• 32% dintre respondenți își opresc investițiile planificate din motive geopolitice
• 89% vor căuta să valorifice tranzacțiile în următoarele 12 luni, pentru a-și asigura creșterea economică
• Investițiile în sustenabilitate și în resursa umană sunt considerate modalități de a ieși mai puternici din recesiune

Marea majoritate a directorilor executivi (98%) se pregătesc pentru o recesiune economică caracterizată de tensiuni geopolitice, de întreruperea lanțului de aprovizionare și de incertitudini legate de COVID-19, dar par să fie împărțiți în ceea ce privește durata, profunzimea și gravitatea acesteia. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului EY CEO Outlook Pulse – ianuarie 2023, care subliniază incertitudinea care pare să definească mediul de afaceri în 2023.

Sondajul, care a înregistrat opiniile a 1.200 de directori generali din întreaga lume cu privire la perspective, provocări și oportunități, a constatat că 48% dintre aceștia prevăd o încetinire moderată a economiei globale, în timp ce mai mult de jumătate (55%) dintre cei care se pregătesc pentru o încetinire persistentă se tem de o recesiune mai gravă decât criza financiară globală din 2007-2008 în ceea ce privește durata și gravitatea acesteia.

Pentru prima dată din 2020 (sondajul inaugural CEO Outlook), politicile restrictive în materie de reglementare, comerț și investiții (28%) au depășit problemele legate de COVID-19 (19%) ca principal motiv pentru care respondenții CEO și-au modificat planurile de investiții. Ca urmare a acestor provocări geopolitice exacerbate, 97% dintre respondenți își revizuiesc planurile, 44% dintre ei amânând o investiție planificată și aproape o treime (32%) oprind cu totul investițiile planificate.

Aproape o treime (32%) dintre respondenți consideră că incertitudinea legată de direcția politicii monetare și creșterea costului capitalului reprezintă cele mai mari riscuri pentru creșterea viitoare a afacerii lor. Deși îngrijorările legate de incertitudinea legată de COVID-19 s-au diminuat, aproape o treime dintre directorii executivi (32%) încă o menționează ca fiind un risc cheie pentru compania lor (în scădere de la 43%, în octombrie 2022).

Peter Latos, Partener, lider al departamentelor de Consultanţă, Strategie şi Tranzacţii, EY România: „În pofida perturbărilor economice tot mai puternice, alimentate de consecințele geopolitice ale războiului în curs, România, deși situată la granița cu Ucraina, continuă să contracareze tendințele și este de așteptat să înregistreze un avans al PIB de o singură cifră în 2023. Asta nu înseamnă, totuși, că directorii generali din România vor fi izolați de recesiunea economică globală. Faptul că 89% dintre respondenți iau în considerare încheierea de tranzacții, sub o formă sau alta, în următoarele 12 luni, rezonează puternic cu activitatea observată pe piața românească, care a înregistrat o creștere a numărului de tranzacții în 2022 și nu există încă niciun semn de încetinire a acesteia. Directorii generali ar trebui să îşi reevalueze acum fundamentele afacerii, să se concentreze pe principalele puncte forte și să ia deciziile necesare pentru a accesa oportunități care să contribuie la creșterea organizației”.

Liderii de companii văd tranzacţiile și investițiile în sustenabilitate și în oameni ca pe niște căi de creștere

În ciuda perspectivelor negative, liderii de companii sunt în căutare de oportunități pentru a obține un avantaj competitiv. Încheierea de tranzacții de un fel sau altul rămâne o prioritate pentru respondenți (89%) în următoarele 12 luni, aproape jumătate dintre ei (46%) plănuind să avanseze pe partea de fuziuni și achiziții, 58% cu asocieri în participație sau alianțe strategice și 34% cu cesionări.

Pentru a schimba și mai mult direcția și a ieși mai puternici și mai competitivi din recesiune, 39% dintre respondenți plănuiesc să crească investițiile în sustenabilitate, ca un aspect esențial al strategiei și ofertei lor, inclusiv în ceea ce privește prioritățile de tip net-zero și alte priorități sociale și de mediu. În plus, mai mult de o treime (36%) intenționează să își sporească investițiile în resursa umană, inclusiv în bunăstarea forței de muncă și în dezvoltarea competențelor. Majoritatea directorilor generali respondenți (70%) sunt de acord că munca flexibilă va fi esențială pentru reducerea fluctuației angajaților și pentru atragerea de noi talente.

• Amenințarea la adresa securității este subestimată: 76% dintre companiile telecom raportează creșterea anuală a atacurilor cibernetice
• Calitatea informațiilor furnizate de operatori cu privire la schimbările climatice scade de la an la an

Creșterea costului vieții i-a determinat pe consumatori să își reajusteze prioritățile de cheltuieli. Eșecul companiilor telecom de a răspunde la această schimbare de atitudine este acum cea mai mare amenințare cu care se confruntă industria, potrivit raportului anual al EY, Top 10 riscuri în telecom în 2023. În condițiile în care cheltuielile gospodăriilor sunt supuse unor presiuni tot mai mari, 60% dintre consumatori spun că sunt îngrijorați de creșterea prețurilor abonamentelor de bandă largă, iar aproape jumătate (45%) consideră că plătesc prea mult pentru serviciile de conținut – conform raportului EY Decoding the digital home,

În timp ce fiabilitatea rețelelor rămâne o problemă pentru consumatori, reziliența și raza de acțiune a infrastructurii a coborât de pe locul 1 în clasament pentru prima dată de la debutul pandemiei COVID-19 – aflându-se acum pe poziția a cincea, pe măsură ce alte provocări devin și mai presante.

Tom Loozen, EY Global Telecommunications Leader, spune: „În timp ce conectivitatea a reprezentat un colac de salvare pentru mulți în perioada de apogeu a pandemiei COVID-19, acum peisajul s-a schimbat. În climatul economic actual, consumatorii sunt hiper-concentrați pe valoarea pe care o obțin de la furnizori, iar companiile telecom ignoră această schimbare pe riscul lor. Amenințarea este agravată de presiunea din ce în ce mai mare din partea autorităților de reglementare, unele dintre acestea cerând ca operatorii de telecomunicații să facă mai mult pentru a oferi consumatorilor «tarife sociale». Ca răspuns, companiile telecom trebuie să creeze propuneri clare, simple și sigure, care să reasigure și să atragă clienții”.

Companiile telecom se străduiesc să țină pasul cu riscurile cibernetice

Subestimarea imperativelor în schimbare în ceea ce privește securitatea și încrederea a urcat de pe locul trei pe locul doi în radarul de risc în telecomunicații în 2023. Astfel, 76% dintre companiile telecom raportează o creștere a atacurilor cibernetice de la an la an, potrivit EY Global Information Security Survey.

A apărut o neconcordanță între nivelurile sporite de vulnerabilitate și controlul la nivelul consiliului de administrație, iar 39% dintre directorii de securitate informatică din telecom (CISO) consideră că securitatea nu este luată în considerare în mod adecvat ca parte a investițiilor strategice. În plus, funcția de securitate este subminată de relațiile inadecvate cu activitatea comercială în general, în ciuda faptului că aceasta a devenit tot mai importantă în timpul pandemiei (lucru remarcat de 58% dintre CISO din telecom). Mai puțin de o treime (31%) dintre CISO consideră că relațiile lor cu echipele de dezvoltare a produselor se bazează pe un nivel moderat sau ridicat de încredere.

Acest lucru este agravat de anxietatea crescândă a consumatorilor, pentru care pandemia a exacerbat temerile preexistente legate de divulgarea datelor. Într-adevăr, 46% dintre consumatori cred că este imposibil să își păstreze datele personale în siguranță, atunci când folosesc internetul.

Raportarea de sustenabilitate a stagnat

Raportul constată, de asemenea, că gestionarea deficitară a agendei de sustenabilitate devine o amenințare din ce în ce mai urgentă pentru industrie, trecând de pe poziția a cincea anul trecut pe locul patru în clasamentul pentru 2023. Calitatea raportărilor operatorilor telecom cu privire la schimbările climatice a scăzut de la an la an, conform EY Global Climate Risk Barometer, iar 39% dintre respondenți nu dezvăluie o strategie net-zero, un plan de tranziție sau o strategie de decarbonizare specifică – în ciuda apelurilor tot mai numeroase la acțiuni concrete din partea tuturor părților interesate.

Așteptările clienților în domeniul sustenabilității se intensifică, ceea ce pune o presiune în plus pe operatori pentru a ține pasul. 39% dintre consumatori spun că furnizorii de conectivitate trebuie să facă mai mult pentru a răspunde preocupărilor legate de sustenabilitate, iar 68% dintre marile întreprinderi sunt mai interesate decât înainte de cazurile de utilizare 5G, care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate.

Adrian Baschnonga, EY Global TMT Lead Analyst, spune: „Sustenabilitatea este mai mult decât un adaos la produsele premium, ea ar trebui să fie o parte vitală a promisiunii oferite clienților telcom. Consumatorii doresc să vadă dovezi mai clare de acțiune, în timp ce companiile vor acorda prioritate furnizorilor care le pot sprijini inițiativele de sustenabilitate. Privind în viitor, companiile telecom au un rol central de jucat în calitate de catalizatori ai unei societăți mai sustenabile”.

Rotația talentelor rămâne un risc-cheie

Aflat pe poziția a treia pentru al doilea an consecutiv pe radarul de risc în telecomunicații 2023, eșecul de a îmbunătăți cultura forței de muncă și modalitățile de lucru este un risc în evoluție, pe măsură ce opiniile angajatorilor și ale angajaților continuă să fie divergente. În timp ce 91% dintre angajații din sectorul tehnologiei, media și divertisment și telecom (TMT) doresc să lucreze de la distanță timp de două sau mai multe zile pe săptămână, 25% dintre echipele de conducere din TMT consideră că oamenii lor ar trebui să se întoarcă la birou cinci zile pe săptămână. În mod alarmant, fluctuația forței de muncă reprezintă o amenințare mai mare în TMT: 53% dintre angajații respondenți spun că intenționează să își părăsească postul actual în următoarele 12 luni, comparativ cu o medie de 43% în toate sectoarele, potrivit EY Work Reimagined Survey.

Loozen adaugă: „Rotația personalului face ca managementul din domeniul telecom să fie mai pesimist la modul în care pandemia COVID-19 a afectat cultura companiei, dar angajații se simt mai încrezători lucrând la distanță și văd o îmbunătățire a culturii de la locul de muncă de când a început pandemia. Acum este momentul ca operatorii telecom să își asculte oamenii și să se adapteze, altfel riscă un exod al celor mai bune talente”.

Primele 10 riscuri incluse în raportul 2023 sunt următoarele:

1. răspuns insuficient oferit clienților pe fondul crizei costului vieții;
2. subestimarea imperativelor în schimbare în materie de securitate și încredere;
3. eșecul de a îmbunătăți cultura forței de muncă și modalitățile de lucru;
4. gestionarea deficitară a agendei de sustenabilitate;
5. incapacitatea de a accelera eficientizarea prin digitalizare;
6. eșecul de a stabili rezistența și raza de acțiune a infrastructurii;
7. incapacitatea de a profita de noile modele de afaceri;
8. eșecul de a maximiza valoarea activelor de infrastructură;
9. angajarea ineficientă cu ecosistemele externe;
10. incapacitatea de a se adapta la peisajul de reglementare în schimbare.

Majoritatea românilor au cheltuit mai puțin pe produse alimentare în 2022 și și-au redus economiile și investițiile – arată cel mai recent sondaj Future Consumer Index, realizat de experții EY România la începutul lunii decembrie 2022. Chestionarul a vizat percepția românilor în privința noului context economic al anului în curs, comparativ cu anii anteriori, și mai ales schimbările, dacă au avut loc, în obiceiurile lor de consum.

Contextul evenimentelor politice și economice care au marcat anul 2022, respectiv creșterea prețurilor la energie și combustibili, determinată de războiul ruso-ucrainean, care s-a suprapus peste efectele economice ale anului pandemic (2020) și încetinirea ritmului de creștere economică față de anii anteriori (2022 față de 2021) ar fi putut determina modificări parțiale sau totale, fie pe segmente specifice de consum, produse și servicii, fie în general.

Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România: „Îngrijorările şi presiunile cauzate de pandemie au fost înlocuite în 2022 cu cele legate de războiul din Ucraina, ceea ce, inevitabil, a afectat comportamentul consumatorilor. Am văzut mai multe schimbări, între care: limitarea unor cheltuieli – precum cele alocate divertismentului, reducerea sumelor economisite şi a investițiilor sau a celor dedicate educației şi pregătirii profesionale”.

Întrebările au urmărit, pe de altă parte, identificarea aspectelor care îi preocupă într-o mai mare măsură pe consumatorii români, în acest nou peisaj, dar și atitudinea lor față de noile tendințe în plan social, cum ar fi sustenabilitatea sau responsabilitatea companiilor în societate.

Cel mai interesant aspect, cel puțin prin comparație cu anii anteriori, pe care studiul EY îl relevă pare să fie preocuparea crescută pentru viitorul financiar personal și al familiilor lor, cel puțin prin prisma răspunsurilor privind cuantumul sumelor alocate, pe diferite categorii, în următoarele șase luni.

Potrivit rezultatelor sondajului, respondenții au indicat cele mai mari sume, între 500 și 1.000 de lei, ca fiind alocate cheltuielilor pentru produse alimentare (74% dintre aceștia, faţă de 80% în 2021), economii și investiții (59%, faţă de 68% în 2021), educație și formare – 27% (faţă de 34% în 2021).

Primele trei preferințe au fost urmate de cheltuieli pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 25%, aproape la egalitate cu divertisment și relaxare – 24%. Pentru igienă și îngrijire personală, sume de acest nivel vor fi cheltuite de numai 14% dintre respondenți, iar pentru sport, doar 12% vor cheltui peste 100 de euro lunar în următoarea jumătate de an.

Obiceiuri de consum și factori determinanți

Dintre aspectele care produc un efect asupra procesului de cumpărare, pe primul loc a fost menționată creșterea galopantă a prețurilor – 22%, urmată de creșterea prețurilor la energie electrică și gaz – 19% și stagnarea salariilor și creșterea inflației – 18%.

O mare parte dintre respondenți spun că pentru a-și calibra consumul se informează din media sau din declarațiile decidenților – politicieni sau autorități, care pot denatura uneori realitatea economică.

Salariile, de exemplu, potrivit datelor INS au crescut, în primele nouă luni din acest an cu circa 12%, dar, pentru că prețurile au crescut, părerea generală este aceea că au stagnat.

Urmează, în ordine, ca factori îngrijorători, creșterea costului produselor alimentare și a produselor de uz casnic esențiale – 18%, instabilitatea economică a țării – 11%, fluctuația piețelor (europeană/ globală) din cauza războiului din Ucraina – 11%.

Modificarea prețurilor pentru fiecare dintre categoriile principale menționate în sondaj – carburanți, alimente de bază, energie, achiziții de locuințe și închirieri, electrocasnice, medicamente etc., în ultimele 3-4 luni ale anului în curs, este văzută de majoritatea celor intervievați ca fiind mult mai mare. Dar, având în vedere creșterea generalizată a prețurilor pentru diverse categorii de produse, respondenții au fost invitați să bifeze modul în care au acționat în acest tablou general al creșterii prețurilor la toate categoriile de produse esențiale. Cei mai mulți au declarat că nu au schimbat nimic, nici la consumul de carburanți (66%), nici la costurile energetice ale gospodăriilor (51%), nici la alimente de bază (50%), nici la achiziții/închirieri imobiliare (72%). O parte dintre aceștia au spus că, într-adevăr, au achiziționat produse mai ieftine și au cumpărat mai puțin, iar o și mai mică parte au spus că au renunțat la acele cumpărături, însă vorbim despre un procent marginal.

„Aşa cum relevă rezultatele sondajului EY, inflaţia record este, firesc, principala îngrijorare a românilor, motiv pentru care măririle salariale nu au fost percepute ca fiind suficiente pentru a echilibra efectele creşterii accelerate a preţurilor din mai multe segmente importante în materie de consum – alimente, energie, combustibil şi altele”, spune Georgiana Iancu.

Interesante sunt însă câteva schimbări importante în ceea ce privește comportamentul de consum, pe care românii intervievați le-au și declarat, cel mai mare procent fiind renunțarea la mesele în oraș și petrecerea timpului mai degrabă acasă. Astfel, la întrebarea „ce schimbări observați în comportamentul dvs. de consum?”, 27% au declarat că gătesc mai mult acasă, iar 22% că petrec mai mult timp acasă. Confortul pe care îl oferă platformele și magazinele online este bine valorificat, astfel că 20% dintre cei chestionați cumpără mai multe produse prin intermediul platformelor online și doar 14% spun că merg fizic în magazine. Proporția dintre cele două segmente de comerț pare întrucâtva echilibrată, dar tendința de creștere a e-commerce-lui este evidentă și fără întoarcere la comerțul clasic sută la sută.

Sustenabilitatea și eforturile fiecăruia pentru un trai sustenabil

În ceea ce priveşte sustenabilitatea, se fac remarcate câteva modificări importante de comportament, cel puțin în privința folosirii mijloacelor de transport, fie personale, fie în comun. Astfel, unii dintre respondenți au declarat că folosesc mai mult transportul în comun sau bicicleta – 19%, alții folosesc alternative sustenabile pentru produsele pe care le cumpărau în trecut – 18%, iar unii chiar spun că achiziționează produse pe baza impactului pe care îl au asupra mediului – 18%. Pe de altă parte, sunt și persoane care încearcă să folosească cât mai puțin mașina și zboară mai puțin cu avionul – 16% sau, pur și simplu, sunt preocupați, la modul general, de reducerea emisiilor de carbon – 14% – și fac eforturi în acest sens.

Românii invocă însă ca principale aspecte care îi descurajează atunci când intenționează să cumpere produse sustenabile prețurile ridicate ale acestora – 19% sau marketingul înșelător – 16%.

Cifrele înregistrate pe aceste răspunsuri ar putea să dea de gândit companiilor – în special marilor producători de bunuri alimentare și de produse de bază, dar și retailerilor – vizavi de percepția și imaginea lor în mentalul consumatorilor. Evident, crește tendința acestora de a aprecia și a consuma anumite produse și servicii nu doar prin prisma prețurilor și a calității, dar și ținând cont de gradul de transparență și detalii despre companie și produsele acesteia. La întrebarea dacă în decizia de cumpărare, iau în considerare și comportamentele companiilor, răspunsurile relevă preocuparea pentru alte aspecte ale vieții cotidiene, până mai ieri aproape inexistente în discuțiile pe acest subiect. Este vorba de grija față de mediu și practicile sustenabile (68%), recenziile date de consumatori (64%), grija față de angajați (64%), urmate de reputația companiei (62%) și transparența în tot ceea ce fac companiile (61%), ca elemente importante indicate de respondenți în decizia de cumpărare.

Maximizarea profitului a fost principalul aspect care ar determina consumatorii să cumpere mai puţin, iar publicitatea de produs le este indiferentă majorităţii respondenţilor (69%), ceea ce ar putea constitui un veritabil semnal de alarmă pentru producători și retaileri deopotrivă. Comportamentul companiilor este la fel de important ca produsele – au fost de acord 44% dintre cei intervievați, acestea au responsabilitatea de a face schimbări pozitive în lume – 43%, trebuie să pună impactul social și angajații deasupra profitului – 33%. Pe de altă parte, acestea pot avea un impact pozitiv în societate, consideră 37%.

Românii par cumva preocupați de câteva chestiuni de impact asupra mediului

Poluarea apei – 44%, Poluarea aerului – 43%, Schimbările climatice și drepturile omului – în egală măsură – 40% Deșeuri de plastic – 38%. Interesant ar fi că peste o cincime dintre respondenți sunt preocupați de Inegalitatea bogăției în lume – 22%, cu toate grijile specifice traiului cotidian în România.

Mirajul reducerilor și al campaniilor de tip Black Friday

La întrebarea privind Black Friday sau alte campanii de reduceri (Cyber Monday, Single Day etc.) de anul acesta, 61% au răspuns că nu au făcut cumpărături.

Comparativ cu anul trecut, românii au cheltuit mai puțin – 47%. Cei mai mulți dintre aceștia (66%) au declarat că nu au așteptat o campanie de reduceri pentru a cumpăra cadouri pentru Crăciun.

Dacă anul trecut procentul respondenților care urmăreau campanii online era de 17%, anul acesta, odată cu trecerea pandemiei, acesta a scăzut la 9,4%, iar cea mai mare masă de respondenți (36%) au declarat că fac cumpărături atât în online, cât și în magazine. Cei mai mulţi nu au economisit pentru a face aceste achiziții de sărbători (59%).

La întrebarea privind cuantumul cheltuielilor alocate în acest an pentru cumpărăturile din perioada festivă, rezultatele sondajului sunt aproape egale. Astfel, sume între 500-999 lei sunt cheltuite de 27% dintre respondenți, sume între 1.000 și 1.500 lei tot de 27%, iar peste 1.500 lei, de 29%. Sume mici, între 400-499 lei, vor fi cheltuite de numai 8,5% dintre intervievați.

Un procent de 95% dintre respondenți au afirmat că nu au achiziționat nici bilete de avion ieftine sau pachete de vacanță de Black Friday sau în cadrul altor campanii de reduceri. Un procent de 62% nu așteaptă campanii promoționale/de reduceri pentru achiziționarea biletelor de avion/pachetelor de vacanță.

Conform studiului local derulat de EY, România are toate atuurile să se poziționeze în momentul de față și în contextul economic actual ca prim facilitator în materie de lanțuri de aprovizionare între Europa de Vest și cea de Est.

Un procent de 74% dintre participanții la acest studiu consideră că România poate să devină un prim furnizor în materie de lanțuri de aprovizionare între Europa de Vest și Europa de Est. Doar un procent de 14% dintre aceștia sunt de părere că România nu are forță să câștige acest statut, iar 12% au declarat că nu știu ce să spună despre acest aspect. Dintre respondenții care consideră că România va juca un rol primordial în asigurarea tranziției dintre Europa de Est și cea de Vest, cei mai mulți provin din domeniul IT & software – 73%, din sectorul comerțului – 67% și din industria de automobile – 67%.

Rețelele lanțurilor de aprovizionare din România au capacitatea să acopere golurile lăsate în Estul Europei de războiul din Ucraina. În acest sens, 59% dintre respondenți consideră că acestea au capacitatea să suplimenteze cererea afectată de conflictul din Ucraina. Industriile care prezintă cei mai mulți respondenți sunt similare cu cele prezentate anterior, și anume, IT & Software (63%), comerț (47%) și automobile (67%). În schimb, 25% dintre respondenți sunt neutri în ceea ce privește această chestiune, iar 16% consideră că puterea rețelelor lanțurilor de aprovizionare din România este scăzută, când vine vorba de a susține cererea afectată de conflict.

Cea mai bună soluție indicată pentru a spori atragerea de noi investiții străine în activitatea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului ar fi investițiile în infrastructură – 61%, a doua cea mai aleasă variantă fiind investițiile în domeniul tehnologiei și inovației – 53%, urmată de oferirea de beneficii fiscale companiilor care aleg să relocheze lanțurile de aprovizionare în România – 51%. Ultimele două cel mai puțin selectate variante sunt întărirea puterii financiare a pieței interne din România 46% și politici mai sustenabile în vederea decarbonării lanțurilor de aprovizionare pe viitor – 35%.

Mediul de afaceri din România – rezilient în fața mișcărilor macro din regiune

Executivii intervievați în cadrul chestionarului lansat de EY România au menționat că organizațiile din care fac parte sau pe care le conduc plănuiesc să modifice strategia de business cu privire la producția și furnizarea produselor lor – 56%. Un procent de 32% au spus că nu vor exista schimbări în materie de model de business, iar 12% că nu cunosc detalii despre acest aspect.

Cei mai mulți dintre respondenții chestionarului văd viitorul lanțurilor de aprovizionare din compania lor asociat cu acoperirea unor categorii noi de clienți – 45%. Decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare începe să figureze din ce în ce mai mult pe agenda executivilor din România. Astfel, 41% dintre respondenți asociază viitorul aprovizionării cu investiții în sfera economiei sustenabile, iar 34% cu investiții în activități din sfera economiei circulare. De asemenea, una dintre variantele cele mai alese de către respondenți a fost reducerea dependenței față de furnizori de materii prime globali și tranziția către furnizori regionali – 43%.

În ultimii ani, ca urmare a crizei sanitare și a conflictului care a izbucnit în Ucraina, companiile s-au confruntat mai întâi cu o sistare a lanțurilor de aprovizionare, urmată de o forțare a companiilor de a-și reloca operațiunile mai aproape de piețele lor de origine sau de clienții acestora.

Reorganizarea lanțurilor de aprovizionare din perioada pandemiei a forțat companiile să renunțe la ideea de a modifica structura acestora din cauza costurilor, însă rămâne de văzut dacă acest scenariu se va repeta și în prezent în contextul războiului din Ucraina. Situația actuală este diferită tocmai pentru că firmele vor fi obligate să caute alternative la aprovizionarea cu componente și materiale din Rusia. Multe fabrici care operează în vestul Ucrainei au avut producția perturbată, iar în acest caz companiile trebuie să caute alte soluții dacă războiul persistă.

Totodată, războiul a afectat prețurile la energie și, astfel, transportul materialelor și componentelor din Asia a început să erodeze competitivitatea costurilor din regiune. Implicit, apare problema sustenabilității, iar presiunea cu privire la decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare face ca aprovizionarea locală să fie mai convingătoare.

Studiul de atractivitate european EY ne-a arătat că în momentul izbucnirii războiului din Ucraina 30% dintre executivii intervievați doreau să își reducă dependența de o singură țară. La întrebarea în ce măsură relocarea și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare în contextul geopolitic actual ar spori numărul de investiții la nivel european, 46% dintre respondenți au menționat că într-o mare măsură, 28% că într-o foarte mare măsură, 18% au fost de părere că nu va exista o creștere a investițiilor, pe când doar 8% au considerat că doar într-o foarte mică măsură.

Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, EY România: „În contextul geopolitic actual de crize suprapuse, numeroase companii producătoare și-au închis facilitățile de producție din Ucraina și Rusia, decalajul din producție reflectându-se în creșterea prețurilor. În încercarea de a acoperi acest gol în lanțurile de aprovizionare, credem că acești producători vor căuta să se relocheze în regiunea noastră prin investiții brownfield, achiziții de producții existente sau chiar greenfield. Rezultatele studiului actual confirmă faptul că România este una dintre zonele cele mai atrăgătoare în această privință. Poziția geografică joacă un rol important în modelarea acestui fenomen, adăugându-se indicatorilor economici pozitivi care sunt considerați de obicei”.

Autor: Alex Milcev, Liderul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România

Se vorbește mult legat de deficitul bugetar, nevoia de bani pentru cheltuieli previzibile, dar şi cele neprevăzute (de ex., costurile pandemiei, subvenții pentru energie, creșterea importantă a cheltuielilor cu apărarea etc.) și, desigur, despre sursele de finanțare ale acestora. De multe ori, se discută despre necesitatea creșterii gradului de colectare, nevoia și oportunitatea unei creșteri de taxe și impozite, la fel pe partea de împrumuturi ale statului. Se vorbește mai puțin însă despre investițiile străine directe (ISD) ca sursă de venituri bugetare. Este cert că această temă trebuie și începe să devină o zonă de preocupare a tuturor responsabililor și decidenților din zona economică și politică.

Este un context special, chiar am putea spune unic, ceea ce se întâmplă în ultima perioadă, de la momentul începerii conflictului dintre Rusia şi Ucraina, din februarie 2022 încoace. Războiul de la granița de nord a României a schimbat foarte multe lucruri, în mod vizibil și imediat, având și efecte mai puțin evidente, deși cu impact major. Printre acestea este și fluxul ISD în regiunea Europei Centrale și de Est, inclusiv Rusia, Belarus și Ucraina, dar și alte ţări din CSI. Vorbim, în acest context, mai ales despre repoziționarea României pe harta destinațiilor acestor investiții.

Mai concret, în această nouă realitate geopolitică este de presupus că sunt miliarde de USD care își caută o destinație. De exemplu, în Rusia s-au investit peste 100 miliarde de USD în ultimele decenii, mare parte dintre acestea nemaiexistând acum, fiind pierdute sau retrase de către investitorii străini.

În absenţa războiului, acestor investiţii li s-ar fi adăugat alte miliarde în perioada următoare, conform planurilor de dezvoltare anunțate înainte de război. Acum, brusc, acești bani – retrași sau deja alocați, trebuie să-și găsească o nouă destinație. Este puțin probabil ca aceasta să fie Estul îndepărtat, având în vedere existența anumitor divergențe geopolitice între europeni și China. De asemenea, și mai puțin probabil este ca acești bani să se întoarcă în țările de origine, precum SUA, Marea Britanie, Germania, Franța. Ce se va întâmpla cu ei și cum se poziționează România ca potențială (atractivă) destinație pentru toate aceste fonduri?

În primăvară, am realizat un studiu, la nivel european, privind atractivitatea diferitelor țări europene pentru investitorii străini – EY Attractiveness Survey 2022. Studiul a fost realizat după începutul războiului. Din acest punct de vedere, România este pe un onorabil loc patru, după Marea Britanie, Lituania și Portugalia.

Mai mult, țara noastră este considerată ca fiind cea mai atractivă din Europa pe supply chain și logistică, după doi ani de pandemie și 10 luni de război în apropiere, pe fondul unor crize punctuale, sectoriale, cum ar fi cea a chip-urilor pentru industria auto, dar și altele. Cu alte cuvinte, suntem în top pe radarul investitorilor străini care vor să deschidă un business aici ori să extindă unul existent, chiar în condițiile actuale. Prin urmare, sunt create premisele de bază pentru a atrage și a asimila o parte importantă a acestui flux neașteptat de ISD.

Ce impact poate avea acesta asupra situației finanțelor în România? Desigur, asemenea investiții străine directe vor crea locuri de muncă și vor contribui prin impozite directe și indirecte la creșterea veniturilor bugetare.

Atragerea acestora reprezintă, în opinia mea, acea șansă unică pe care o avem ca țară în contextul descris. Este o măsură care poate face o mare diferență în următorii cinci ani, nu doar din punct de vedere al echilibrării bugetului, dar și în sensul accelerării dezvoltării economiei noastre.

Timpul este critic: banii investitorilor nu vor sta în conturi, iar dacă în următoarele 12-18 luni nu vor fi atrași în România, aceste fonduri își vor face casă în altă parte.

Cum să facem ca investitorii străini să vină și să rămână la noi în țară? Este suficient să știm noi că avem aceste avantaje pentru a atrage investiții? Categoric, nu – trebuie să știe și investitorii străini! De aceea, avem nevoie urgent de o agenție de investiții străine modernă, proactivă și extrem de dinamică. Ceea ce există în acest moment nu este corespunzător cu ceea ce ar trebui să fie, ca rol dinamic în economia națională. Alte țări își promovează activ și eficient interesele prin intermediul unor asemenea agenții și deja au înregistrat succese notabile.

În acest fel, o strategie de atragere agresivă a investițiilor străine, care să includă reconfigurarea agenției investițiilor străine în România, trebuie să fie parte intrinsecă și obligatorie a procesului de dezvoltare economică.

Să nu uităm că majorarea stocului de ISD reprezintă, de fapt, un vot de încredere în perspectivele economice ale României pe termen lung, dar, nu ultimul rând, îi sporește și importanța geopolitică, contribuind astfel la siguranța națională.

• Pandemia COVID-19 a lăsat urme, contextul geopolitic s-a complicat și au apărut perspectivele inflației
• Din motive geopolitice, 95% dintre respondenți își remodelează planurile de investiții
• 52% dintre respondenți vor recurge la fuziuni și achiziții, pentru a face față perioadelor dificile care vor urma

Directorii generali caută în mod activ modalități de a depăși tripla amenințare reprezentată de urmările pandemiei COVID-19, de creșterea tensiunilor geopolitice și de inflație, potrivit studiului EY – CEO Outlook Pulse – publicat în octombrie 2022.

Sondajul a înregistrat opiniile a 760 de directori generali din întreaga lume cu privire la perspective, provocări și oportunități și a constatat că mai mult de patru din 10 (43%) lideri de companii identifică continuarea sau revenirea perturbărilor generate de COVID-19, inclusiv noi blocaje și presiuni asupra lanțului de aprovizionare, ca fiind cel mai mare risc pentru afacerile lor. Acest risc este perceput ca fiind mai mare în zona Asia-Pacific (48%) decât în America (43%) sau Europa (41%). Totodată, 35% dintre respondenți indică tensiunile geopolitice și inflația (43%) ca fiind riscuri critice pentru creștere, majoritatea (69%) prevăzând că inflația va avea un impact negativ asupra performanței și creșterii companiei. O minoritate considerabilă (16%) a identificat inflația ca fiind cea mai mare amenințare pentru veniturile și marjele de profit ale afacerii.

Ca urmare a creșterii tensiunilor geopolitice, 95% dintre respondenți își remodelează planurile de investiții și operațiunile. Potrivit sondajului EY, riscurile geopolitice îi determină pe directorii generali să amâne investițiile planificate, până la îmbunătățirea situației (43%). Mulți respondenți își reconfigurează lanțurile de aprovizionare (40%) și fac relocări ale activelor operaționale (39%), în timp ce o treime renunță la activitățile de pe anumite piețe (30%) sau opresc complet investițiile planificate (29%).

Peter Latos, liderul departamentului de Strategie şi Tranzacţii, EY România: „Fără îndoială, tensiunile geopolitice, războiul din Ucraina și presiunile inflaționiste rezultate înseamnă că ne confruntăm cu o perspectivă incertă. Cu toate acestea, momentul este oportun pentru remodelarea operațiunilor. Majoritatea liderilor de companii (72%) intenționează să transforme radical operațiunile în următorii doi ani, pentru a concura eficient în industrie, cu ESG pe primul loc pe lista lor de priorități. Directorii generali vor trebui să îşi reevalueze portofoliile de afaceri pentru a face faţă turbulențelor economice. Acest lucru va conduce la activități de tranzacționare în următoarele 12 luni, inclusiv la cesionarea de active ne-esențiale, dar și la achiziții de noi capacități pentru a-și transforma organizațiile”.

Investiții strategice pentru a reduce riscurile. Peste jumătate dintre directorii executivi plănuiesc fuziuni și achiziții

Includerea sustenabilității ca aspect esențial în toate produsele și serviciile pentru a atrage clienții (39%) și utilizarea tehnologiei pentru a spori loialitatea clienților (34%) sunt primele două acțiuni pe care directorii executivi respondenți au spus că intenționează să le aplice pentru a face față următoarelor șase luni dificile.

În același timp, o majoritate semnificativă (64%) spun că intenționează să-și crească investițiile de capital, față de doar 14% care intenționează să le reducă. Mai mult de jumătate (52%) intenționează să facă o achiziție în următorul an, în timp ce aproape jumătate (40%) dintre respondenți vor să fie activi pe toate fronturile, căutând să achiziționeze, să vândă și să intre în noi asocieri în participație sau în alianțe strategice. În ceea ce privește următoarea tranzacție, 21% dintre respondenți au declarat că aceasta va fi determinată de necesitatea de a investi într-o afacere aflată într-un stadiu incipient, pentru a-și îmbunătăți portofoliul existent și a accesa noi talente. Un procent de15% au declarat că vor căuta să achiziționeze o afacere dintr-un sector adiacent, pentru a deschide noi căi de creștere.

-//-

Despre sondajul EY 2022 CEO Outlook Pulse Survey

Sondajul EY 2022 CEO Outlook Pulse Survey își propune să ofere informații valoroase cu privire la principalele tendințe și evoluții cu impact asupra principalelor companii de top din lume, precum și cu privire la așteptările liderilor de afaceri în ceea ce privește creșterea viitoare și crearea de valoare pe termen lung.

Este un sondaj de opinie periodic, realizat de Longitude Research Limited, o companie a Financial Times, în rândul directorilor generali din marile companii din întreaga lume.

În august 2022, Longitude a intervievat, în numele organizației globale EY, un panel de 760 de directori executivi din 10 țări și din șase sectoare de activitate. Respondenții au reprezentat următoarele industrii: producție avansată și mobilitate, produse de consum și comerț cu amănuntul, energie și resurse, servicii financiare, științe ale sănătății și wellness, tehnologie, media și telecomunicații.

Veniturile anuale globale ale companiilor chestionate au fost următoarele: mai puțin de 500 milioane USD (20%), între 500 milioane USD și 999,9 milioane USD (20%), între 1 miliard USD și 4,9 miliarde USD (30%) și peste 5 miliarde USD (30%).

Seria CEO Imperative oferă răspunsuri și acțiuni critice pentru a-i ajuta pe directorii generali să regândească viitorul organizației lor. Pentru mai multe informații din această serie, vizitați ey.com/en_gl/ceo