ANAF interesat de deducerile personale ale asociaților sau acționarilor

Autor: Luciana Rainov, Asociat Senior Biriș Goran

În contextul măsurilor recente ANAF avertizează cu privire la o practică întâlnită la nivelul asociaților sau acționarilor diverselor societăți – deducerea cheltuielilor personale ale acestora, în scopul evident de a reduce TVA datorat, precum și impozitul pe profit.

În comunicatul de presă al ANAF din 6 august este precizat că analizele de risc recente au evidențiat o mulțime de contribuabili care deduc cheltuieli fără legătură directă cu specificul activității economice pe care o derulează. Efectul acestei practici este, evident, reducerea bazei impozabile la care se aplică TVA și diminuarea impozitului pe profit.

În acest sens prin comunicatul ANAF se menționează că:

„Analizele recente au reliefat faptul că un număr semnificativ de contribuabili înregistrează în conturile de cheltuieli și deduc TVA aferentă pentru achiziții care, în fapt, sunt destinate uzului personal al acționarilor sau asociaților. Această practică generează erori în contabilitate, distorsionează baza de impozitare și, pe cale de consecință, conduce la diminuarea impozitelor/taxelor declarate și achitate. Spre exemplu, au fost identificați contribuabili care desfășoară activitate de consultanță ori de închiriere de bunuri imobile și care au înregistrat, cu caracter de continuitate, achiziții de bunuri destinate uzului personal, cum ar fi: produse alimentare, produse cosmetice, îmbrăcăminte, produse electrocasnice etc.”, precizează comunicatul de presă al ANAF.

Pe fundalul unui deficit bugetar accentuat, dublat de un grad destul de scăzut de colectare a TVA, ANAF lansează un avertisment explicit, fiind indicat că vor fi realizate controale fiscale a ale contribuabililor la care se constată astfel de practici. Alături de avertismentul adresat contribuabililor, aceștia sunt îndemnați să manifeste corectitudine în declararea veniturilor și a cheltuielilor în toate declarațiile fiscale depuse la organele competente.

Primul val al campaniei de control fiscal anunțat de ANAF va consta în emiterea unor avertismente, urmând ca mai apoi, , să se procedeze la controale fiscale ale contribuabililor care nu se conformează voluntar.

Problematica diminuării bazei impozabile în mod evident nu afectează doar TVA, ci în paralel afectează structura cheltuielilor deductibile la impozitul pe profit al societăților.

Digitalizarea fiscalității devine un instrument de mare ajutor pentru ANAF, care poate extrage și prelucra date cu mult mai multă rapiditate și mai precizie datele contribuabililor, fiind din ce în ce mai ușor organelor fiscale să detecteze anumite practici incorecte sau eronate.

Noul impozit minim global de 15%, reglementat și în România

Luciana Rainov, Senior Associate Biriș Goran

În anul 2024, pe lângă numeroasele schimbări semnificative în materie fiscală aduse de legiuitorul român, schimbări ce pun la încercare capacitatea contribuabililor de a se adapta și reacționa într-un timp foarte scurt, au intrat în vigoare norme fiscale complexe având originea în inițiativele internaționale de uniformizare a legislației fiscale.

Astfel, pe 8 ianuarie 2024 a intrat în vigoare Legea nr. 431/2023, prin care este implementată în România Directiva 2022/2523 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni în Uniune.

Noile obligații în materie fiscală sunt introduse în contextul unei reforme fiscale internaționale coordonate de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE, care a fost gândită pentru reducerea evaziunii fiscale și a planificărilor fiscale agresive, prin asigurarea unei rate minime globale a impozitului pe profit de 15%. Prin Directiva 2022/2523 se urmărește astfel implementarea măsurilor GloBE (Global Anti-Base Erosion) ale OCDE, cunoscute sub denumirea Pillar 2.

Noile prevederi au în vedere asigurarea unui nivel minim global de impozitare de 15% pentru grupurile naționale și multinaționale ale căror venituri anuale sunt cel puțin egale cu 750 milioane euro.

În România, legea care a implementat Directiva permite, practic, autorităților române să colecteze un impozit suplimentar de la marile companii naționale și multinaționale, în cazul în care cota efectivă de impozitare este mai mică de 15%.

Contribuabilii vizați

Noile dispoziții privind impozitul suplimentar vizează societățile care fac parte din grupuri multinaționale sau naționale de mari dimensiuni, grupuri care, în cel puțin două din patru exerciții financiare anterioare exercițiului financiar de referință, au înregistrat venituri anuale mai mari de 750 de milioane de euro.

De exemplu, pentru a determina dacă aceste reguli se aplică pentru anul 2024, vor fi analizate veniturile obținute la nivel de grup în 2020, 2021, 2022 și 2023, respectiv dacă veniturile grupului, în cel puțin doi dintre cei patru ani analizați, depășesc 750 de milioane de euro pe an.

În cazul în care rata efectivă de impozitare a profitului în anul de raportare este mai mică de 15%, aceste companii pot fi obligate să plătească o diferență de impozit până la acest prag.

Termene de raportare și plată

Legea se aplică pentru exercițiile financiare începând cu 31 decembrie 2023, iar pentru anul de tranziție – considerat primul exercițiu financiar în care un grup de întreprinderi multinaționale sau un grup național de mari dimensiuni intră sub incidența noii legi, grupurile de întreprinderi multinaționale sau naționale au un termen de 18 luni de la sfârșitul exercițiului financiar pentru a depune declarațiile aferente și plăti impozitul datorat.

În mod concret, pentru grupurile care trebuie să aplice noile reguli fiscale chiar din 2024, primul termen de raportare și plată va fi la 30 iunie 2026, urmând ca, pentru următoarele raportări și plăți, să se calculeze un termen de 15 luni de la finalul anului de referință.

Impozitul suplimentar. Regulile IIR și UTPR

Regulile de calcul pentru impozitul suplimentar sunt deosebit de complexe, legislația națională și europeană făcând trimitere pentru aplicarea dispozițiilor legale la documente ample emise de OCDE, ce cuprind explicații și exemple elaborate.

Principalele măsuri pentru impozitarea minimă efectivă a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni iau forma:

unei reguli de includere a veniturilor (Income Inclusion Rule – IIR), conform căreia o societate-mamă a unui grup de întreprinderi multinaționale sau a unui grup național de mari dimensiuni este obligată să calculeze și să plătească partea sa alocabilă din impozitul suplimentar în ceea ce privește entitățile constitutive ale grupului care sunt impozitate la un nivel redus – regula se aplică de la 1 ianuarie 2024; și
unei reguli a profiturilor subimpozitate (Undertaxed Payments Rule – UTPR), conform căreia o entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale datorează un impozit care este înregistrat ca o cheltuială suplimentară egală cu partea sa din impozitul suplimentar care nu a fost percepută în temeiul IIR la nivelul societății-mamă pentru entitățile constitutive ale grupului care sunt impozitate la un nivel redus – regula se aplică de la 1 ianuarie 2025.

Cu titlu general, în vederea asigurării nivelului minim de impozitare trebuie parcurse mai multe etape:

o primă etapă pentru aplicarea acestor măsuri privește determinarea cotei efective de impozitare la nivel de jurisdicție – această etapă presupune (i) determinarea profiturilor sau pierderilor calificate din fiecare jurisdicție; (ii) determinarea impozitelor acoperite de legislația în cauză și (iii) calculul cotei efective de impozitare, egală cu impozitele acoperite ajustate ale entităților constitutive din jurisdicție / profitul net calificat al entităților constitutive din jurisdicție;
dacă această cotă efectivă de impozitare este inferioară pragului minim de 15%, se va calcula separat un impozit suplimentar la nivel de jurisdicție, cota suplimentară de impozit fiind determinată ca diferența dintre impozitul minim de 15% și cota efectivă de impozitare;
într-o abordare simplificată, impozitul suplimentar la nivel de jurisdicție va fi determinat prin înmulțirea cotei suplimentare de impozit (15% – cota efectivă de impozitare) cu profitul excedentar la nivel de jurisdicție (profitul calificat minus profitul pentru activitățile cu substanță economică). La acest rezultat se adună impozitul suplimentar adițional și se scade impozitul suplimentar național.

Trebuie avut în vedere că pentru fiecare dintre elementele de calcul mai sus indicate, există reguli foarte complexe de determinare.

Obligația de plată impozitului suplimentar poate revenii societății-mamă din grup, pe regulile IIR, sau unei alte entități constitutive din grup, pe regulile UTPR, atunci când impozitul suplimentar nu a fost perceput la nivelul societății mamă pe regulile IIR.

Impozitul suplimentar național

Pentru a asigura că plata impozitelor suplimentare nu se realizează doar în jurisdicția societăților mamă ci se realizează la nivelul jurisdicțiilor subimpozitate, potrivit Directivei 2022/2523 statele pot opta să introducă un impozit suplimentar național. În acest sens, România a optat pentru introducerea impozitului suplimentar național.

Prin introducerea unei reguli de impozit național suplimentar, în cazul în care la nivelul jurisdicției impozitul efectiv este inferior impozitului minim de 15%, se va calcula și se va plăti la nivelul acestei jurisdicții un impozit suplimentar.

Astfel, în principiu, prin introducerea impozitului național suplimentar, plata impozitului suplimentar (asociată unei impozitări efective inferioare pragului minim în jurisdicția vizată) se realizează chiar în jurisdicția unde are loc impozitarea inferioară pragului minim și nu se mută la nivelul jurisdicției societății-mamă.

Deși în România apare improbabil să se datoreze impozitul suplimentar național, unde cota de impozit pe profit este de 16%, prin aplicarea a diferite credite și facilități fiscale, este posibil ca anumite entități să plătească un impozit efectiv mai mic de 15% și prin urmare să rezulte o obligație de plată a impozitului suplimentar național.

Precizăm finalmente că legea reglementează între alte și anumite excluderi de minimis precum și un regim de protecție tranzitoriu Country-by-Country Reporting (CbCR) care permite companiilor din România ca, în perioada 2024-2026, să poată declara impozit suplimentar zero, cu îndeplinirea anumitor condiții.

Concluzii

Noul cadru de impozitare, extrem de complex și tehnic, reprezintă un punct de cotitură pentru mediul de afaceri, obligând companiile să facă analize și simulări minuțioase ale poziției lor fiscale din România. Companiile trebuie să fie proactive și să evalueze cât mai din timp impactul acestor reguli, simulările de calcul fiind cruciale la acest moment pentru a înțelege implicațiile financiare și pentru a dezvolta strategii eficiente de conformare cât mai rapid.

Este de asemenea notabil că pe lângă impozitul suplimentar și impozitul suplimentar național, introduse prin Legea nr. 431/2023, de la 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare și regulile privind impozitul minim precum și alte modificări semnificative în materie de impozit pe profit.

În contextul obligativității implementării Directivei 2022/2523 cel târziu la data de 31.12.2023, opțiunea legiuitorului român de a introduce adițional dispoziții privind impozitul minim (de asemenea aplicabile de la 1 ianuarie 2024), precum și de a introduce o serie de modificări importante ce privesc determinarea obligațiilor în materia impozitului pe profit este cel puțin stranie, contribuabilii vizați de aceste noi prevederi confruntându-se cu un nivel de complexitate fiscală fără precedent.

Tax Alert – Modificări semnificative în materie fiscală

Autori:

Filip Justin Cucu, Junior Tax Consultant, Biriș Goran SPARL

Ioana Cârtițe, Senior Tax Manager, Biriș Goran SPARL

Luciana Rainov, Senior Associate, Biriș Goran SPARL

Paul Chichernea, Associate, Biriș Goran SPARL

Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a intrat în vigoare, aducând o serie de modificări fiscale pe care urmează să le prezentăm mai jos:

• Impozit pe profit:

◦ Este introdus un impozit minim, care se va aplica acelor societăți care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro.
◦ Este introdus un impozit pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit, calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 și de 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026;
◦ Este introdus impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale și au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro.

• Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

◦ Cota de 1% va aplicabilă pentru microîntreprinderi ale căror venituri nu depășesc 60.000 EUR într-un an fiscal și nu desfășoară activități în materie de IT, hoteluri, baruri și restaurante, activități juridice, servicii medicale;
◦ Va fi introdusă cota de 3% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care depășesc 60.000 EUR într-un an fiscal, dar nu mai mult de 500.000 EUR, sau acele microîntreprinderi cu o cifră de afaceri sub 60.000 EUR, dar desfășoară una dintre activitățile menționate mai sus.

• Impozit pe venit:

◦ Veniturile din salarii obținute de salariații din domeniul IT, domeniul construcțiilor și din domeniul agriculturii/ industria alimentară, vor fi impozitate pentru ce depășește 10.000 de lei/ contract de muncă în limita unui singur contract individual de muncă per angajat;
◦ Este introdusă deductibilitatea CASS pentru veniturile din activități independente;
◦ A fost introdus un impozit de 70% aplicabil veniturilor constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată.

• Contribuții sociale obligatorii:

◦ Pentru voucherele de vacanță și tichetele de masă se va datora CASS de 10%;
◦ Angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS;
◦ Salariații care realizează venituri salariale din activități de creare de programe informatice/dezvoltare software vor putea beneficia de reducerea contribuției la asigurările sociale (în prezent de 25%) cu procentul alocat fondului privat de pensii (Pilonul 2). În prezent, cota de contribuție aferentă Pilonului 2 este de 3,75%, iar acest procent va crește la 4,75% de la 1 ianuarie 2024. Angajații vor putea opta în scris pentru continuarea contribuției la Pilonul 2.
◦ Persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activități independente vor plăti CASS 10% la 6 salarii minime chiar dacă vor avea pierdere;
◦ Plafonul maxim pentru CASS aferentă veniturilor din activități independente a fost ridicat până la contravaloarea a 60 de salarii minime brute pe an, pentru veniturile din activități independente între 6 și 60 de salarii minime brute datorându-se 10% din venitul net realizat;

• Taxa pe Valoare Adăugată:

◦ Se majorează TVA de la 5% la 9% pentru panouri fotovoltaice și livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice;
◦ Se elimină cota de TVA de 5% pentru dreptul de utilizare a facilităților sportiv, transport public turistic, alimente de înaltă calitate, aplicându-se astfel cota standard;
◦ Se majorează TVA de la 9% la 19% pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 și pentru alimentele cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât cozonacul și biscuiții;

• Accize:

◦ Se introduce acciza pentru băuturile îndulcite cu zahăr/conținut de zahăr între 5-8 g/100ml (0.4 lei/litru) și peste 8 g/100ml (0.6 lei/litru).
◦ Se implementează o definiție pentru zahărul adăugat;
◦ Sunt introduse accize pentru țigări electronice cu tutun, cu sau fără nicotină sau care conțin înlocuitori de tutun cu sau fără nicotină;
◦ Se introduc noi obligații de autorizare și notificare pentru persoanele care achiziționează sau importă produse supuse accizelor aplicabile zahărului sau țigărilor electronice, dar și sancțiuni pentru nerespectarea regimului accizabil pentru aceste produse;

• RO e-Sigiliu:

◦ Se introduce un sistem nou denumit RO e-Sigiliu, acesta fiind un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național;
◦ În cazul aplicării sigiliilor inteligente, conducătorul auto trebuie să asigure integritatea sa. Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată infracțiune și se pedepsește cu amendă între 20.000 lei și 50.000 lei;

• RO e-Factura:

◦ Au fost incluse prevederi menite să implementeze Decizia Consiliului UE 2023/1553 prin care România a fost autorizată să introducă obligativitatea facturii electronice pentru livrările de bunuri/prestările de servicii în relația B2B;
◦ Pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024 se reglementează obligația persoanelor impozabile stabilite în România de a raporta/transmite în sistemul național (RO e-factura) facturile emise pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în relația B2B (cu excepția exporturilor și livrărilor intracomunitare) și care au locul livrării/prestării în România;
◦ Termenul pentru transmiterea facturilor în sistemul național va fi de 5 zile lucrătoare, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data limită prevăzută de Codul fiscal pentru emiterea facturilor. Nerespectarea acestui termen se va sancționa cu amendă. În perioada 01.01.2024 – 31.03.2024 nu se vor aplica sancțiuni pentru neaplicarea obligațiilor de a trimite facturile prin sistemul RO e-factura;
◦ Începând cu 1 iulie 2024, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii în relația B2B între persoane impozabile stabilite în România va deveni obligatorie transmiterea facturii electronice utilizând sistemul național RO e-Factura. În situația nerespectării obligației de transmitere a facturilor electronice utilizând sistemul RO e-Factura, este prevăzută o amenda raportată la cuantumul TVA înscris în factură;

• Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare

◦ Persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au clădiri rezidențiale în România aflate în proprietate cu o valoare impozabilă care depășește 2.500.000 lei (aproximativ 500.000 euro), vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% aplicat diferenței;
◦ A fost introdus un impozit special pentru vehiculele de mare valoare înmatriculate în România (deținute atât de persoane juridice, cât și de persoane fizice), a căror valoare individuală depășește 375.000 lei. Taxa este de 0,3% aplicată asupra diferenței dintre prețul de achiziție al vehiculului și pragul de 375.000 lei;

• Contravenții:

◦ S-a eliminat posibilitatea de a plăti jumătate din valoarea minimă a amenzii contravenționale în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal pentru amenzile contravenționale cuprinse în următoarele acte normative: Legea nr. 203/2018, Legea contabilității nr. 82/1991, Legea nr. 70/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, Codul de procedură fiscală, Codul fiscal și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022;

• Plafoane numerar:

◦ Deși inițial au fost implementate o serie de plafoane pentru plățile în numerar prin intermediul Legii nr. 296/2023, Guvernul a revenit asupra acestor modificări prin intermediul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 98/2023. Totuși, chiar ulterior modificărilor precizate, limitele de plăți din avansuri spre decontare au fost scăzute de la 5.000 lei la 1.000 lei. De asemenea, sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.

Ghid privind modalitatea de aplicare a facilităților fiscale, acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023.

◦ Ghidul a fost publicat pe site-ul ANAF în data de 14.11.2023. Prin acest ghid se clarifică modalitatea de calcul privind determinarea impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor pentru persoanele fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator și beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute de lege. De asemenea, prin ghid se aduc clarificări și cu privire la modalitatea de calcul a contribuțiilor sociale datorate de către această categorie de contribuabili.

Hotărârea nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată

◦ Începând cu data de 1 octombrie 2023, valoarea salariului de bază minim brut pe țară s-a majorat la suma de 3.300 lei/lună, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene include următoarele modificări:

• Impozitului minim pe cifra de afaceri:

◦ Sunt aduse modificări în materia grupurilor fiscale și a veniturilor din producția de imobilizări corporale și necorporale.

• Impozitul pe profit:

◦ Sunt abrogate dispozițiile privind scăderea costului caselor de marcat electronice din impozitul datorat;
◦ Este schimbat regimul deductibilității în materia creșelor și grădinițelor, dar și în materia învățământului timpuriu;
◦ Deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile este redusa de la 50% la 30% și privește în mod expres acum sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate;
◦ Pierderile fiscale se vor reporta doar 5 ani în loc de 7 ani și se vor recupera în procent de 70% din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani consecutivi;
◦ Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, însă costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție și a activelor efectuate cu persoane afiliate se vor deduce acum, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăși plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro (sunt incluse și alte reguli specifice de alocare);
◦ Se elimină prevederile privind creditul fiscal aferent burselor private, aceste prevederi mai fiind aplicabile doar până la 31 decembrie 2023 sau până la finalul anului fiscal modificat care se finalizează în 2024;

• Impozitul pe venitul microîntreprinderilor:

◦ Sunt aduse schimbări cu privire la regimul de deținere a mai multe societăți plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor;
◦ Este eliminat regimul special pentru microîntreprinderi în cazul societăților din domeniul HoReCa;

• Impozitul pe venit:

◦ Beneficiul constând în sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, în limita maximă de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, este un beneficiu neimpozabil în limita a 33% din salariul de bază;
◦ Beneficiul neimpozabil constând în diferențele favorabile dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite acordate de angajatori salariaților, va fi inclus între beneficiile limitate cumulat la 33% din salariul de bază;
◦ Beneficiul neimpozabil constând în abonamente de sport și de fitness vor fi limitate la 100 euro anual de la 400 euro;

• TVA:

◦ Este modificată definiția zahărului adăugat în sensul eliminării zaharurile din sucurile de fructe neîndulcite, concentratul de suc de fructe și zaharurile din piureuri de fructe, având în vedere că acestea nu afectează sănătatea în aceeași măsură ca celelalte tipuri de zaharuri adăugate;
◦ În cadrul produselor exceptate de la cele cu zahăr adăugat s-a introdus și laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică;
◦ Depunerea declarațiilor 392 și 393 rămâne suspendată până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv;

• Accize:

◦ Sunt eliminate anumite ingrediente din lista zahărului adăugat;
◦ Sunt modificate anumite prevederi referitoare la facturare, momentul faptului generator și a exigibilității pentru accizele pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat;

• Case de marcat:

◦ Sancțiunile pentru neimplementarea caselor de marcat pentru automatele comerciale vor fi prorogate pana la 1 octombrie 2024.

• RO e-Factura:

◦ În relația B2B, facturile simplificate vor fi exceptate de la anumite obligații în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura
◦ Clarificări ale regimului nefuncționalității sistemului RO e-Factura;
◦ Modificări ale regimului sancționator în situația neemiterii/neprimirii și neînregistrării facturilor prin sistem.

• RO e-Transport:

◦ Redefinirea noțiunii de monitorizare a transporturilor rutiere și implementarea obligației echipării vehiculelor cu dispozitive de localizare;

• Legea 70/2015:

◦ Introducerea unui regim mai favorabil pentru sumele în numerar deținute de casieriile magazinelor de tipul cash&carry, supermagazinelor și hipermagazinelor.

• Legea contabilității:

◦ Amenzile contravenționale prevăzute în Legea contabilității nr. 82/1991 vor crește.

Tax Alert – Modificări fiscale la finalul anului 2022

Autori:

Luciana Rainov, Senior Associate, Biriș Goran SPARL
Paul Chichernea, Associate, Biriș Goran SPARL
Anda Diaconescu, Associate, Biriș Goran SPARL
Filip Justin Cucu, Junior Tax Consultant, Biriș Goran SPARL

După cum ne-am obișnuit din alți ani, și finalul anului 2022 a dus la numeroase modificări legislative în domeniul fiscal, unele dintre ele fiind publicate inclusiv la începutul anului 2023. În acest sens, în cele ce urmează, prezentăm cele mai importante noutăți:

I. Ordinul nr. 2518/15.12.2022 pentru modificarea unor ordine ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Prin intermediul acestui act au fost aduse modificări mai multor acte normative, aceste modificări vizând, între altele, următoarele aspecte relevante pentru contribuabili:

a. actualizarea listei marilor contribuabili este prorogată până la data de 10 decembrie 2023;

b. sunt contribuabili mijlocii contribuabilii care nu intră în categoria marilor contribuabili, stabiliți în ordine descrescătoare în funcție de criteriul de bază, selectați în limita unui număr maxim de 15.000 de contribuabili;

c. Anexa 5 a Ordinului 1783/2021 este republicată, fiind introduse termene noi pentru transmiterea SAF-T, astfel:

i. contribuabilii care au fost încadrați în categoria contribuabililor mijlocii la 31.12.2021, dar nu se mai regăsesc pe lista din 01.01.2023, trecând la categoria contribuabililor mici, depunerea Declarației informative D406 devine opțională începând cu 01.01.2023 și va fi obligatorie începând cu 01.01.2025. Contribuabilii care au optat pentru depunerea Declarației informative D 406 nu vor putea renunța ulterior la opțiunea exprimată.
ii. contribuabilii care au fost în categoria contribuabililor mici la 31.12.2021 și care începând cu 01.01.2023 trec la categoria contribuabililor mijlocii (în baza listei publicate de ANAF) vor avea obligația să depună SAF-T începând cu 01.01.2023;

II. OUG nr. 188/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Printre modificările aduse de această ordonanță de urgență se numără:

a. Sunt introduse noi definiții, ce privesc dosarul fiscal și dosarul de control fiscal;

b. Este introdusă obligația organelor fiscale ca, la cererea scrisă a contribuabilului/plătitorului supus unei acțiuni de control fiscal, acestea să pună la dispoziția contribuabilului/plătitorului dosarul administrativ al acțiunii de control fiscal;

c. Clasa de risc fiscal poate fi comunicată contribuabililor la cerere;

d. Contribuabilul/plătitorul este obligat să prezinte documentele solicitate de organele fiscale, atunci când acestea nu sunt deținute de organul fiscal;

e. În ceea ce privește contribuabilii persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, inclusiv PFA, aceștia vor putea pune la dispoziția organelor fiscale documentele solicitate prin poștă, prin registratură și, de asemenea, prin mijloacele electronice de transmitere la distanță;

f. În procedura de control fiscal ori de soluționare a contestației, cererile, înscrisurile sau orice alte documente pot fi transmise de contribuabili/plătitori organelor fiscale prin email, poștă, SPV sau la registratura ANAF;

g. În cazul creanțelor administrate de organul fiscal central, organele de inspecție fiscală au competență de efectuare a inspecției fiscale pe întreg teritoriul țării;

h. În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, contribuabilii/plătitorii pot fi selectați și în mod aleatoriu (pe lângă selecția în funcție de nivelul de risc) pentru efectuarea unei acțiuni de inspecție fiscală, procentul maximal de contribuabili/plătitori selectați în mod aleatoriu neputând depăși 10% din totalul contribuabililor/plătitorilor selectați pentru efectuarea inspecției fiscale în anul respectiv;

i. Se introduce notificarea de conformare – pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală transmite acestora o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate.

Prin Notificare i se pune în vedere contribuabilului că are la dispoziție 30 de zile pentru corectarea sau depunerea declarațiilor fiscale, termen în care organul de inspecție fiscală nu întreprinde nicio acțiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecției fiscale.

După împlinirea termenului de 30 de zile, contribuabilii care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificați sunt supuși obligatoriu unei inspecții fiscale sau unei verificări documentare.

j. Inspecția fiscală se va derula, de regulă, la sediul organului fiscal; din inițiativa organului de inspecție fiscală sau la solicitarea motivată a contribuabilului/plătitorului, inspecția fiscală se poate desfășura în spațiile de lucru ale contribuabilului/plătitorului;

k. În ceea ce privește controalele antifraudă, sunt introduse o serie de prevederi noi, între care fiind prevăzut că acestea pot fi efectuate și în lipsa unei analize de risc, în următoarele situații:

i. atunci când, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată încălcări ale legislației fiscale care impun o intervenție imediată;
ii. în mod excepțional, în vederea efectuării unor acțiuni de control cu caracter specific, în scopul prevenirii și combaterii fraudei și/sau evaziunii fiscale.

l. În ceea ce îi privește pe contribuabili, sunt prevăzute acum în mod expres o serie de drepturi pe care aceștia le au pe durata controalelor antifraudă;

m. Notificarea de conformare este introdusă inclusiv în cazul verificării situației fiscale personale;

n. Sunt introduse o serie de reguli privind verificarea documentară;

o. Este prevăzut că în cadrul verificării documentare, organul fiscal stabilește diferențele de creanțe fiscale datorate prin emiterea unei decizii de impunere sau dispune măsurile necesare respectării prevederilor legale, în cazul în care documentele solicitate nu au fost prezentate sau documentele prezentate confirmă diferențele identificate de organul fiscal și/sau sunt incorecte sau incomplete. Anterior era prevăzută posibilitatea emiterii unei decizii de impunere doar în cazurile în care contribuabilii nu au prezentat documentele solicitate sau acestea erau insuficiente pentru clarificarea situației fiscale;

p. În ceea ce privește controalele inopinate, se clarifică faptul că acestea se realizează de către organele de inspecție fiscală și organele fiscale competente să exercite verificarea situației fiscale personale;

q. Prin OUG 188/2022 sunt de asemenea aduse modificări și OUG 74/2013, modificări ce vizează atribuțiile Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

III. Ordinul nr. 2541/2022 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului 212 „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”

Prin ordin se aprobă noul model al Declarației unice ce va fi utilizat de către contribuabili pentru declararea veniturilor obținute în anul 2022, cât și pentru estimarea celor ce vor fi obținute în anul 2023.

IV. HG nr. 1568/2022 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2015 privind faptele pentru care se înscriu informații în cazierul fiscal al contribuabililor, potrivit legislației în vigoare

Prin această Hotărâre de Guvern se actualizează lista faptelor ce sunt trecute în cazierul fiscal, iar câteva dintre acestea sunt:

a. nerespectarea obligației de depunere a declarației de beneficiar real;

b. nedepunerea la termenele legale a declarației privind fișierul SAF-T;

c. neraportarea sau raportarea cu întârziere a aranjamentelor fiscale transfrontaliere.

Actul normativ va fi aplicabil începând cu data de 29 ianuarie 2023.

V. Ordinul nr. 4636/2022 privind activele utilizate în activitatea de producție și procesare și activele reprezentând retehnologizare pentru care se aplică scutirea de impozit a profitului reinvestit

Prin ordin se definesc noile active pentru care se aplică scutirea de impozit a profitului reinvestit, respectiv cele prevăzute în anumite subgrupe și clase din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărâre a Guvernului.

VI. Ordinul nr. 2578/2022 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal

Prin acest ordin se reglementează, între altele, următoarele aspecte:

a. Excluderea din categoria obligațiilor fiscale de declarare cu caracter permanent a impozitului specific unor activități;

b. Modificarea secțiunii C – „Date privind vectorul fiscal pentru impozitele directe datorate” din formularele 010 și 700, precum și a instrucțiunilor de completare ale acestora.

VII. Ordinul nr. 1623/2022 privind aprobarea Normelor de completare a Declarației statistice Intrastat

Prin acest ordin se aprobă Normele de completare a Declarației statistice Intrastat. Astfel, începând cu ianuarie 2023, pragurile valorice Intrastat se majorează, Institutul Național de Statistică stabilind un nivel de 1.000.000 lei atât pentru expedieri de bunuri, cât și pentru introduceri de bunuri.

VIII. Legea nr. 376/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Prin această lege se aduc, între altele, următoarele completări și modificării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999:

a. Se definește termenul de bacșiș;

b. obligațiile referitoare la bacșiș vizează societățile care au codurile CAEN: 5610 – Restaurante, 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor;

c. Bacșișul nu va putea fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii;

d. Bacșișul încasat de la clienți va trebui evidențiat pe bonul fiscal;

e. Sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați ca urmare a distribuirii realizate de angajator sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind impozitate cu 10%.

IX. Ordinul nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator

Ordinul prevede două noi categorii de salariați care vor beneficia de scutirea IT în materia impozitului pe venit:

a. inginerul de dezvoltare a produselor software;

b. salariații din instituțiile publice pentru perioada în care creează programe pentru calculator.

X. Ordinul nr. 4249/2022 privind completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 221/2016 pentru aprobarea configurației Codului de accize și a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Acest act normativ aduce o serie de completări în ceea ce privește configurația codurilor de accize.

XI. Ordinul nr. 2545/6316/2022 pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport

Prin intermediul acestui ordin a fost aprobată o nouă procedură RO e-Transport, care conține o serie de modificări și completări în ceea ce privește, între altele, următoarele aspecte:

a. Masa vehiculelor incluse a fost diminuată de la 3,5 tone la 2,5 tone – prevederea este inclusă în Ordin, și nu în Procedură;

b. Valoarea bunurilor transportate nu va include valoarea cu TVA;

c. Dacă bunurile nu au fost recepționate sau au fost recepționate parțial de către beneficiar sau destinatar, cele nerecepționate revin la expeditor în baza codului UIT inițial;

d. Dacă bunurile sunt transportate atât cu vehicule rutiere, dar și cu alte tipuri de mijloace de transport, în sistem se vor se declara numai aspectele ce țin de componenta de transport rutier;

e. În ipoteza în care transportul nu se finalizează în perioada de valabilitate a codului UIT de 5 sau 15 zile calendaristice, trebuie obținut un nou cod.

XII. Ordinul nr. 4635/2022 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2022/1108 a Comisiei din 1 iulie 2022 privind scutirea de taxe la import și scutirea de TVA la importuri, acordate pentru mărfuri destinate distribuirii sau punerii la dispoziție cu titlu gratuit persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina și persoanelor aflate în dificultate în Ucraina

Acest ordin a fost adoptat pentru a putea aplica în România prevederile Deciziei (UE) 2022/1108. În acest sens, actul normativ are în vedere două aspecte:

a. Aprobă lista bunurilor care pot fi importate în regim de scutire de taxe la import și TVA, în temeiul art. 293 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, al art. 74 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 și al Deciziei (UE) 2022/1108;

b. Stabilește o procedură simplificată de autorizare de către Autoritatea Vamală Română prin unitățile sale subordonate a organizațiilor cu caracter caritabil sau filantropic pentru a beneficia de scutire de la plata taxelor la import și a TVA.

XIII. Ordinul nr. 4291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile

Prin intermediul acestui act normativ au fost aduse o serie de modificări și completări mai multor Reglementări contabile, respectiv cele aprobate prin Ordinul 1802/2014, cele aprobate prin Ordinul 2844/2016 și cele pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, din Ordinul 3103/2017.

Dintre completările și modificările aduse Reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul 1802/2014 menționăm următoarele:

a. Sunt menționate condițiile în care entitatea întrerupe capitalizarea costurilor îndatorării atunci când aceasta nu lucrează efectiv la realizarea activului cu ciclu lung de fabricație;

b. Clarificarea situației în care sumele primite în avans de la clienți reprezintă datorii, respectiv venituri înregistrate în avans;

c. Entitățile care primesc sume reprezentând dividende pe seama creanțelor le vor putea recunoaște drept datorie în contul 467;

d. Sunt explicitate aspectele referitoare la tratamentul contabil aplicabil în materia utilizării drepturilor de proprietate intelectuală;

Prin acest act normativ sunt de asemenea realizate o serie de corelări și detalieri aferente conturilor aplicabile operatorilor economici, respectiv persoanelor juridice fără scop patrimonial.

XIV. Legea nr. 34/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Prezenta Lege introduce facilități fiscale pentru contravaloarea abonamentelor de utilizare a facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori cu activități cuprinse în codurile CAEN 9311, 9312, 9313, după cum urmează:

– Pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, cheltuiala va fi deductibilă limitat la 400 de euro anual;

– Pentru angajații care obțin venituri din salarii, abonamentul achitat de angajator pentru angajat este neimpozabil și este scutit de contribuții sociale, în limita a 400 de euro anual. Menționăm că valoarea abonamentului se include în plafonul neimpozabil de 33% din valoarea salariului, conform art. 76 alin. (4^1) din Codul fiscal.

XV. Legea nr. 39/2023 pentru completarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Acest act normativ include livrările și instalările de panouri fotovoltaice, panouri solare termice și sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficiență în categoria bunurilor și serviciilor cărora le este aplicabilă cota de TVA de 5%.

XVI. Ordinul nr. 626/2023 privind indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual

Prin intermediul acestui act normativ, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual crește de la valoarea de 106,5% în 2022, la 109,6% pentru anul 2023.