din toate sectoarele de activitate:

• evitarea aglomerărilor în spațiile de lucru, acolo unde este posibil;
• utilizarea măștii de protecție, dacă aglomerația nu poate fi evitată;
• realizarea unui triaj epidemiologic zilnic și recomandarea de izolare voluntară la domiciliu a celor depistați cu simptomatologie respiratorie;
• informarea și încurajarea personalului să se vaccineze antigripal.

***

2. Majorarea salariului minim brut la suma de 3.000 lei și facilități fiscale costând în 200 lei/lună netaxabili, pentru venituri salariale și asimilate salariilor

În vigoare de la 1 ianuarie 2023, în baza HG nr. 1447/2022 și a OUG nr. 168/2022

Principalele aspecte de interes:

• Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată, se stabilește în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră.
• Facilitatea fiscală de 200 lei netaxabili se aplică în următoarele condiții:

• nivelul salariului de bază brut lunar este de 3.000 de lei;
• venitul brut realizata din salarii și asimilate salariilor (inclusiv indemnizații, sporuri și alte adaosuri la salariul de bază) nu depășește 4.000 lei inclusiv.

***

3. Noile norme privind concediul paternal

În vigoare din data de 4 ianuarie 2023, conform HG nr. 1577/2022

Principalele aspecte de interes:

• Titularul dreptului la concediu paternal este tatăl copilului nou-născut (copiilor nou-născuți în cazul sercinilor multiple) care participă efectiv la îngrijirea copilului, indiferent dacă acesta este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat;
• Tatăl trebuie să aibă calitatea de lucrător, potrivit legii, indiferent de modul de organizare și finanțare a angajatorului;
• Durata concediului paternal este de 10 zile lucrătoare sau 15 zile lucrătoare – în cazul taților care au obținut un atestat de absolvire a unui curs de puericultură – pentru fiecare copil născut;
• Cererea de acordare a concediului paternal se adresează în scris angajatorului, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului/copiilor. Angajatorul are obligația să dispună luarea măsurilor necesare.

***

4. Controalele oftalmologice și prețul ochelarilor trebuie să fie asigurate de angajatori, pentru salariații care lucrează aproape tot timpul la calculator/laptop

Conform HG nr. 1028/2006 (HG 1028) și a Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUR) C-392/21, din 22 decembrie 2022

Principalele aspecte de interes:

• HG 1028 se referă în mod expres dreptul lucrătorilor care folosesc în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, de a beneficia de controale oftalmologice și dispozitive de corecție speciale, care să corespundă activității respective, pe cheltuiala angajatorului sau în cadrul sistemului național de sănătate.
• Decizia CJUE (C-392/21) statuează că noțiunea de „aparate de corecție speciale” include ochelarii de vedere pentru corectarea și prevenirea dificultăților vizuale ce au legătură cu o activitate ce implică un echipament cu monitor precum și faptul că aceste aparate pot fi puse la dispoziție prin decontarea cheltuielilor sau direct, nu prin acordarea unui spor cu caracter general.

***

5. Regimul cetățenilor străini angajați/detașați pe teritoriul României în situația schimbării locului de muncă sau angajatorului

În vigoare de la 2 ianuarie 2023, conform Legii nr. 382/2022

Principalele aspecte de interes:

• Lucrătorul străin care va schimba locul de muncă în cadrul aceluiași angajator care a obținut avizul de muncă, va beneficia de un nou aviz de angajare, dar fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în OUG nr. 25/2014;
• Lucrătorul străin poate schimba angajatorul, în perioada de cel mult un an de la data înregistrării contractului individual de muncă, doar cu acordul scris al angajatorului care a obținut avizul de muncă. Excepție fac situațiile în care încetarea raporturilor de muncă se face din inițiativa angajatorului, ori cu acordul părților, ori prin demisia străinului ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate de angajator;
• În cazul în care lucrătorul străin schimbă locul de muncă pe perioada de valabilitate a permisului de ședere, noul angajator trebuie să obțină un nou aviz de angajare cu îndeplinirea condițiilor legale generale.

Conform legislației în vigoare, operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deşeuri pe teritoriul naţional. Însă, procesul continuu de modificare și actualizare a cadrului legislativ generează o serie de dificultăți în activitatea operațională a companiilor – de la determinarea cantităților de ambalaje, la valorificarea cantităților obligatorii prin lege.

Studiul derulat de EY România, realizat în rândul a 260 de companii din diverse domenii din România, arată că peste 90% dintre firmele chestionate spun că se confruntă cu dificultatea de a determina corect baza de calcul pentru contribuțiile datorate Fondului de Mediu. Mai mult, această problemă riscă să se agraveze prin intrarea în vigoare a contribuțiilor către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), aferente obligațiilor de valorificare a echipamentelor electrice și electronice, a bateriilor și acumulatorilor.

„Observăm că 90% dintre companii sunt într-o  situație de risc financiar ridicat sau chiar sever datorat modului în care își administrează obligația privind valorificarea deșeurilor provenite de la ambalajele puse pe piață din România. Acest lucru înseamnă că această activitate este în continuare generatoare de costuri semnificative și încărcare administrativă”, a declarat Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate și schimbări climatice din cadrul EY România.

Studiul Ambalajele – riscuri și oportunități sintetizează principalele provocări pe care companiile active în România le întâmpină în procesul de administrare a obligațiilor către AFM, aferente ambalajelor. Toate aspectele urmărite sunt reprezentative pentru definirea îndatoririlor legale ale companiilor care fac obiectul legislației privind valorificarea ambalajelor, echipamentelor electrice, bateriilor și acumulatorilor.

„Procesul de determinare și calculare a obligațiilor față de Fondul de mediu este unul riguros, are natură fiscală și este standardizabil. În același timp, este specific fiecărei companii și presupune un demers complex de colectare a informațiilor din mai multe departamente, de la marketing, achiziții, recepție, administrativ, mediu, caliate, vânzări, distribuție, raportare, contabilitate și de la cel financiar”, spune Raul Pop.

Rezultatele studiului arată că niciunul dintre domeniile sondate nu înregistrează performanțe notabile și toate se află în zona de risc mediu în ceea ce privește rezultatele unui potențial audit fiscal dedicat contribuțiilor aferente Fondului de Mediu.

Companiile din sectorul auto și transporturi întâmpină dificultăți majore în înțelegerea obligațiilor aferente gestionării ambalajelor produselor finite și a determinării cantitative a echipamentelor electrice puse pe piață. Prin raportare la standardul optim de operare – acela de conformitate completă față de prevederile legale și practica de control fiscal – cea mai bună performanță se observă în gestionarea paleților de lemn și a ambalajelor materiilor prime, ambele normate în detaliu în relația cu furnizorii.

Companiile din domeniul “producției industriale” întâmpină dificultăți majore în determinarea gestionării bateriilor aferente echipamentelor pe care le pun pe piață, urmate de lipsa unei abordări consecvente în ceea ce privește managementul costurilor corespunzătoare sumelor de plată către Fondul de Mediu. În ceea ce privește conformitatea față de prevederile legale și practica de control fiscal, cea mai bună performanță se observă în determinarea modului de gestionare a ambalajelor materiilor prime și a ambalajului terțiar (folie și paleți de lemn).

Companiile din domeniul farmaceutic întâmpină dificultăți în colectarea informației și cuantificarea corectă a ambalajului terțiar (folie și paleți de lemn), aspect rămas nereglementat în legislația din domeniul sănătății, urmat de materiile prime. Însă, produsele finite, echipamentele electrice și bateriile acestora sunt, în general, mai bine cunoscute și administrate decât în cazul altor domenii de activitate. Standardizarea specifică acestei industrii facilitează tranziția spre o conformitate completă la obligațiile fiscale de mediu.

Companiile din domeniul bunurilor de larg consum și comerț – deși au o abordare echilibrată a întregului proces privind determinarea obligațiilor către Administrația Fondului pentru mediu, în privința gestionării produselor și ambalajelor pe care le pun pe piață, întâmpină în continuare unele dificultăți în procesul de conformare. Se remarcă, însă, o bună înțelegere a modului de determinare a cantităților de echipamente electrice puse pe piață și a bateriilor care le însoțesc.

„Majoritatea activităților pe care le presupune demersul de calcul al contribuțiilor pot fi automatizate, cu condiția implicării top managementului companiei în determinarea tuturor departamentelor companiei de a-și asuma un rol concret în cadrul acestui proces. Derularea unui audit de sistem pentru determinarea și procedurarea modului de tratare a excepțiilor și distribuirea clară a responsabilităților între departamentele “producătoare” de date sunt esențiale în atingerea unui nivel de conformitate completă față de obligațiile fiscale de mediu”, a concluzionat Raul Pop.

* * *

Despre studiu

Studiul a fost realizat de EY România, cu sprijinul Ipsos, în perioada 29 ianuarie – 2 martie 2018, pe un esantion de 262 de companii din România, din diverse sectoare de activitate, cum ar fi auto și transporturi (52 firme), bunuri de larg consum și comerț (119), producție industrială (60), industria farmaceutica (31). 22 dintre acestea au o cifră de afaceri de peste 1 000 000 euro, 24 au o cifră de afaceri situată între 500 000 și 999 000 euro, 156 între 50 000 și 499 000 euro, iar 60 de firme sub 50 000 euro. Pentru colectarea datelor s-a folosit metodologia CATI (computer assisted telephone interview). Din cadrul fiecărei companii a fost intervievată persoana responsabilă de raportarea către Fondul de Mediu.

* * *

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (AMLD) a devenit obligatorie pentru Statele Membre UE începând cu 26 iunie 2017. Până în prezent însă, legislația din România nu a făcut pași vizibili în implementarea măsurilor pe care le prevede această directivă, iar Comisia Europeană a solicitat deja țării noastre opinia motivată pentru neîndeplinirea obligației de transpunere.

Este important de subliniat faptul că directiva are impact asupra activității de conformitate a entităților financiar-bancare, precum și cea a companiilor din sectorul non-financiar (de ex. avocați, notari, auditori, furnizorii de servicii din industrii, precum industria extractivă, energetică, HORECA, telecom și IT, imobiliare, transport, ONG-uri etc.). Prin urmare, este vital ca aceste entități să înțeleagă care sunt schimbările ce trebuie făcute în programul de conformitate pentru a se alinia cerințelor AMLD. Măsurile sunt menite să le pună la adăpost față de posibile încălcări și consecințele acestora, respectiv evitarea plății unor amenzi semnificative, suspendarea activității companiei sau implicarea, chiar și involuntar, în scheme de spălare a banilor.

Ce prevede această directivă?

Actul comunitar aduce o serie de noutăți legislative cu impact atât asupra mediului de afaceri din România, cât și asupra activităților acestuia cu piețele străine. Principalele cerințe introduse se referă la:
•    obligativitatea evaluării riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului la nivel național, sectorial/industrie și la nivelul fiecărei entități;
•    asigurarea transparenței privind beneficiarul real de către companii și păstrarea informațiilor complete și actualizate privind Ultimate Beneficial Owner – UBO;
•    necesitatea adoptării măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei pentru întregul spectru de persoane expuse politic;
•    aplicarea măsurilor de precauție persoanelor care comercializează bunuri, atunci când acestea efectuează sau primesc plăți în numerar în valoare de cel puțin 10.000 euro, prag scăzut față de valoarea anterioară de 15.000 euro.

Directiva crește semnificativ nivelul sancțiunilor administrative în cazul identificării unor încălcări ale legislației privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, în scopul asigurării eficacității, proporționalității și caracterului disuasiv al pedepsei. Astfel, pentru instituțiile financiare, pragul minim al sancțiunilor are o valoare de 5 milioane Euro sau 10% din cifra de afaceri anuală totală, iar pentru instituțiile non-financiare, acesta se ridică la 1 milion euro. Sancțiunile sunt aplicabile nu numai companiilor, ci și membrilor organelor de conducere și altor persoane fizice implicate în aplicarea defectuoasă a legislației împotriva spălării banilor. Faptele pot atrage răspunderea contravențională, civilă sau penală, în funcție de gravitatea lor și valoarea prejudiciului.

Făcând o paranteză pe marginea sancțiunilor în materie penală, menționăm faptul că Parlamentul European a adoptat în luna ianuarie 2018, un proiect de rezoluție legislativă referitoare la propunerea de directivă privind incriminarea spălării banilor. Proiectul urmărește asigurarea unor standarde minime comune la nivel european, propunându-se pedepse privative de libertate în cazurile de spălare a banilor de minim patru ani, pentru actele grave. În prezent, legislația din România stabilește pedepse cuprinse între 3 și 10 ani pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor.
Ne punem speranța că legiuitorul român a introdus aceste schimbări în proiectul de lege pentru transpunerea AMLD în România, care înlocuiește textul actualei Legi nr.656/2002, într-un mod coerent și comprehensiv, astfel încât legea să poată fi înțeleasă și aplicată corect de către companii. Întrebarea este însă cât vom mai aștepta până la adoptarea acestui proiect de lege, deoarece termenul de implementare a fost depășit.

Autor: Burcin Atakan, Partener EY România

La data de 19 octombrie 2017, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. DRFP Cluj, tranșând de o manieră categorică faptul că legislația națională în temeiul căreia dreptul de deducere a TVA este refuzat pentru motivul că furnizorul a fost declarat inactiv este contrară prevederilor Directivei 2006/112/CE de TVA.

Astfel, decizia CJUE stabilește faptul că dreptul de deducere a TVA aferentă achizițiilor efectuate de la un partener de afaceri declarat inactiv nu poate fi refuzat de o manieră sistematică și finală, nepermițând să se facă dovada absenței unei fraude sau a unei pierderi de venituri fiscale.

Mai mult, în ciuda eforturilor autorităților române de a limita în timp aplicabilitatea acestei decizii, aducând în discuție impactul financiar colosal asupra bugetului dacă ar trebui să se acorde deducerea TVA tuturor operatorilor economici care au încheiat tranzacții cu operatori declarați inactivi începând din anul 2007, CJUE a statuat faptul că, în situația analizată, limitarea în timp a efectelor deciziei nu este necesară.

Așadar, dacă aveți achiziții de la parteneri inactivi, în funcție de situația în care vă regăsiți (e.g. nu ați dedus TVA, sau vi s-a refuzat dreptul de deducere și sunteți în curs de contestare sau aveți o decizie finală a Curții etc.), considerăm oportună o analiză aplicată de la caz la caz pentru a identifica potențiale căi de acțiune.

Autor: Alexandru Cristea, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

Mecanismul plății defalcate a TVA în România, introdus prin Ordonanța de Guvern 23/2017 și prevăzut a deveni obligatoriu pentru toți contribuabilii începând cu 1 ianuarie 2018, urmează să fie supus unor modificări ulterioare.

Mai exact, modificarea propusă inițial a legislației care limitează aplicarea obligatorie a mecanismului numai de către persoanele impozabile aflate în relații contractuale cu instituțiile publice și cele cu capital de stat a fost respinsă.

În urma consultărilor, există indicii în baza declarațiilor făcute de premierul român că va fi propus un nou amendament. Este de așteptat ca această modificare să limiteze aplicabilitatea mecanismului plății defalcate a TVA numai întreprinderilor aflate în insolvență, a celor aflate în procedura de faliment sau care au o istorie fiscală incoerentă – de ex. întârzieri la plata datoriilor de TVA.

În cazul în care modificările vor fi concretizate într-un proiect de lege, acesta va trebui aprobat de Senat și apoi de Camera Deputaților, înainte de a fi puse în aplicare în mod efectiv prin lege.

Autor: Ramona Ștefan, Manager – Asistență fiscală

Notificare privind opţiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA până la 31 decembrie 2017

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.379 / 21 septembrie 2017 privind aprobarea modelului conţinutului şi instrucţiunilor de completare a formularului (086) “Notificare privind opţiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA”

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 28 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Structura codurilor IBAN aferente conturilor de TVA privind plata defalcată a TVA, deschise la unităţile Trezoreriei Statului pentru persoanele impozabile şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA

Ordin nr. 2.379 / 7 Septembrie 2017 pentru modificarea si completarea Precizărilor privind structura codurilor IBAN aferente conturilor de cheltuieli şi venituri bugetare, precum şi conturilor de disponibilităţi deschise la unităţile Trezoreriei Statului, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1.271 / 2004

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 25 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Reglementări privind gestiunea de către instituţiile publice a sumelor de TVA în cadrul mecanismului de plată defalcată a TVA

Ordin al Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.426 / 13 septembrie 2017 pentru completarea Normelor Metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul nr. 720 / 2014.

Ordinul prevede procedura de înregistrare în contabilitatea instituţilor publice, în conturi separate, a bazei impozabile şi a taxei pe valoare adaugată aferentă activităţilor economice desfăşurate în cadrul mecanismului de plată defalcată a TVA.

Sumele primite şi înregistrate in respectivele conturi trebuie transferate in conturile de venituri bugetare corespunzătoare în termen de două zile lucrătoare. Conturile bugetare de TVA nu pot avea sold la sfârşitul exerciţiului financiar.

Ordinul se aplică pentru toate instituţiile publice începând cu 1 ianuarie 2018, iar pentru instituţiile publice care au optat pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată începând cu 1 octombrie 2017.

•    Reglementări vamale

Norme tehnice privind autorizarea amânării plăţii taxelor de import

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.670 / 12 septembrie 2017 privind autorizarea pentru amânarea plăţii taxelor la import datorate în legătură cu două sau mai multe operaţiuni vamale

Ordinul prevede Normele tehnice care stabilesc procedura de autorizare pentru amânarea plăţii taxelor la import datorate în legatură cu două sau mai multe operaţiuni vamale.

Autorizarea pentru amânarea plăţii taxelor la import se acordă la cerere, în condiţiile şi perioada prevăzute la art. 110-111 din
Codul vamal al Uniunii, solicitanţilor care sunt titulari ai unei autorizaţii pentru utilizarea garanţiei globale, cu valabilitate geografică în România.

Modificarea şi completarea configuraţiei Codului de accize şi a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Ordin al Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.331 / august 2017 privind modificarea şi completarea Ordinul nr. 221 / 2016 pentru aprobarea configuraţiei Codului de accize şi a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Se atribuie exclusiv în scopul realizării supravegherii fiscale, codul de produs T500 „Alte tutunuri de fumat” pentru produsele din tutun încălzit şi pentru produsele prezentate sub forma unei rezerve care conţine atât tutun încălzit cât şi lichid cu conţinut de nicotină.

Autorizarea pentru utilizarea garanției globale vamale

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Normelor tehnice privind autorizarea pentru utilizarea garanţiei globale în legatură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun

Ordinul prevede Normele tehnice care stabilesc procedura de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale, cuprinzând o eventuală reducere sau exonerare, constituită pentru acoperirea cuantumului taxelor la import corespunzător datoriei vamale şi cuantumul altor taxe datorate legate de importul mărfurilor.

Normele tehnice se aplică în legătură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun.

Autorizaţia pentru utilizarea garanţiei globale se acordă la cerere în condiţiile prevăzute la art. 95 din Codul vamal al Uniunii Europene şi la art. 84 din

Regulamentul delegat (UE) 2.446 / 2015.

Modificarea şi completarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformă a reglementărilor vamale în zonele libere

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformă a reglementărilor vamale în zonele libere, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de  Administrare Fiscală nr. 2.759 / 2016

Ordinul aduce diverse modificări şi completări normelor tehnice menţionate mai sus.

•    Modificări aduse legislației fiscale secundare

Veniturile obținute de persoanele fizice implicate în activități de cercetare-dezvoltare și inovare

Ordinul nr. 2326 / 2855 / 2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilității fiscale prevăzute pentru scutirea de la plata impozitului pe venit pentru venituri din salarii sau asimilate salariilor obținute de persoanele fizice implicate în activități de cercetare-dezvoltare și inovare.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul fiscal nr. 26 din 27 septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor realizate în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă

Ordinul nr. 2343 / 2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3), lit. e) din Legea nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul fiscal nr. 26 din 27 septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

•    Formulare fiscale

Aprobarea modelului şi conţinutului formularului (700)

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.372 / 9 august 2017 pentru aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a formularului (700) “Declaraţie pentru înregistrare modificare categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal”

Formularul se completează şi se depune ori de câte ori contribuabilii / plătitorii solicită, ulterior înregistrării fiscale, înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligaţii fiscale sau modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarate iniţial.

Formularul se depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Ordinul se aplică începând cu 1 ianuarie 2018.

•    Diverse

Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21 / 1991 Sunt aduse clarificări privind procedura de acordare şi redobândire a cetăţeniei române de către copiii minori născuţi din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, pentru care se solicită cetăţenia română în cazul adopţiei.

Ordinul nr. 1.626 / 6 Septembrie 2017 prevede lista revizuită a statelor ai căror cetăţeni sunt obligaţi să aplice procedura invitaţiei în vederea obţinerii vizei de scurtă şedere pentru intrarea pe teritoriul României

Conform listei revizuite, cetatenii Chinei sunt exceptați de la procedura invitației în vederea obținerii vizei de scurtă ședere în România.

Procedura privind aplicarea scutirii de taxă pe valoare adăugată în legătură cu livrările de bunuri către organisme recunoscute care transportă bunuri în afara UE ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educaţionale

Ordin al Ministerului de Finanţe Publice no. 2.376 / 6 septembrie 2017 privind aprobarea scutirii de taxă pe valoare adăugată, prevăzută la art. 294 alin. (1) litera p) din Codul Fiscal

Ordinul prevede procedura aplicabilă pentru organismele recunoscute care beneficiază de scutirea TVA pentru livrările de bunuri transportate în afara UE ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educaţionale.

Procedura se aplică pentru organismele neînregistrate din punct de vedere TVA prin restituirea taxei facturate de către furnizor.

Organismele recunoscute înregistrate din punct de vedere TVA îşi exercită dreptul de deducere prin decontul de taxă.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins practica autorităţilor române de a refuza rambursarea de TVA unei societăţi nerezidente pentru importuri de bunuri efectuate în România

Cazul C-441/16 SMS Group GmbH
Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 29 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

România are nevoie rapid de o strategie eficientă de impozitare a autoturismelor pentru a stimula înnoirea parcului auto, după ce eliminarea taxei de timbru în februarie a accelerat creșterea importurilor de mașini rulate. În primele opt luni din 2017 au fost înmatriculate peste 337.000 de mașini vechi, cu 110% mai mult comparativ cu întreaga perioadă a anului trecut. Măsurile din ultimii ani nu au oprit orientarea populației către mașinile second-hand, iar criza financiară a lăsat urme în comportamentul consumatorului român.

În timp ce alte țări pregătesc trecerea la mașini electrice, România este invadată de mașini vechi, care reprezintă surse de poluare dăunătoare sănătăţii, dar și de riscuri în trafic. Acestea sunt câteva dintre concluziile conferinței PwC dedicată sectorului auto, desfășurată azi la București.

Vârsta medie a parcului auto naţional va crește anul acesta la 13,1 ani, întrucât numărul autoturismelor rulate importate cu o vechime mai mare de 10 ani (normele Euro 3 şi Euro 2) s-a dublat faţă de 2016.

“O variantă pe care au utilizat-o și alte state membre și care poate da rezultate bune în România ar putea fi utilizarea armonizată a unei taxe de primă înmatriculare corelată cu sistemul de impozitare anuală a autoturismelor care să ia în considerare și nivelul de emisii de CO2 şi norme de poluare. Statul a încercat în ultimii ani să limiteze importurile de mașini vechi, însă căile alese nu au fost cele mai bune. Introducerea unei taxe de primă înmatriculare este posibilă, însă trebuie formulată inteligent, astfel încât să nu încalce prevederile legislației comunitare. Un instrument cu un potențial foarte ridicat, dar insuficient utilizat, este impozitul auto anual care trebuie reaşezat pe principii de mediu”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Sectorului de Automotive, PwC Europa Centrală și de Est.

Sistemul de impozitare al autoturismelor este compus în principal din două elemente:

•    Taxa de înmatriculare (Timbrul de mediu) – a fost revizuită în mai multe rânduri, până la alinierea la practicile UE, însă din februarie a fost eliminată. România avea unul dintre cele mai scăzute niveluri de taxă din UE pentru autoturisme noi, în timp ce taxa pentru autoturisme second-hand era peste media UE.

•    Impozitul auto anual – rămas neschimbat în ultimii 10 ani, are nevoie de o revizuire aprofundată, deoarece nu sprijină îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 și a vârstei medie a flotei auto, fiind bazat numai pe capacitatea cilindrică.

„Trebuie să ne gândim la o impozitare în acord cu recomandările Comisiei Europene, cu accent pe emisiile poluante ale autoturismelor și normele Euro ale motoarelor acestora, în loc de taxare în funcție de puterea sau capacitatea cilindrică a mașinii. Direcția agreată de Comisie este aceea de a impozita în funcție de gradul de poluare, de impactul asupra mediului. O astfel de modificare trebuie introdusă cu o perioadă de grație rezonabilă și care să se aplice doar autovehiculelor înmatriculate după data intrării în vigoare a noii metodologii”, a adăugat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România.

Autoritățile ar putea analiza și introducerea unor măsuri complementare, precum:

•    Impozitarea vehiculelor înmatriculate în alte state membre, care sunt utilizate în România pentru o perioadă lungă de timp;

•    Deductibilitate suplimentară pentru vehiculele cu emisii reduse de CO2;

•    Primă la achiziţionarea de maşini cu emisii reduse de CO2;

•    Colectarea impozitului auto de către societăţile de asigurare;

•    Contribuție de mediu la momentul efectuării inspecției tehnice periodice a autovehiculului (ITP).

În lipsa unei politici coerente a statului din punct de vedere al principiilor de mediu situația parcului auto s-a înrăutățit pe parcursul acestui an atunci când eliminarea timbrului de mediu a dus la o explozie a importurilor de mașini vechi, cu grad mai ridicat de poluare. În medie, mașinile aduse în țară după retragerea timbrului de mediu au fost mai vechi și mai poluante decât în 2016.

Fenomenul de îmbătrânire accelerată a parcului auto din România este în contradicție cu evoluțiile din țările dezvoltate din vestul Europei, care acordă o importanță sporită protejării mediului și siguranței, în timp ce încearcă să se pregătească pentru adoptarea la scară cât mai largă a mașinilor electrice.