Dobrinescu Dobrev SCA Noutăți legislative în materie fiscală
Ordonanța Guvernului nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Impozite indirecte
Cristina Alexandra Boncaciu, Ioana-Raluca Gherghel Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată în jurisprudența CJUE, de la Signum Alfa Sped la Vikingo (II)
Procedură fiscală
Andrei Iancu Termenul de prescripție a acțiunii directe în contenciosul fiscal – un drept potestativ în domeniul fiscalității?
Marilena Ene Avantajele depunerii notificării privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare
Sebastian Drumaru Câteva aspecte privind instituirea, contestarea și suspendarea executării măsurilor asigurătorii în materie fiscală
Alex Slujitoru, Cristiana Ionescu Ce se întâmplă cu sumele achitate în temeiul unui act administrativ fiscal anulat – poate instanța dispune direct restituirea lor?
Georgiana Iancu Marii contribuabili primesc o gură de aer: ANAF extinde cu șase luni perioada de grație pentru SAF-T
Minute de practică unitară
Viorel Terzea
Repere importante ale jurisprudenței fiscale a Curții de Justiție
Marilena Ene Cauza Van Gend en Loos
Jurisprudență fiscală națională
Viorel Terzea, Cristina Ardeleanu Sinteză de jurisprudență fiscală națională
Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada iulie – august 2021
Tax Magazine nr. 2 martie – aprilie 2021
|
Editorial
Marilena Ene
Este necesară în România o revistă de drept fiscal?
De actualitate
Duncea, Ștefănescu & Asociații Noutăți legislative în materie fiscală
Modificări legislative de ultimă oră privind obligația legală a declarării beneficiarului real al afacerii
Impozite directe
Delia Cataramă, Elena Andriev, Cosmin Preda Asocierea în participațiune: între libertatea juridică și restricțiile contabile și fiscale
Romana Schuster, Alina Turlea Transportul rutier comunitar – cum rămâne cu impozitarea diurnei șoferilor după implementarea
Pachetului Mobilitate I?
Alex Slujitoru, Andreea Dincovici Cine ne (mai) salvează de dubla impunere?
Impozite indirecte
Izabela Stoicescu Noua Fata Morgana în domeniul TVA: taxarea vânzărilor de bunuri imobile efectuate de către persoane fizice
Procedură fiscală
Andra Cătălina Iftemie Cauze de neaplicare a amnistiei fiscale. Aspecte practice privind incidența prescripției și imputația plății în dreptul fiscal
Mihail Petcu Regimul juridic și acumularea obligațiilor fiscale accesorii pe perioada suspendării actului administrativ fiscal
Raluca Popa Raportarea DAC6: primele rapoarte, primele concluzii. Ce ar trebui să ia în calcul companiile în continuare?
Repere importante ale jurisprudenței fiscale a Curții de Justiție
Marilena Ene Cauza Schumacker
Jurisprudență fiscală națională
Viorel Terzea, Cristina Ardeleanu Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada martie – aprilie 2021
Tax Magazine nr. 1 ianuarie – februarie 2021
|
Editorial
Sorin Biban
1 iulie 2021 – suntem pregătiți?
De actualitate
Duncea, Ștefănescu & Asociații Noutăți legislative în materie fiscală
Clarificări legislative de ultimă oră asupra unor aspecte susceptibile de interpretări eronate
Diana Lupu În alinierea prevederilor contabile la cele fiscale, Finanțele pierd din vedere aspectelepractice ale cerințelor de raportare
Ioana Maria Costea Comerț, comerciant, comercial – cuvinte de (ne)rostit în dreptul fiscal
Impozite directe
Nilanjan Nag, Diana Vlad Noile orientări OCDE privind implicațiile prețurilor de transfer în contextul pandemiei COVID-19
Impozite indirecte
Răzvan Enache TVA, imobiliare și fantomele trecutului (sau în căutarea răspunsului pierdut)
Alexandru Comănescu, Andrei Novac FIDIC Cartea Rosie – determinarea momentului in care se considera ca lucrarile contractate sunt finalizate din perspectiva TVA
Georgiana Iancu Sediile fixe – o nouă direcție în inspecțiile fiscale recente. Analiza structurilor de business transfrontaliere, esențială pentru a preveni obligații suplimentare de TVA
Procedură fiscală
Marcel Ciocîrlan, Sebastian Drumaru Principiul neutralității fiscale, onus probandi incumbit ei qui dicit/actor incumbit probandi și dreptul organului fiscal de apreciere. Scurte considerații din perspectiva jurisprudenței europene și legislației fiscale naționale
Repere ale jurisprudenței fiscale a Curții de Justiție a Uniunii Europene
Marilena Ene Cauza Avoir Fiscal
Jurisprudență fiscală națională
Viorel Terzea, Cristina Ardeleanu Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada ianuarie – februarie 2021
Tax Magazine nr. 2 Martie – Aprilie 2020
|
Editorial
Ionița Cochințu
Influența „invizibilului infinit” asupra statului de drept
De actualitate
Evoluții fiscale recente
Marilena Ene Măsuri fiscale în timpul pandemiei COVID-19
Dan Dascălu, Mihail Boian, Andrei Iancu Unele considerații cu privire la posibila neconstituționalitate și nelegalitate a unora dintre precizările din Comunicatul ANAF referitor la bonificațiile la impozitul pe profit în perioada crizei COVID-19
Andrei Vasilescu, Bogdan Lungu Aspecte privind cazul de forță majoră în contextul stării de urgență
Cristina Mihalache
COVID-19 și noua categorie de zile libere plătite pentru părinți
Impozite directe
Teodora Alecu, Cristina Vasilescu Cum vor arăta prețurile de transfer după COVID-19?
Raluca Radosav, Vlad Foica Sediu permanent în România – risc pentru producătorii în sistem lohn, entități afiliate?
Bogdan Costea, Cristina Dumitrache „Teoria relativității” recunoașterii la venituri a fondului comercial negativ rezultat în urma transferului de afacere
Impozite indirecte
Anca-Mihaela Ion Refuzul dreptului de deducere a TVA. Aplicarea testului cunoașterii într-o speță privind livrarea intracomunitară de bunuri
Beatrice Weisenbacher, Romana Schuster Deducerea TVA la contribuabilii cu furnizori fraudulenți – cum se aplică teoria părților inocente în jurisprudența fiscală recentă
Procedură fiscală
Daniela-Ioana Stăncioi Restituirea cu întârziere, din culpa organului fiscal, a accizelor aferente exportului. Dobânda aferentă sumei ce trebuia restituită cu titlu de acciză, sumă restituită cu o întârziere de 202 zile față de termenul legal, de către organul fiscal.
Jurisprudență fiscală națională
Viorel Terzea Sinteză de jurisprudență fiscală națională
Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada martie-aprilie 2020
Este sistemul fiscal românesc „fair”? | Marilena Ene
|
Autor: Marilena Ene – Lector universitar doctor la Facultatea de Drept, Universitatea din București, avocat, membru al Baroului București
Suntem la început de an. Probabil că nu a început foarte bine dacă ne uităm la situația internațională medicală și financiară. Dar este totuși primul an din primul mandat al Comisiei Europene conduse de von der Leyen. Este anul în care sunt demarate noi proiecte în toate domeniile de acțiune ale Comisiei. În mod evident, politica fiscală, ca parte a politicilor publice europene, trebuie să fie actualizată.
În discursul său intitulat „Making Tax Work For All” (o traducere bună fiind „Să lucreze impozitele pentru toți”), comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni a precizat care sunt obiectivele Comisiei actuale în ceea ce privește politica fiscală UE. Astfel, în următorii ani, politica fiscală va influența și va fi influențată de politica de mediu, va trebui actualizată pentru a putea include toate noutățile legate de digitalizare, dar mai ales toate obiectivele politicii fiscale vor fi stabilite astfel încât să obțină de la toți cetățenii plata corectă a impozitelor („principle of fair taxation”). În acest sens, se vor adopta măsuri de combatere a evaziunii și fraudelor fiscale, dar și a schemelor de planificare fiscală agresivă, precum și a concurenței fiscale între statele membre.
Dar ce este impozitarea corectă? Putem considera că acest concept înseamnă echitate, așa cum a fost aceasta definită de Adam Smith încă din secolul al XVIII-lea?
Recitesc ceea ce a scris Adam Smith legat de echitate și îmi dau seama că totuși dezideratul este tot acela, chiar dacă volumul impozitelor era diferit la acea perioadă: „The subjects of every state ought to contribute towards the support of the government, as nearly as possible, in proportion to their respective abilities; that is in proportion to the revenue which they respectively enjoy under the protection of the state (…)”. (Adam Smith, An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations. Edited by Sálvio M. Soares. MetaLibri, 2007, v.1.0p.)
Și totuși ce este echitatea fiscală? Are vreo legătură cu politica? Pentru că se pare că socialiștii susțin un fel de echitate, iar liberalii alt fel. Dar nu în România, pentru că aici toată lumea este de acord cu sistemul actual de impozitare în cotă unică.
Dar de fapt legătura echității fiscale cu politica este aproape inexistentă. Singurul aspect care ar trebui să conteze este, așa cum ni se spune și de la Comisia Europeană, nevoia statului de venituri publice pentru a acoperi cheltuieli publice diverse, destul de diferite față de epoca lui Adam Smith.
Comisarul Gentiloni menționează în discursul său că trebuie încurajați cei ce plătesc și că trebuie adoptate la nivelul Uniunii măsuri de eliminare a dublei impozitare, de prevenire și soluționare a litigiilor fiscale și de îmbunătățire a cooperării între autoritățile publice și contribuabili.
Dacă vi se par obiective de bun simț, atunci trebuie să știți că și strategiile fiscal-bugetare ale guvernelor României din ultimii 10 ani (că doar de 10 ani sunt în legislația noastră sub această denumire) au avut aproximativ aceleași obiective. Și să nu uităm de obiectivul combaterii evaziunii și fraudei fiscale, care este și mai apăsător dacă ne gândim la situația legii noastre privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Lipsa unor studii de impact reale și a unei analize coerente în sistemul fiscal este evidentă și dăunează grav bugetului public național.
Așadar, când este un sistem fiscal corect, echitabil?
Dacă citim discursul comisarului Gentiloni, un sistem fiscal este corect atunci când sistemul nu permite fraude fiscale, evaziune fiscală, abuz de drept, planificare fiscală agresivă, nu există competiție fiscală agresivă între state, colectarea TVA se realizează integral, nu există bariere fiscale, cetățenii cooperează cu autoritățile fiscale și invers.
Sistemul nostru fiscal, așa simplu reglementat, este destul de departe de dezideratul corectitudinii, în sensul echității. În primul rând avem problema colectării TVA. Nu este asumată public de către ANAF, dimpotrivă, în rapoartele anuale totul este perfect. Comisia Europeană comunică însă public că România este campioană la necolectarea TVA („VAT gap”). Contribuabilii încearcă să coopereze cu autoritățile fiscale, dar autoritățile sunt depășite de numărul acestora și mai ales de problemele lor diverse rezultate dintr-un sistem informatic ineficient. Din când în când apar informații conform cărora ANAF, prin diversele sale verigi, acționează corect pentru creșterea veniturilor publice. După care ne trezim în situația de a avea conturile blocate pentru datorii inexistente sau plătite. Transparența deciziilor administrativ-fiscale nu este un concept aplicat de ANAF, chiar dacă este unul dintre elementele de bază ale bunei guvernări fiscale.
Cum vi se pare?
Este sistemul fiscal românesc „corect”? Ce argumente există pentru a considera sistemul fiscal „corect”? Ce contraargumente aveți? Vă invităm să ne transmiteți răspunsurile dumneavoastră pe adresa de email a redacției revistei noastre, redactie@editurasolomon.ro.
Marilena Ene
Este sistemul fiscal românesc „fair”?
Evoluții fiscale recente
Dragoș Nicolae, Mădălina Țicu, Andreea Ignătescu Implicații fiscale aferente investițiilor – achiziție de acțiuni sau achiziție de active?
Mirela Păunescu, Adriana Florina Popa Tichetele cadou – un cal troian sau un dar nevinovat? .
Luisiana Dobrinescu Contraprestația, în accepțiunea TVA. Abordarea juridică și cea economică …
Delia Cataramă, Mihaela Ardeleanu
TVA pentru exporturi: scutit cu DVE sau fără DVE?
Dan Dascălu, Mihail Boian Unele considerații juridice cu privire la corelația dintre obligațiile de raportare și cele de notificare stabilite de O.G. nr. 5/2020 de transpunere a DAC6, precum și cu privire la unele aspecte ale regimului sancționator aferent acestor obligații
Lelia Grigore Titlul de creanță fiscală și titlul executoriu. Particularități în cazul decontului de TVA
Alex Slujitoru Prescripția dreptului de a stabili creanțe fiscale
Alexandru Stănoiu Procedura medierii în Codul de procedură fiscală – gură de oxigen sau cronica unei morți anunțate
Ionița Cochințu Interferența între procedura administrativ-fiscală și procedura penală. Prelungirea în timp a măsurii asigurătorii luate în cursul procedurii administrativ-fiscale și menținerea acesteia în cursul procesului penal până la un moment temporal nedeterminat. Neconstituționalitate
Elena Doagă, Ștefănel Cîrstea Un nou tip de pensie în România – ce aduce nou Legea pensiilor ocupaționale …..
Jurisprudență fiscală națională Alina Arsene, Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională
Jurisprudența fiscală a instanțelor europene Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada ianuarie-februarie 2020
Noutățile internaționale în dreptul fiscal (Ce mai este nou în viața fiscală internațională) | Marilena Ene
|
Autor: M. Ene – Lector universitar doctor la Facultatea de Drept, Universitatea din București, avocat, membru al Baroului București
Implicați în activitățile noastre curente, consumatoare de timp și energie și insuficient remunerate, nu mai găsim timp pentru a ne pune la curent cu noutățile internaționale. Abia ținem pasul cu noutățile naționale. Totuși, cel puțin cadrele universitare au obligația de a aduce la cunoștința publicului mai mult sau mai puțin specializat ce se mai întâmplă la nivel internațional (în opinia mea). Este util acest demers mai ales că avem tendința să ne considerăm nația cu cele mai mari probleme în materie fiscală. În toate țările europene, dar cu precădere în statele membre foste comuniste, există efervescență în materia dreptului fiscal, există incapacitate administrativă de gestionare a sistemului fiscal, sunt probleme, cu alte cuvinte. Și, din nou, revine și cadrelor universitare obligația de a analiza critic orice proiect legislativ, orice măsură de politică economică, fiscală, bugetară.
Pentru a nu trăi cu impresia că suntem singurii care modificăm legislația fiscală lunar (sau de câteva ori pe lună), trebuie să analizăm și ce se întâmplă dincolo de granițele naționale, ce fac și alții, și să constatăm că și la nivel european și internațional există schimbări semnificative, globalizarea fiind unul din motivele adoptării unor decizii fără precedent în dreptul fiscal.
Una dintre cauzele care a condus la elaborarea la nivel european a unor proiecte deosebit de interesante a fost proiectul lansat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2013 sub denumirea „Planul de acțiuni împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor” (BEPS). Propunerea inițială s-a concretizat în 15 rapoarte finale publicate în 5 octombrie 2015. Uniunea Europeană a îmbrățișat încă de la început ideea propusă de OCDE, Comisia Europeană propunând la scurt timp după publicarea rapoartelor finale măsuri concrete de implementare a recomandărilor formulate în diverse domenii de drept fiscal. Astfel, au apărut Directiva 2016/1164 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne[1] și Directiva 2017/952 de modificare a Directivei (UE) 2016/1164 în ceea ce privește tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică țări terțe[2]. Nu este așa că toată lumea știe ce sunt „elemente hibride”, respectiv „hybrid mismatches”?
O altă propunere interesantă, reformulată și repusă în discuția statelor membre, este Directiva privind o bază fiscală comună a societăților, denumită în limba engleză „Common Corporate Tax Base”[3], pe scurt CCTB. Această versiune a anului 2016 este o propunere readaptată, mai precis prescurtată, a variantei inițiale din 2011, care se referea la stabilirea unei baze fiscale consolidate comune pentru societăți (Common Consolidated Corporate Tax Base – „CCCTB”) și care avea drept obiectiv declarat stabilirea unor reguli unice în ceea ce privește calcularea impozitului pe profit pentru societățile care desfășurau activități economice cu impact unional. Versiunea inițială nu a fost agreată de toate statele membre, fiind în dezbaterea Consiliului din 2011 și până în prezent. Propunerea din 2016 a fost luată în discuție de către Consiliu, însă nici până în prezent nu există unanimitate, așa că directiva este doar subiect de dezbatere doctrinară.
Discuția lansată însă prin acest editorial nu este despre BEPS, elemente hibride, CCCTB sau CCTB, ci este despre ce mai este nou între subiectele de dezbatere între specialiști de drept fiscal la nivel internațional.
În perioada 19-20 iunie 2019 am participat, în calitate de lector universitar al Facultății de Drept, Universitatea din București, la o conferință internațională găzduită de Universitatea din Lund[4], Facultatea de Economie și Management. Evenimentul a fost organizat de GREIT (Group for Research on European and International Taxation), care este în fapt un grup de profesori de drept fiscal, cunoscuți și recunoscuți la nivel internațional, care se reunesc anual, scriu și discută despre subiecte „fierbinți” de drept fiscal. Membri fondatori ai grupului sunt profesorii Cécile Brokelind, Pasquale Pistone, Ana Paula Dourado și Dennis Weber. Vă las plăcerea de a descoperi CV-urile celor patru membri fondatori și lucrările lor publicate. Această conferință se organizează din 2006, fiind la ediția cu numărul 14. După fiecare ediție se publică o lucrare de referință în dreptul fiscal[5].
Anul acesta participanții au fost pe măsura grupului inițial fondator, dar revin imediat asupra participanților. Primul aspect pe care trebuie să îl menționez despre conferința de anul acesta este tema. Prezentările și discuțiile au avut ca temă „Tax Sustainability in the EU and International Context”, adică, în traducere liberă, varianta Coanei Chirița, „Sustenabilitatea fiscală în contextul UE și internațional”. Evident că tema conferinței este foarte incitantă, pentru tocilarii din clasă care vor să fie la curent cu noutățile dreptului fiscal, dar ceea ce este foarte interesant este că vorbitorii, respectiv cei 15 participanți care au fost selectați din 50 de aplicanți, acceptați să scrie un material (ce va fi ulterior publicat într-un volum al conferinței) și să prezinte, au fost din toată lumea, inclusiv România. Daniela Oprescu a avut o intervenție care a pus pe gânduri audiența despre ce a însemnat comunismul în România și de ce nu ar trebui să tratăm toate statele membre la fel atunci când stabilim măsuri de politică fiscală europeană.
Dar să ne întoarcem la participanții cunoscuți la nivel internațional. Nu pot să nu mă laud că am stat de vorbă pe teme de drept fiscal cu Cécile Brokelind, Sigrid Hemels, Richard Lyal, Pasquale Pistone, Servaas van Thiel, Peter J. Wattel. Cei interesați de dreptul fiscal, mai mult decât de contestația la executare sau contestația împotriva actului administrativ fiscal, trebuie să fi auzit de ei sau măcar să le fi citit vreo carte sau articol mai mic. Dacă nu, căutați, pentru că sunt dintre acei autori de drept fiscal care știu să scrie despre subiecte interesante și au și ceva de spus. Evident că materialele sunt disponibile în limba engleză. Dar dacă știți și italiană sau olandeză atunci lucrurile devin interesante!
Din nou, țin să vă informez (măcar pe cei câțiva care vor să fie la curent cu noutățile internaționale) că în Uniunea Europeană sunt în derulare în prezent două proiecte finanțate de Comisia Europeană care au legătură cu politica fiscală europeană. Unul dintre proiecte este găzduit de Universitatea din Leiden și se referă la o temă deosebit de dragă mie privind guvernarea fiscală, „New Model of Global Governance in International Tax Law Making (GLOBTAXGOV)”[6]. Proiectul se derulează în perioada 2018- 2022 și are ca subiect de cercetare modalitățile de implementare a planului BEPS în 12 țări din Africa, America de Sud, Europa și Asia. Motto-ul proiectului, dacă ar fi să citez din prezentarea inițială, este „one-size-does-not-fit-all”. Cu alte cuvinte, BEPS nu poate fi implementat la fel în toate țările tocmai pentru că avem sisteme fiscale diferite. De ce ar fi de interes și pentru noi? Pentru că doctoranzii implicați în vreo cercetare doctorală similară pot aplica pentru a fi parte din acest proiect.
Și, chiar dacă nu este la fel de nou, mi s-a părut deosebit de interesant proiectul denumit „FairTax”[7], în care sunt implicați cercetători din 10 universități, din 8 țări, fiind prezentat în această conferință cazul Cehiei de către prof. Danuše Nerudová de la Universitatea Mendel din Brno. Ce este interesant la prezentarea pe care am urmărit-o în cadrul conferinței este că cercetătorii implicați au dezvoltat un model pentru evaluarea și măsurarea „sustenabilității” sistemelor fiscale aplicabil statele membre. Acest model va fi pus la dispoziția statelor membre după finalizarea proiectului.
În mod clar este o plăcere foarte mare pentru mine să particip la conferințe internaționale și de câte ori pot mă duc. De ce? Pentru că la astfel de eveniment dezbaterile juridice sunt deosebit de interesante și poți afla subiecte de studiu sau idei noi.
Dar care a fost subiectul dezbaterilor din aceste două zile de conferință? Așa cum spuneam mai sus, s-a vorbit despre sustenabilitatea fiscală. Conferința a fost deschisă cu o prezentare despre definiția sustenabilității fiscale și s-a concluzionat că nu există o definiție general acceptată. Deci acest punct este rezolvat.
Eu v-aș spune totuși câte ceva și despre sustenabilitatea fiscală. Este un subiect care a fost avut în vedere în principal de economiștii din România, însă această conferință ne-a arătat, încă o dată, că și juriștii pot avea ceva de spus, mai ales dacă sunt specializați pe drept fiscal. Evident că există definiția sustenabilității la nivelul României. Dacă ar fi să ne luăm după Dicționarul explicativ al limbii române, acest concept există și este definit ca fiind „calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare”[8]. Dar specialiștii în lingvistică ne recomandă să nu utilizăm acest concept, ci mai degrabă pe cel de „dezvoltare durabilă”. Chiar dacă pare o traducere tip „furculition”, cred că nu este deloc greșit dacă utilizăm acest cuvânt, sustenabilitate. V-aș mai aduce un argument de lingvistică, și în italiană tot la fel se spune, „sostenibilità”.
În materia politicii fiscale și bugetare, acest concept al sustenabilității a fost introdus și analizat mai ales după criza economică din 2008, iar Comisia Europeană nu a ratat ocazia de a promova un astfel de subiect, sub denumirea „sustenabilitatea fiscal-bugetară”. Conform fișei tematice privind semestrul european, sustenabilitatea fiscal-bugetară este definită ca fiind „capacitatea unui guvern de a-și acoperi cheltuielile curente și de a-și susține politicile în materie de impozite și alte politici conexe pe termen lung, fără a-și pune în pericol solvabilitatea sau a risca să nu poată să își ramburseze o parte din datorii sau să efectueze o parte din cheltuielile promise”[9]. Interesant, nu-i așa?
Sustenabilitatea este utilizată în legătură cu dreptul fiscal, cu sistemul fiscal, cu politica fiscală și este, așadar, analizată din perspectiva impozitelor, taxelor și contribuțiilor care compun un sistem fiscal. De asemenea, se propune o analiză a legăturii și interacțiunii dintre obiectivele de dezvoltare durabilă formulate de ONU[10] și politica fiscal-bugetară. Se poate susține, oare, că un sistem fiscal sustenabil înseamnă un sistem fiscal care nu contribuie la sărăcirea populației sau la înfometarea populației? Evident, dezbaterea este deschisă și nu există în niciun caz vreun răspuns clar. Și dacă tot este locul să spun ceva interesant în legătură cu sustenabilitatea fiscală ce am reținut de la această conferință, este una dintre opiniile formulate, cum că BEPS nu este util pentru toate statele membre. Și că nu ar trebui aplicat de toate statele de aceeași manieră. Oricum, despre legătura dintre sustenabilitate, BEPS, România se va mai scrie. Cel puțin așa cred, că trebuie cercetat și scris cât mai mult la nivel național despre subiecte puțin cercetate în domeniul dreptului fiscal, pentru simplul motiv că România alege diverse soluții fără a exista studii de impact prealabile la nivel guvernamental și, mai grav, fără a exista o specializare în domeniul dreptului fiscal la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.
Trebuie să vă mărturisesc, în final, că una dintre dorințele mele în legătură cu Facultatea de Drept a Universității din București este că mi-ar plăcea să fie parte a unui proiect european de cercetare științifică în domeniul dreptului fiscal. Gata, am scris-o! Toți cei interesați să contribuie la realizarea acestei dorințe sunt rugați să îmi scrie.
[1] Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne.
[2] Directiva (UE) 2017/952 a Consiliului din 29 mai 2017 de modificare a Directivei (UE) 2016/1164 în ceea ce privește tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică țări terțe.
Marilena Ene
Noutățile internaționale în dreptul fiscal (Ce mai este nou în viața fiscală internațională) .
Evoluții fiscale recente
Cătălina Mihai, Marius Eugen Rogoz, Ioana Simona Dulgheru Libera prestare a serviciilor de asigurare – între operaționalizare și impozitare corectă
Cristina Spirescu, Andreea Ignătescu Digitalizarea administrației fiscale – România, încotro?
Mirela Păunescu, Dragoș Călin Dividendele – oportunităţi şi provocări. O abordare juridico-economică (I).
Andra Cașu, Alexandra Ovedenie
Noi provocări privind tranzacțiile transfrontaliere și raportările fiscale obligatorii
Georgiana Iancu Controverse privind calitatea de persoană impozabilă
Cosmin Preda, Mihaela Ardeleanu Cota TVA de 5% la produse bio: cum o aplicăm?
Ionița Cochințu Rolul și importanța „fișei financiare” în procedura de legiferare. Obligativitatea solicitării informării din partea Guvernului când se legiferează în domenii care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat
Anca Radu Aspecte privind plata contribuțiilor sociale în ipoteza detașării lucrătorilor pe teritoriul Uniunii Europene în lumina reglementărilor europene
Jurisprudență fiscală națională Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională.
Jurisprudența fiscală a instanțelor europene Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada mai-iunie 2019
Tax Magazine nr. 1 ianuarie-februarie 2018
|
Gabriel Biriș
Revoluția fiscală – sau cum să ne batem singuri cuie în talpă
Evoluţii fiscale recente
Elena Doagă, Andreea Oprea
Programele de p „stock op on” – un beneficiu salarial cu avantaj fiscal pentru beneficiari
Luisiana Dobrinescu
TVA: principiul egalității de tratament sau cum excepția poate confirma regula
Marilena Ene
„Split” TVA: povestea continuă
Ionița Cochințu
Rolul ordonanțelor de urgență în procedura de infringement declanșată de către Comisia Europeană împotriva României pentru încălcarea prevederilor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene
Petre Lăzăroiu, Ionița Cochințu
Ajutorul de stat – parte a domeniului concurenței. Competență cedată Uniunii Europene
Ioana Maria Costea
Despre exigibilitatea contraprestațiilor din contractele publice cu executare la termen
Horațiu Sasu
Condiții aplicabile cooperării administra ve în vederea realizării schimbului de informații fi scale între statele membre UE
Mirela Păunescu
A plăti sau a nu plăti contribuții de asigurări sociale de sănătate? Dificultăți ȋntȃmpinate ȋn determinarea obligației de a plăti contribuții de asigurări sociale de sănătate începând cu anul 2018
Jurisprudență fiscală națională Septimiu Ioan Puț – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
Jurisprudența fiscală a instanțelor europene Alexandra Mureșan – Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în lunile ianuarie – februarie 2018
Tax Magazine nr. 11 noiembrie 2017
|
Gabriel Sincu
Fiscalitatea în 2017: Revoluție sau Involuție?
Evoluţii fiscale recente
Ionuț Măstăcăneanu, Marius Rogoz
Beneficiarul efectiv: clarifi carea ariei de aplicare devine mai necesară decât oricând
Marilena Ene
Efectele deciziilor de politică fiscală privind calificarea ca persoană impozabilă a asocierilor de persoane
Ionița Cochințu
Constituționalitatea modalității de stabilire a prejudiciului în cazul în care, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni, nu se pot stabili, pe baza evidențelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat
Cristina Oneț
Contribuțiile sociale obligatorii. Contribuția de asigurări sociale (I)
Jurisprudență fiscală națională Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
Jurisprudența fiscală a instanțelor europene Alexandra Mureșan – Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în luna noiembrie 2017