• Gabriel Biriș 
  Revoluția fiscală – sau cum să ne batem singuri cuie în talpă
  Evoluţii fiscale recente
• Elena Doagă, Andreea Oprea 
  Programele de  p „stock op on” – un beneficiu salarial cu avantaj fiscal pentru beneficiari
• Luisiana Dobrinescu 
  TVA: principiul egalității de tratament sau cum excepția poate confirma regula
• Marilena Ene 
  „Split” TVA: povestea continuă
• Ionița Cochințu 
  Rolul ordonanțelor de urgență în procedura de infringement declanșată de către Comisia Europeană împotriva României pentru încălcarea prevederilor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene
• Petre Lăzăroiu, Ionița Cochințu
  Ajutorul de stat – parte a domeniului concurenței. Competență cedată Uniunii Europene
• Ioana Maria Costea
  Despre exigibilitatea contraprestațiilor din contractele publice cu executare la termen
• Horațiu Sasu 
  Condiții aplicabile cooperării administra ve în vederea realizării schimbului de informații fi scale  între statele membre UE
• Mirela Păunescu 
  A plăti sau a nu plăti contribuții de asigurări sociale de sănătate? Dificultăți ȋntȃmpinate ȋn determinarea obligației de a plăti contribuții de asigurări sociale de sănătate începând cu anul 2018
• Jurisprudență fiscală națională
  Septimiu Ioan Puț – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
  
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Alexandra Mureșan – Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în lunile ianuarie – februarie 2018
  

• Dan Șova
  Gânduri fi nanciar-bugetare de sărbători
  Evoluţii fiscale recente
• Andra Cătălina Iftemie
  Calificarea activității desfășurate de avocați din perspectiva impozitului pe venit și efectele asupra obligației de a achita contribuții sociale
• Izabela Stoicescu
  Decizii ale CJUE în materie de TVA mai favorabile decât Codul fiscal românesc. Retrospectiva anului 2017
• Septimiu Ioan Puț
  Inocența fiscală în deducerea TVA: de la jurisprudență la normă
• Luisiana Dobrinescu
  Procedura fiscală a anului 2017, pe drumul de la Uniunea Europeană la Roma Antică
• Petre Lăzăroiu, Ionița Cochințu
  Ajutorul de stat – parte a domeniului concurenței. Competență cedată Uniunii Europene
• Alexandra Tomuța
  Proiectul „Codul Contribuabilului European” – Cenușăreasa fiscalității europene
• Cristina Oneț
  Contribuțiile sociale obligatorii. Contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția asiguratorie pentru muncă (II)
• Jurisprudență fiscală națională
  Septimiu Ioan Puț – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
  
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Alexandra Mureșan – Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în luna decembrie 2017
  

• Cosmin Flavius Costaș 
  Spre o dezvoltare pretoriană a dreptului european la apărare?
  Evoluții fiscale recente
• Teodora Alecu, Andreea Silvaș 
  Aranjamente hibride care determină dubla neimpozitare prin prisma prețurilor de transfer
• Inga Țîgai, Raluca Silaghi 
  Planurile de acțiuni – o nouă reglementare ce poate fi de interes pentru mai mulți angajatori și salariați
• Luisiana Dobrinescu 
  Cât de nerecuperabil este TVA-ul facturat eronat, cu încălcarea taxării inverse
  Taxarea inversă, între Fatorie și Tibor Farkas
• Ioana Olaru 
  Notarul, între legea fiscală și legea aplicabilă succesiunii internaționale (I)
• Ionița Cochințu
  Taxele judiciare de timbru – aspecte reflectate în jurisprudența Curții Constituționale
• Jurisprudență fiscală națională
  Septimiu Puț – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
  
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție  a Uniunii Europene în lunile aprilie-mai 2017 
  

• Cosmin Flavius Costaș
  Surfing Tax Law
  Cluj Tax Forum
  Evoluții fiscale recente
• Mihaela Tofan
  Analiza propunerii Comisiei UE pentru adoptarea normelor împotriva evitării obligațiilor fi scale de către societăți
• Carmen Afanasenco
  Declarația 207 – o modificare aparent inofensivă care poate afecta negativ relațiile firmelor românești cu partenerii lor externi
• Luisiana Dobrinescu
  Incidența TVA-ului asupra remunerațiilor încasate de organismele de gestiune colectivă – un aspect demn de reglementat
• Marcin Burzec
  Selected issues in the VAT taxation of tourist services in Poland
• Bogdan Cristea
  Interferențe ale Codului de procedură fiscală cu Codul de procedură civilă și Legea contenciosului administrativ
• Ionița Cochințu
  Considerente avute în vedere de instanța de contencios constituțional la pronunțarea unor decizii în materie fiscală, precum și aspecte prezentate în opiniile separate formulate (II)
  
• Jurisprudență fiscală națională
  Septimiu Puț – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în luna februarie 2017

În data de 17 decembrie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal a ridicat în dosarul de recurs 2917/2/2012* o întrebare preliminară la Curtea Europeană de Justiție, actualmente înregistrată sub numărul de cauză C-55/16, cu următorul conținut:

Dacă dispozițiile Directivei a 8-a (79/1072/[CEE])¹ , precum și principiul neutralității fiscale se opun/s-au opus unei legislații, dintr-un stat membru, prin care se reglementează/s-a[u] reglementat, în considerarea principiului certitudinii impunerii, condițiile în care se poate exercita dreptul de rambursare pe valoarea adăugată, precum, în cauza de față, dovedirea achitării taxei de către furnizori.

Evo Bus GmbH este producătorul autobuzelor marca Mercedes cu care RATB operează de aproape 15 ani. Pentru toate piesele de schimb, reparațiile și service-ul acordat acestor autobuze, procurate de furnizorul german de la prestatori înregistrați în România în scop de TVA și prin urmare facturate din România în Germania cu TVA românesc, ANAF a respins în mod constant societății nerezidente Evo Bus GmbH rambursarea de taxei pe valoarea adăugată achitate în amonte, pe motiv că Evo Bus GmbH nu a prezentat documente de plată prin care să ateste achitarea TVA conform art. 49 alin.1 din HG nr. 44/2004.

Mai exact, pe lângă contracte, devize și facturi, ANAF a considerat că Evo Bus GmbH ar fi trebuit să prezinte și dovezile de plată a TVA aferentă, chiar dacă nu Evo Bus avea obligația de a colecta această taxă pentru livrări și prestări de servicii efectuate din România de furnizori rezidenți în România.

Problema a derivat din traducerea defectuoasă în limba română a art. 2 din Directiva a 8-a (Directiva 79/1072/EEC), transpus prin art. 147^2 din Codul fiscal:

Art. 147^2. (1) În condiţiile stabilite prin norme :a) persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, stabilită în alt stat membru, poate solicita rambursarea taxei achitate.

Punctul 49 alin. 5 din Norme reglementa limitativ cele patru condiții și formalitățile pe care trebuia să le îndeplinească o persoană impozabilă stabilită în alt Stat Membru pentru a solicita rambursarea de TVA din România. Printre aceste condiții nu se afla însă și obligația de prezenta documentele de plată, aferente unei colectări efectuate de un furnizor din amonte:

49 (5). Pentru a îndeplini condițiile pentru rambursare, orice persoană impozabilă prevăzută la alin. (3) trebuie să îndeplinească următoarele obligații:

a) să depună la organele fiscale competente din România o cerere pe formularul al cărui model este stabilit de Ministerul Finanțelor Publice, anexând toate facturile și/sau documentele de import în original, care să evidențieze taxa a cărei rambursare se solicită;

b) să facă dovada că este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA într-un stat membru, sub forma unui certificat emis de autoritatea competentă din statul membru în care aceasta este stabilită. Totuși, atunci când autoritatea fiscală competentă română posedă deja o astfel de dovadă, nu este obligatoriu ca persoana impozabilă să aducă noi dovezi pe o perioadă de un an de la data emiterii primului certificat de către autoritatea competentă a statului în care este stabilită;

c) să confirme prin declarație scrisă că în perioada la care se referă cererea sa de rambursare nu a efectuat livrări de bunuri sau prestări de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca având loc în România, cu excepția, după caz, a serviciilor prevăzute la alin. (3) lit. a) și b);

d) să se angajeze să înapoieze orice sumă ce i-ar putea fi rambursată din greșeală.

Aceste patru condiții se găsesc enumerate limitativ în art. 3 din Directiva a 8-a.

Nici în art. 3 din Directiva a 8-a, nici în punctul 49 din Norme nu se găsește enumerată condiția persoanei impozabile beneficiare de a dovedi „achitarea” taxei colectate în amonte. Tot ce putea Evo Bus dovedi (și a făcut-o) a fost achitarea facturilor comerciale provenite de la furnizori înregistrați în scop de TVA în România, care bineînțeles evidențiau și taxa pe valoarea adăugată colectată în România.

Art.147^2 din Codul fiscal transpunea în epocă art. 2 din Directiva a 8-a de TVA, printr-o traducere defectuoasă ce a condus la aplicări în practică încă și mai contrare dreptului comunitar, fiind singura versiune de implementare a directivei care utiliza sintagma TVA„achitat” în loc de TVA „colectat”, adică altfel de cum suna textul comunitar în versiunilecorecte din alte limbi: charged tax (în engleză) și taxe grevée (în franceză) – cu semnificația: de taxă colectată de furnizor, sau de taxă aferentă importurilor și achizițiilor de bunuri/servicii, efectuate în România.

Decizia CJUE în această speță va influența toate dosarele de rambursare intracomunitară de TVA aferente perioadei 2007- 2013, inclusiv pe cele soluționate irevocabil.

Evo Bus GMBH este reprezentat în instanță de Av. Ionuț Dobrinescu și Av. Luisiana Dobrinescu.

Lista tuturor trimiterilor preliminare formulate de către instanţele din România se află pe platforma IADUER.ro, proiect CSDE, ARDAE şi FJR susţinut de JURIDICE.ro.

Acesta este un comunicat preluat de pe site-ul www.dobrinescudobrev.ro.

În contextul augmentării contenciosului fiscal și al creșterii complexității cauzelor fiscale, respectiv în contextul creat de intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2016, a unui nou Cod fiscal și a unui nou Cod de procedură fiscală, Lupu & Partners organizează conferinţa “NOUL COD FISCAL – MODIFICĂRI, PERSPECTIVE, IMPACT”, ce va avea loc în perioada 29 – 30  martie  2016 în incinta Hotel Novotel.

Conferinţa este structurată pe 2 sesiuni şi constituie un prilej de analiză şi dezbatere a fiscalității în România, reunind reprezentanţi ai Ministerului Finanțelor, ai celor mai mari companii de consultanță și experți financiari, factori de decizie din departamentele financiar-contabile ale celor mai importante companii prezente pe piața românească.

În prima zi a conferinţei se vor dezbate subiecte legate de Noul Cod Fiscal, TVA, impozitul pe profit/venit, contribuții sociale, impozitarea veniturilor obținute de nerezidenții din România, legislația privind holdingurile, optimizarea și planificarea fiscală, soluţii eficiente de restructurare și reorganizare a afacerii, preţurile de transfer.

Conferinţa îşi propune să îmbunătăţească capacitatea specialistului în interpretarea corectă a normelor legale, de a-l ajuta în găsirea celor mai favorabile soluţii pentru flexibilizarea muncii, în aplicarea corectă şi fără riscuri a Codului Fiscal şi a legislaţiei conexe.

A doua zi conferinţa “NOUL COD FISCAL – modificări, perspective, impact” va oferi răspunsuri la unele dintre cele mai importante aspecte fiscale în cadrul unor seminarii susținute de reprezentanți ai celor mai mari companii de consultanță. Printre subiectele abordate se numără: modificări fiscale în zona impozitului pe profit, planificarea prețurilor de transfer – prevenție vs tratament, cele mai importante modificari în materia TVA, legislația privind holdingurile, optimizarea și planificarea fiscală, soluţii eficiente de restructurare și reorganizare a afacerii etc.

În cadrul panelurilor de discuții își vor spune cuvântul specialiști în domeniu precum:  Gabriel Biriş – Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor, Mariana Vizoli – Director General Adjunct, Direcţia de legislaţie Cod Fiscal şi reglementări vamale, Ministerul Finanţelor, Cristina Săulescu – Tax Manager, PKF Finconta, Maria Popa – Tax Manager, PKF Finconta, Av. Luisiana Dobrinescu, Partener, Dobrinescu Dobrev SCA.

Participarea la eveniment este echivalată cu puncte CPD oferite de ACCA și  ore de pregătire profesională oferite de CCF (în curs de acreditare)

Detaliile privind programul complet al conferinţei, temele şi modalităţile de înscriere se pot obţine prin email pe adresa evenimente@lupupartners.ro, telefonic 021.367.00.70; 0766.056.807  sau completând formularul disponibil online

Echipa Lupu & Partners este alcătuita din peste 50 de specialişti care asigură o gamă largă de servicii integrate şi soluţii în următoarele domenii: planificare şi optimizare fiscală internaţională, constituire de companii offshore/onshore, achiziţii publice, HR, imobiliar, corporate, fiscal, contencios administrative, proprietate intelectuală.

Pentru multe detalii, consultaţi site-ul lupupartners.ro sau pagina de Facebook dedicată acestui eveniment.

• Cosmin Flavius Costaș
  Argument
• Luisiana Dobrinescu
  Inspecția fiscală 2016. Noi reguli și noi controverse
• Radu Bufan
  Aplicarea abuzivă a regulilor antiabuz
• Ciprian Păun
  Impozitarea veniturilor avocaților. Exerciții de imaginație contabilă
  și limitări jurisprudențial-administrative
• Sergiu Golub
  False creanțe fiscale în procedura insolvenței
• Vladimir Marinescu
  Salvgardarea principiului certitudinii impunerii în tranzacțiile intracomunitare
• Tudor Vidrean-Căpuşan
  Colectarea, transmiterea și utilizarea datelor personale în cadrul controalelor fiscale
• Cosmin Flavius Costaș
  Arhitectura juridică a unui nou proces fiscal

Luisiana Dobrinescu, 

avocat, managing partner al Dobrinescu Dobrev SCA

1. Legea nr. 187/2015 de modificare a Codului fiscal, recent publicată în Monitorul Oficial (nr. 499/07.07.2015) reformulează criteriile în funcție de care o activitate poate fi considerată independentă, respectiv dependentă. Pentru evitarea oricărui dubiu, menționăm că redactorul textului nu a fost Parlamentul prin comisiile sale, ci Ministerul Finanţelor Publice.

2. Legiuitorul fiscal a instituit șapte criterii suficient de neclare, încât să nu dea confort prea multora dintre contribuabili. Citam din textul de lege care va intra în vigoare pe 10 iulie 2015:

Se consideră că este activitate independentă – orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfăşurare a activității precum și a programului de lucru;

3.2 persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;

3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;

3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;

3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condiţiile legii.

Vom analiza pe rând fiecare dintre cele șapte criterii.

3. Primul criteriu se referă la faptul că persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfăşurare a activității, precum și a programului de lucru. Contractual, părțile își pot regla aceste drepturi și obligații, precum și întinderea acestora. Este evident că un farmacist nu își poate derula activitatea în alt loc decât în farmacie sau în cadrul unui alt program decât orarul afișat de aceasta. Un consultant fiscal însă poate lucra la sediul clientului, al terților sau la sediul său. Dacă firma de consultanță îi pune la dispoziție un birou pentru a-l folosi atunci când este necesară deplasarea la sediul său, se consideră îndeplinit acest prim criteriu de independență? Cum poate fi constatată faptic îndeplinirea acestui criteriu?

4. Al doilea criteriu menționează că persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulţi clienţi. Ne întrebăm dacă îndeplinim sau nu acest criteriu în cazul în care, potrivit contractului, persoana fizică dispune de libertatea de a lucra pentru mai mulți clienți, însă lucrează cu preponderență pentru un singur client. Pe partea de consultanță, această situație este foarte des întâlnită; consultantul/avocatul are un client stabil care îi dă suficient confort financiar, astfel încât contractarea altor clienți este pur incidentală.

5. Criteriul al treilea este pentru mine chiar de neînțeles: riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea? Care sunt riscurile inerente? Nu mă pot gândi decât la riscul ca, în lipsa prestării serviciilor la timp sau în mod satisfăcător din punct de vedere calitativ, contractul poate înceta. Să mai fie și alte riscuri? Cum dovedim că persoana își asumă acest risc, altfel decât prin înscrierea în contract a acestei clauze (care, din punct de vedere juridic, este oarecum superfluă)?

6. Al patrulea criteriu se referă la utilizarea în cadrul desfășurării activității a patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară. La prima vedere, acest text pare incorect sau cel puțin ilogic. Evident că fiecare persoană își utilizează patrimoniul, chiar și dacă acesta constă într-o singură foaie de hârtie și un pix. Textul nu mai vorbește despre prevalența utilizării propriului patrimoniu. Spre exemplu, în condițiile în care un expert contabil își utilizează propriul calculator și cărțile de specialitate, însă se recomandă prin prezentarea unei cărți de vizită cu logo-ul societății pentru care lucrează și utilizează o adresă de e-mail cu extensia societății, se consideră că acest criteriu de independență este respectat?
7. Criteriul numărul cinci este – consider – îndeplinit de toată lumea: activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității.Nici nu văd cum ar fi posibil altfel… să fie oare altceva la care s-a gândit doar legiuitorul și care ne scapă în interpretare?

8. Al șaselea criteriu conferă clar un avantaj profesiilor liberale, față de persoanele fizice autorizate la Registrul Comerțului: persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate.

Doctorii, avocații, arhitecții fac parte din astfel de corpuri profesionale, care sunt de esența organizării profesiilor liberale.

9. Al șaptelea criteriu se referă la faptul că persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condiţiile legii. Libertatea de a desfășura astfel activitatea reiese din contract; cum în materie fiscală discutăm însă de principiul prevalenței substanței economice asupra formei juridice, mă întreb dacă, în situația în care o persoană fizică (e.g. un consultant fiscal) nu are personal subcontractat, deși are această libertate, se consideră îndeplinit acest criteriu… De asemenea, este interesantă preponderența contractării unui astfel de personal.

10. Rezultă din cele de mai sus că, în lipsa unor norme metodologice care să ofere îndrumare în interpretarea textului de Cod fiscal (care la prima vedere pare destul de relaxat), este foarte dificil să eliminăm riscurile unei retratări fiscale.

11. Dacă aceste criterii sunt privite strict juridic, am putea concluziona că foarte multe persoane fizice autorizate (cu preponderență profesiile liberale) ar putea îndeplini ușor aceste criterii, în condițiile în care ele se referă la libertatea de a desfășura activitatea într-un anumit fel, nu și la desfășurarea ei efectivă. Conform principiului de interpretare a normelor juridice, unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem, motiv pentru care, atât timp cât textul de lege nu impune o prevalență sau preponderență a anumitor elemente, nu o putem impune noi, pe cale interpretativă.

12. Considerând însă că o persoană fizică (de exemplu, un expert contabil) nu îndeplinește patru din cele șapte criterii de independență sau nu își asumă riscul unei interpretări adverse, cum ar putea beneficiarul serviciilor sale (de exemplu, o societate de contabilitate) să achite taxele și impozitele corespunzătoare (pentru venituri asimilate salariilor)?

13. Conform legislației în vigoare:

(i) o persoană fizică autorizată trebuie să se înregistreze fisal și să depună declarații fiscale pentru plata anticipată a impozitului pe venit și a contribuției de sănătate. De asemenea, depune declarații și pentru plata contribuției de asigurări sociale. Administrația fiscală competentă emite Decizii de impunere în baza cărora se fac aceste plăți;

(ii) o persoană asimilată unui angajator (în exemplul nostru, societatea de contabilitate) este obligată să plătească impzitele și contribuțiile salariale prin declararea acestora în declarația 100 și 112.

Cele două sisteme declarative prevăzute mai sus nu sunt opționale: dacă beneficiarul serviciilor reține la sursă și achită contribuții salariale, persoana fizică nu este absolvită de plata impozitelor și contribuțiilor aferente veniturilor din desfășurarea profesiei sale.

Mai există și situația în care anumite profesii au un sistem propriu de asigurări sociale (de exemplu, avocații). La ce sistem se va face place contribuției de asigurări sociale reținute la sursă de beneficiarul serviciilor, asimilat începând cu 1 ianuarie 2016 unui angajator? În ce cote și conform căror formulare?

Dacă persoana fizică este și plătitoare de TVA, situația devine cu adevărat gravă, pentru că nu există o procedură prin care o persoană înregistrată în scopuri de TVA să se deregistreze ca urmare a faptului că este depedentă fiscal! Cu toate că, potrivit art. 127 alin. (3) C.fisc., nu acționează de o manieră independentă (și deci nu sunt persoane impozabile obligate la plata TVA), în privința angajaților sau persoanelor care au un raport juridic de tipul angajat/angajator, în lipsa unei proceduri de deregistrare pe aceste motive, persoana impozabilă va avea în continuare obligația emiterii de facturi fiscale și a colectării de TVA.

14. Concluzia absolut nefericită este că, la acest moment, nici persoanele fizice prestatoare și nici persoanele juridice beneficiare ale serviciilor lor nu își pot face singure retratarea fiscală, menținând statutul juridic de persoană fizică autorizată. Această concluzie impune ca toate persoanele fizice cu risc de retratare fiscală să încheie contract individuale de muncă – o concluzie foarte periculoasă, pentru că un contract de muncă prespune și alte drepturi și obligații decât cele fiscale.

Prin inspecțiile fiscale derulate, ANAF a susținut întotdeauna (în mod corect de altfel) că nu face reîncadrarea juridică a contractelor (din contracte de prestări servicii în contracte de muncă), ci doar reîncadrarea fiscală. Acest lucru ar trebui să se mențină în continuare.

Nu trebuie să uităm că pentru avocați, spre exemplu, existența unui contract individual de muncă determină suspendarea din profesie.

Cu alte cuvinte, pentru a face posibilă aplicarea noului nivel de impozitare și a nu îngrădi exercitarea liberă (nesubordonată juridic) a profesioniștilor, odată cu modificarea Codului fiscal este necesară modificarea legislației secundare (e.g. la nivelul ordinelor ANAF). Persoanelor fizice înregistrate fiscal ca întreprinzători individuali trebuie să li se dea posibilitatea reținerii la sursă și achitării de către beneficiarii de venituri a impozitelor și contribuțiilor salariale, fără a fi obligate să adopte instrumentul juridic al contractului individual de muncă.

În fond, modificarea politicii fiscale nu trebuie să echivaleze cu exterminarea juridică a persoanelor fizice autorizate și nici a contractelor de servicii!

• Editorial
  Cosmin Flavius Costaș
  Untold. Despre datele personale de natură fiscală
  Call for papers: Provocările Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală 2016

• Actualitate
  Horaţiu Sasu
  Noi criterii privind activităţile independente

• Impozite directe
  Cosmin Flavius Costaş
  False prejudicii fiscale în dosarele penale. Cazul dividendelor nedistribuite şi neplătite
  Andrada Pleş, Luisiana Dobrinescu
  Impozitarea organizaţiilor nonprofit – aspecte din practica inspecţiilor fiscale

• Impozite indirecte
  Cosmin Flavius Costaş
  TVA imobiliar reinterpretat. Dezlegarea litigiilor naționale în lumina hotărârii CJUE în afacerea Salomie şi Oltean

• Procedură fiscală
  Tudor Vidrean-Căpuşan
  Dreptul la apărare în materie fiscală. Evoluţii recente

• Contribuții sociale
  Dan-Sebastian Chertes
  Abonament pentru servicii medicale: contribuţii voluntare de sănătate deductibile limitat sau cheltuieli nedeductibile? (I)raţionalitatea unei opţiuni fiscale restrictive a legiuitorului

• Jurisprudență fiscală națională
  Lia Sabou
  Fonduri europene. Acuzaţii referitoare la crearea de „condiții artificiale” în vederea obținerii finanţării pentru proiectele de investiţii. Jurisprudenţă esenţialmente divergentă
  Tudor Vidrean-Căpuşan
  Taxă de poluare suportată în cadrul unui contract de leasing. Inexistenţa obligaţiei de plată a TVA

• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în luna iulie 2015

• Editorial
  Cosmin Flavius Costaș
  Lunga vară fierbinte a dreptului fiscal
  Call for Papers: Provocările Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală 2016

•  Actualitate
  Sorin Roman
  Regimul fiscal al diurnei în cazul companiilor de transport internaţional. Detaşarea şi delegarea salariaţilor pentru prestarea de servicii transnaţionale pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene

•  Impozite directe
  Luisiana Dobrinescu
  Profesiile liberale şi contractele de muncă …
  Dan Chertes
  Problema deductibilității cheltuielilor efectuate cu recuperarea capacităţii de muncă a avocatului. Lipsa unei prevederi în Codul fiscal care să permită o astfel de deductibilitate. Eventual remediu legislativ

• Impozite indirecte
  Mădălina Andrei-Bunea, Gabriela Bucătariu
  Aplicarea cotei de TVA de 5% în cazul în care declarațiile autentice sunt prezentate de către cumpărători ulterior autentificării contractelor de vânzare-cumpărare. Recunoașterea dreptului de deducere al contribuabilului de la data la care a devenit de drept plătitor de TVA

•  Procedură fiscală
  Cosmin Flavius Costaş
  Despre procedurile fiscale ilicite create de autorităţile locale

•  Contribuții sociale
  Horaţiu Sasu
  De ce ne luăm la trântă cu „marii evazionişti”: PFA, întreprinderi individuale/familiale?

•  Jurisprudență fiscală națională
  Viorel Terzea
  Contract de achiziţii publice. Lucrări suplimentare  neacceptate. Regimul juridic al impozitului pe profit şi al TVA-ului corespunzător contravalorii lucrărilor suplimentare
  Liviu Zidaru
  Birou notarial. Cheltuieli care nu au legătură cu activitatea. Nedeductibilitate

•  Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în luna iunie 2015