• Costurile ridicate ale combustibililor sunt acum principalul motiv care îi determină pe consumatori să cumpere un vehicul electric
• La nivel global, mai mult de jumătate (55%) dintre cei care au în plan să cumpere o mașină intenționează să cumpere un vehicul electric
• 31% dintre respondenți sunt îngrijorați de lipsa stațiilor de încărcare

Consumatorii sunt din ce în ce mai încrezători în ceea ce privește achiziționarea de vehicule electrice (EV), în condițiile în care costurile în creștere ale combustibililor, preocupările legate de mediu și costurile mai mici de proprietate determină o creștere bruscă a intenției de cumpărare a vehiculelor electrice, potrivit unui nou studiu realizat de EY.

EY Mobility Consumer Index 2023, un raport anual lansat în 2020 care oferă informații despre tendințele globale în domeniul auto, arată că, dintre cei care spun că doresc să achiziționeze un vehicul, mai mult de jumătate (55%) intenționează să cumpere un vehicul complet electric sau un vehicul hibrid plug-in în următorii doi ani.

Este important faptul că 38% dintre aceștia spun că preţurile ridicate ale combustibililor pentru vehiculele cu motor cu ardere internă (ICE) reprezintă principalul motiv pentru a cumpăra un VE. Acesta este primul an în care prețul ridicat al combustibililor este citat ca principal motiv pentru trecerea la vehiculele electrice, depășind preocupările legate de mediu și creșterea penalităților pentru vehiculele cu motoare cu ardere internă, care obișnuiau să fie pe primul loc.

Cel mai recent raport arată că încrederea consumatorilor în vehiculele electrice a crescut în mod semnificativ, intenția de cumpărare fiind în creștere pe majoritatea piețelor, inclusiv în SUA (+19%), Suedia (+12%) și Japonia (+11%).

Stimulentele guvernamentale, cum ar fi Legea privind reducerea inflației (IRA) din SUA, au, de asemenea, impact și se așteaptă să ducă la o creștere suplimentară a vânzărilor în acest an.

În China continentală, deși guvernul a pus capăt subvențiilor pentru vehiculele electrice în 2022, înclinația consumatorilor către vehiculele electrice continuă să crească, determinată de o combinație între eforturile sporite ale producătorilor de automobile în cercetare și dezvoltare, prețurile competitive și disponibilitatea mai largă a modelelor accesibile.

SUV-urile sunt tipul preferat de cei mai mulţi potențialii cumpărători de VE în toate zonele geografice. În timp ce 43% dintre respondenți își arată intenția de a cumpăra un e-SUV, 33% înclină spre achiziționarea unui sedan.

Aproximativ 88% dintre respondenți își arată disponibilitatea de a plăti o primă pentru EV-uri, față de 80% în 2022. Un procent care variază de la 11% până la 20% este prima de preț pe care majoritatea respondenților se declară dispuși să o plătească pentru un EV.

Mihai Drăghici, Partener, Consultanţă, EY România: „Piața vehiculelor electrice din România este în creștere rapidă, în conformitate cu tendințele globale. EV-urile din România capătă acum o cotă de piață semnificativă, de 10% în mai 2023, în timp ce automobilele diesel reprezentau 13%. Tendința indică o traiectorie promițătoare spre un viitor în care înmatriculările de EV-uri vor depăși mașinile diesel, posibil chiar de anul viitor. Această schimbare reflectă, de asemenea, preferința din ce în ce mai mare pentru mobilitatea sustenabilă în România”.

În ciuda optimismului general, există îngrijorări persistente în rândul consumatorilor

În timp ce îngrijorările legate de costurile inițiale de achiziție s-au diminuat, odată cu apariția unor modele mai accesibile, 31% dintre respondenți spun că lipsa stațiilor de încărcare este cea mai mare îngrijorare a lor atunci când se gândesc să cumpere un vehicul electric.

Această îngrijorare se confirmă pe mai multe piețe, cum ar fi SUA, China, Marea Britanie sau Germania și aici încărcarea vehiculelor electrice fiind considerată cea mai mare preocupare.

• Băncile franceze sunt pe primul loc în Europa în ceea ce privește activitatea socială și de mediu, în timp ce băncile britanice conduc pe guvernanță
• Ritmul de îmbunătățire a activității sociale în cadrul băncilor europene este mai lent decât în America de Nord și Asia-Pacific, iar activitatea de D&I la locul de muncă este deosebit de scăzută

Băncile europene conduc la nivel mondial în materie de măsuri ESG (mediu, social și guvernanță), potrivit celui mai recent indice EY Sustainable Finance Index. Cu toate acestea, ritmul de îmbunătățire a activității sociale în Europa rămâne în urma piețelor bancare din SUA și Asia-Pacific, mai ales în ceea ce privește agenda de diversitate și incluziunea (D&I).

Băncile europene au obținut un scor general de performanță ESG de 7,4 din 10, cu puțin mai mult decât scorul obținut anul trecut (7,3) și mai mare decât cel al băncilor din America de Nord (7,2) și Asia-Pacific (6,3). Băncile din Europa se situează tot în fruntea clasamentului ESG la nivelul serviciilor financiare europene, al asigurărilor (7,3) și al gestionării averilor și activelor (7,0).

Indicele arată că majoritatea activităților ESG al băncilor europene au vizat ca domenii-cheie:

• Mediu: lansarea de produse ecologice (9,1); gestionarea energiei și schimbările climatice (9,3) și gestionarea deșeurilor și a apei (7,4)
• Social: protecția datelor și a vieții private (10), protecția datelor în alertele de integritate (10) și asigurarea unui spațiu de lucru sigur (9,9)
• Guvernanță: eficacitatea consiliului de administrație (7,6), transparență și control (7,5) și guvernanță ESG (6,9).

Cele mai scăzute niveluri de activitate sunt în: diversitate și incluziune (5,7); diversitatea consiliului de administrație (4,7) și accentul pe calitate (3,3), care include adoptarea unor sisteme de calitate a serviciilor, cum ar fi ISO9000.

Massimo Bettanin, Partener, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Sondajul EY confirmă ceea ce observăm în România, unde toate băncile importante sunt mai conștiente de rolul lor esențial în sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și acordă o atenție sporită riscurilor sociale și de mediu care rezultă din activitățile lor de creditare și de investiții. Prioritatea relativ scăzută a agendei privind diversitatea și incluziunea la locul de muncă trebuie privită ca un punct sensibil care, dacă ar fi abordat în mod corespunzător, ar consolida procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile organizației, ar ajuta băncile să fie în concordanță cu diferitele componente ale societății cu care ar trebui să lucreze și ar consolida rezistența băncilor în fața schimbărilor continue cu care se confruntă în această perioadă dificilă și volatilă”.

Mediu: Băncile franceze sunt lider în Europa în activitatea de mediu

Eforturile de mediu ale băncilor europene au obținut un scor de 8,3, în creștere de la 8,2 față de anul precedent și înaintea Americii de Nord (8,1) și a regiunii Asia-Pacific (7,0).

Cu un scor de 8,3, băncile franceze se situează înaintea celor din Marea Britanie și Italia (ambele cu 7,6), Spania (7,1) și Germania (7,0) în performanța globală în domeniul mediului. Franța conduce la „gestionarea energiei” (9,2), „lansarea de produse și soluții ecologice” (8,6) și „gestionarea riscurilor de mediu în lanțurile de aprovizionare” (8,0).

Toate cele cinci mari economii europene au obținut un punctaj de aproape 10,0 la parametrii sociali cheie „protecția datelor și a vieții private” și „siguranța la locul de muncă”, ceea ce denotă performanța solidă a băncilor europene în comparație cu cele de la nivel mondial. În plus, Franța, Marea Britanie, Spania și Germania au obținut toate un scor de aproximativ 9,9 la „remunerare echitabilă și competitivă”, care include gestionarea diferențelor salariale.

Deși băncile italiene sunt relativ în urmă la acest parametru (8,0), ele sunt în frunte cu omologii lor europeni în ceea ce privește „concurența loială și practicile comerciale” (8,2). Băncile spaniole sunt lideri în ceea ce privește „politica și controlul riscurilor și obiectivelor sociale” (10). Băncile din Marea Britanie rămân în urmă la ambii parametri (8,0) și sunt în continuare trase în jos de performanțele relativ scăzute în „bunăstarea și sprijinul angajaților” (6,5), cu performanțe sub medie la parametri precum „furnizarea de servicii de îngrijire de zi” și „formarea în materie de sănătate și siguranță în lanțul de aprovizionare”.

Băncile germane au obținut cele mai mici punctaje la „protecția celor care denunță neregulile” și la „politica și controlul legate de factorii sociali”. Băncile germane au, de asemenea, cea mai scăzută diversitate de gen, cu o proporție de 43% de femei angajate, în comparație cu Marea Britanie (56%), Franța (54%), Spania (54%) și Italia (50%).

Guvernanță: Piața britanică conduce în fața omologilor europeni în eforturile de guvernanță

Cu un punctaj de 6,6, băncile europene sunt înaintea omologilor lor din America de Nord (6,2) și din Asia-Pacific (5,3). În timp ce băncile europene conduc în „transparență și control”, „guvernanța ESG” și „diversitatea consiliilor de administrație”, băncile nord-americane conduc în ceea ce privește „politica de remunerare” și „drepturile și protecția acționarilor”.

Băncile din Marea Britanie sunt pe primul loc în Europa în eforturile depuse pe guvernanță (7,3), urmate de cele din Franța (6,7) și Italia (6,5), în timp ce Germania și Spania sunt în urmă, cu un scor de 6,3. Punctajul băncilor britanice reflectă performanțe mai bune în comparație cu cele ale colegilor lor europeni în domenii cheie de guvernanță, inclusiv „transparență și control” (8,1) și „guvernanță ESG” (6,9).

Marea Britanie, Franța, Spania și Italia au obținut toate un scor de peste 9,0 pentru politicile lor de remunerare – Germania fiind în urmă cu 6,7. De asemenea, Germania se situează pe ultimul loc în ceea ce privește „guvernanța ESG” (6,2), în mare parte din cauza domeniului de aplicare relativ restrâns al raportării ESG, a numărului mai mic de bănci care efectuează audituri legate de ESG și a numărului mai mic de bănci care leagă remunerarea consiliului de administrație de obiectivele ESG.

Băncile din toate cele cinci mari economii globale au obținut cele mai slabe performanțe în „diversitatea consiliului de administrație” (4,4), din cauza performanțelor mai slabe în diversitatea culturală și de gen din cadrul consiliului de administrație și a lipsei relative de claritate în politica privind structura consiliului de administrație.

Un nou sondaj realizat de EY în rândul a peste 200 de companii din 15 țări din Europa a identificat o legătură esențială între guvernanța eficientă a consiliului de administrație în materie de sustenabilitate și performanța comercială a companiei. Studiul a constatat că respondenții care au instituit controale mai puternice de guvernanță în sustenabilitate au o probabilitate semnificativ mai mare de a realiza venituri mai solide decât cei care au controale mai puțin dezvoltate în acest domeniu.

Dintre companiile clasificate drept „experți” în buna guvernanță de sustenabilitate, 76% declară că se simt optimiste în ceea ce privește performanța lor de business, comparativ cu doar 45% dintre companiile clasificate drept „începători” în materie de guvernanță de sustenabilitate.

Experții declară că au o probabilitate mult mai mare de a evita acuzațiile de greenwashing – atunci când ambițiile ecologice declarate nu se potrivesc cu realitatea – prin îndeplinirea efectivă a ambițiilor climatice declarate. Doar 13% dintre începători se declară „foarte mulțumiți” de progresele înregistrate până în prezent în atingerea obiectivelor climatice pe care și le-au stabilit, ceea ce indică un potențial risc reputațional, în comparație cu mai mult de jumătate (52%) dintre „experți” care se declară mulțumiți de progresele înregistrate în ceea ce privește propriile ambiții.

De asemenea, sondajul a constatat că experții sunt mult mai predispuși să ia măsuri concrete, prin intensificarea investițiilor în sustenabilitate. Nouă din 10 dintre aceste companii (90%) au declarat că plănuiesc să-și crească investițiile în sustenabilitate, inclusiv în jur de o treime (29%) care spun că intenționează să le „crească mult”. În comparație, puțin peste jumătate (54%) dintre „începători” plănuiesc să facă creșteri de investiții și doar 9% dintre aceștia plănuiesc o creștere semnificativă.

Massimo Bettanin, Partener, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „O guvernanță eficientă la nivelul consiliului de administrație în domeniul sustenabilității este o condiție fundamentală pentru ca o organizație să își atingă obiectivele sociale și de mediu și, după cum arată studiul, chiar și rezultatele financiare pe termen lung. O guvernanță eficientă în domeniul sustenabilității solicită consiliilor de administrație să fie pregătite pentru provocările continue, inclusiv pentru așteptările tot mai mari în materie de mediu și sociale. Cu toate acestea, competența în materie de mediu și socială nu este suficientă. Diversitatea consiliilor de administrație în ceea ce privește cunoștințele, experiența, interesele și perspectiva ajută organizația să «navigheze în condiții meteorologice schimbătoare» prin identificarea și atenuarea riscurilor și valorificarea oportunităților”.

Sondajul a constatat variații semnificative între companii în ceea ce privește modul în care sustenabilitatea este abordată la nivelul consiliului de administrație. Marea majoritate a respondenților consideră că mai este loc de îmbunătățiri și doar 7% dintre aceștia declară că au sentimentul că problemele de sustenabilitate sunt pe deplin integrate în structurile și procesele decizionale ale consiliului de administrație.

Presiunea investitorilor pe termen scurt împiedică investițiile pe termen lung

Potrivit sondajului, 74% dintre respondenți spun că societatea lor ar trebui să abordeze aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), chiar dacă acest lucru ar reduce performanța financiară pe termen scurt. Cu toate acestea, aproape două treimi dintre respondenți (64%) au declarat că presiunea exercitată de investitori asupra câștigurilor pe termen scurt împiedică investițiile pe termen lung în sustenabilitate. Acest lucru sugerează că, în pofida beneficiilor comerciale evidente ale abordării aspectelor ESG, presiunea exercitată de investitorii cu viziune pe termen scurt rămâne o preocupare serioasă.

Companiile resimt, de asemenea, presiunea exercitată de propriii angajați, mai mult de jumătate (55%) dintre respondenți declarând că angajații lor consideră că nu se mișcă suficient de repede în ceea ce privește problemele climatice.

Laura Vrînceanu, Senior Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Este mai simplu să te concentrezi doar pe maximizarea profitului în prezent, decât să abordezi probleme complexe și sistemice, precum schimbările climatice sau pierderea biodiversității, ale căror efecte pot să nu afecteze în mod clar rezultatele financiare trimestriale. Cu toate acestea, există din ce în ce mai multe dovezi că o gândire pe termen lung creează randamente pozitive. Mai multe exemple notabile de companii care au încetat să mai «facă ceea ce trebuie», din cauza concentrării asupra rezultatelor financiare pe termen scurt au dus la erodarea încrederii. Acest lucru, în cele din urmă, a redus veniturile și a comprimat cota de piață. Într-un mediu foarte volatil, gestionarea afacerii cu o perspectivă pe termen lung ajută companiile să anticipeze schimbările sistemice și să profite de oportunitățile de afaceri pe care le pot oferi aceste schimbări”.

Recomandări de acțiune

Raportul formulează o serie de recomandări de acțiune pe care companiile le pot lua pentru a îmbunătăți buna guvernanța de sustenabilitate și pentru a trece de la stadiul de „începători” la cel de „experți”. Acestea includ:

• integrarea sustenabilității în strategie și în structurile de guvernanță, astfel încât aceasta să devină parte din „activitatea obișnuită” a consiliilor și comitetelor. Doar 7% din toate companiile intervievate au considerat că sustenabilitatea a fost pe deplin integrată în structurile consiliului lor de administrație, iar 83% dintre experți au declarat că sunt eficienți în gestionarea agendei consiliului de administrație pentru a contribui la asigurarea faptului că riscurile și oportunitățile ESG pe termen lung sunt întotdeauna discutate, în comparație cu puțin peste jumătate (52%) dintre începători;
• căutarea unor modalități creative de a aduce competențe și experiențe diverse suplimentare în procesul de luare a deciziilor din consiliu, de exemplu, consilii alternative, consilii consultative, consilieri experți, accesarea mai multor membri ai conducerii și reîmprospătarea componenței consiliului. Dintre companiile intervievate, 86% dintre experți spun că s-au simțit eficienți atunci când vine vorba de creșterea diversității în consiliul de administrație și de asigurarea unui timp de intervenție echitabil pentru a oferi perspective noi asupra subiectelor ESG, în comparație cu doar 36% dintre începători;
• conceperea politicii de remunerare a directorilor executivi pe baza unor obiective cheie de performanță (KPI) bazate pe ESG, care sunt aliniate la strategia de afaceri a organizației, inclusiv la obiectivele materiale de sustenabilitate. Mai puțin de jumătate (47%) dintre organizațiile intervievate au făcut din sustenabilitate un element semnificativ al remunerării, fiind mult mai probabil ca experții să includă indicatorii ESG ca element semnificativ în stabilirea remunerării cadrelor de conducere (61% la experți, față de 29% în cazul începătorilor).

Raportul complet poate fi accesat aici.

Autor: Florian Burnar, Senior Consultant, EY România 

Pe fondul accesului tot mai limitat la resurse naturale și al provocărilor generate în întreaga lume de efectele schimbărilor climatice, tema unei economii mai atente la mediu și mai sustenabile este tot mai prezentă atât în discursul autorităților – decidenți de politici publice, cât și al operatorilor economici. Asociat dezvoltării durabile, conceptul economiei circulare este tot mai des privit ca o pârghie de progres sustenabil care devine dominant în segmentul de business și, totodată, în tiparele de consum către care se îndreaptă consumatorii moderni. Economia circulară a devenit parte din definiția viitorului în business.

Componentă de bază a dezvoltării durabile, economia circulară implică o serie de concepte, precum partajarea, închirierea, reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și a produselor. Această abordare are ca efect extinderea ciclului de viață al produselor și optimizarea consumului de materii prime și energie, precum reducerea la minimum a cantității de deșeuri generate, reducerea amprentei de carbon și un demers mai prietenos cu mediul.

Ce este conceptul 10 R și unde îl găsim deja aplicat în modelele de business?

În cazul economiei circulare, vorbim de un model integrativ, bazat pe ecoinovare și ecoproiectare, caracterizat prin conceptul 10 R: R1 – Refuzare; R2 – Regândire; R3 – Reducere; R4 – Reutilizare; R5 – Reparare; R6 – Refacere; R7 – Refabricare; R8 – Reorientare; R9 – Reciclare și R10 – Recuperare.

R1 – Refuzarea se referă la a face un produs redundant prin renunțarea la funcția pe care acesta o oferă. De exemplu, opțiunea de a refuza să folosești mașina proprie în deplasările urbane sau în naveta zilnică spre și dinspre serviciu, optând pentru transportul în comun sau un serviciu de sharing. Acest concept a generat modele de business disruptive, precum Uber, WeWork și, în general, tot ecosistemul corporativ colaborativ. Sau un alt exemplu din industria ospitalității – AirBnb sau modelul propus de ByHours, care maximizează utilizarea capacității de cazare nefolosite în hoteluri.

R2 – Regândirea se referă la intensificarea utilizării unui produs, spre exemplu, prin partajarea produsului. Îl regăsim ca model în trendurile din industria alimentară, de exemplu, la demersul colaborativ menit să reducă utilizarea ambalajelor de unică folosință și migrarea spre ambalajele reutilizabile, pentru a reduce cantitățile de deșeuri.

R3 – Reducerea se referă la creșterea eficienței în producerea sau utilizarea produsului, consumând mai puține resurse naturale. E un exemplu pe care îl întâlnim în industria auto unde presiunea pe reducerea consumului de carburanți a intensificat inovația și lansarea cu succes a modelelor electrice. E un concept folosit, de asemenea, în automatizarea proceselor de producție care duc la eficientizare și un consum mai redus de energie sau de materii prime. Îl regăsim în construcții, în conceptul clădirilor pasive, pe segmentul rezidențial și de birouri.

R4 – Reutilizarea se referă la orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou, în același scop pentru care au fost concepute. E un model aplicat, de exemplu, în dotarea anumitor unități de producție de diverse bunuri prin achiziționări de echipamente second-hand în stare bună.

R5 – Repararea se referă la recondiționarea sau întreținerea produsului defect, astfel încât acesta să poată fi utilizat cu funcția sa inițială. Un model pe care îl găsim aplicat de la zona de retail vestimentar, în demersul de re-fashion creativ, la cel de utilizare tot mai extensivă a imprimării 3D, care permite repararea unor lucruri vechi care nu mai au piese de schimb disponibile.

R6 – Refacerea se referă la restaurarea unui produs vechi și actualizarea lui. Cele mai bune modele de aplicare pot fi găsite tot în sectorul auto, unde un design de bază adecvat permite unei mașini diesel sau pe benzină să poată fi transformată tehnic în mașină electrică.

R7 – Refabricarea se referă la încorporarea unor părți ale produsului aruncat în alt produs cu aceeași funcție. Din laptopurile și calculatoarele vechi sunt recuperate piese pentru a crea produse renovate care pot fi donate ulterior școlilor.

R8 – Reorientarea se referă la încorporarea produsului aruncat sau a unor părți din el într-un nou produs, cu funcție diferită. De exemplu, hârtia, plasticul, metalul, lemnul și alte materiale rămase din procesele de fabricație pot fi reutilizate pentru a fabrica diverse alte obiecte, de la mobilier, la ambalaje și recipiente sau produse creative, în loc să ajungă la gunoi.

R9 – Reciclarea se referă la orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Îl găsim în industria de reciclare a deșeurilor electrice și electronice (DEE), a PET-urilor, a sticlei și hârtiei etc.

R10 – Recuperarea se referă la incinerarea de materiale și recuperarea de energie. Întâlnim modelul în industria cimentului, unde arderea deșeurilor este folosită în procesul de fabricație sau în arderea materialelor nereciclabile pentru a obține energie. Alte exemple ar fi folosirea ferestrelor pentru a colecta energie termică sau a pavajelor cinetice, care pot fi instalate în stațiile de metrou pentru a colecta energie de la oamenii care trec pe acolo.

Florian Burnar, Senior Consultant, EY România: „Implementarea modelului economiei circulare în România, un concept tot mai dezvoltat în Uniunea Europeană, este abia la început, noțiunea nefiind încă înțeleasă în mod corespunzător la nivelul societății românești. Cu toate acestea, există un potențial important de a dezvolta proiecte de economie circulară în următorii ani, în special prin prisma necesității aplicării reglementărilor europene în domeniu și a prevederilor Strategiei Naționale a României privind Economia Circulară”.