Autor: Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA

Am parcurs recent hotărârea CJUE în cauza C-519/21, ASA împotriva DGRFP Cluj, și m-am îngrijorat de concluziile greșite la care putem ajunge, urmând orbește decizia Curții.   

Situația de fapt

Cauza a vizat situația a 4 persoane fizice care, asociindu-se în participațiune, au dezvoltat un proiect imobiliar. Două dintre acestea au contribuit la asociere cu terenul, iar celelalte două, cu fondurile necesare construcției. Autorizațiile de construire și organizarea șantierului au fost în sarcina acestora din urmă.

Proprietarele terenului au fost și cele care au înstrăinat, conform contractelor de vânzare încheiate în formă notarială, apartamentele rezultate. În consecință, autoritățile fiscale le-au considerat persoane impozabile și au calculat în sarcina acestora TVA-ul colectat.

Întrebările adresate Curții

În contextul în care  asocierea nu a fost înregistrată la autoritatea fiscală competentă, prima întrebare adresată Curții a vizat calitatea de  „persoane impozabile” și a celorlalte două asociate, care au contribuit cu fondurile necesare construcției.

Cea de-a doua întrebare a vizat dreptul de deducere pe care persoanele obligate la plata taxei (proprietarele terenului) l-ar putea exercita în baza facturilor primite și achitate de celelalte două membre ale asocierii.

Considerentele și concluziile Curții

Având în vedere că în contractele de vânzare încheiate la notar se stipula că beneficiul din vânzare urma să intre în patrimoniul primelor două asociate, proprietare ale terenului și ale apartamentelor, fără nicio mențiune cu privire la celelalte două asociate și nici la contractul de asociere, CJUE a concluzionat că nu se poate considera, în ceea ce privește livrarea bunurilor imobile, că celelalte două asociate au desfășurat în mod independent o activitate economică, astfel încât ele nu au calitatea de „persoană impozabilă”.

În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, concluzia CJUE a fost în sensul că principiul proporționalității și principiul neutralității fiscale nu impun acordarea dreptului de deducere unui asociat în cadrul unei asocieri în participațiune, atunci când aceasta nu dispune de o factură emisă pe numele său, ci pe numele altui asociat, principalul motiv constând în lipsa unor probe obiective că bunurile și serviciile i-au fost efectiv furnizate în scopul propriilor operațiuni supuse TVA-ului.

Observații personale

Hotărârea Curții, dar și considerentele pe care aceasta se bazează, duc la o primă concluzie că CJUE nu a perceput nuanțele juridice specifice unei asocieri în participațiune încheiate potrivit dreptului român și nici regulile civile privind dobândirea calității de proprietar asupra unor imobile, în funcție de proprietatea asupra terenului sau de existența altui drept real în baza căruia se obține autorizația de construire și se construiesc imobilele.

Mai mult, nu putem interpreta hotărârea Curții (mai ales pe prima întrebare) în sensul că o persoană care acționează prin mandatar își pierde calitatea de persoană impozabilă. Prin simpla asociere în vederea derulării unei activități economice și de la primul demers efectuat în acest scop, membrii asocierii își arată intenția de a derula activitate economică într-o formă participativă. 

Este adevărat că asocierea în participațiune, neavând personalitate juridică distinctă nu dă reprezintă o persoană impozabilă distinctă, în accepțiunea TVA. Particularitățile juridice ale acestei forme asociative au generat mențiuni speciale cu privire la acestea în Codul fiscal român, conform cărora drepturile și obligațiile din perspectiva TVA trebuie să și le asume o singură persoană, cunoscut ca asociat prim sau ca lider al asocierii. Practic, Codul fiscal român urmează sub acest aspect regulile instituite de Directiva de TVA pentru grupul fiscal unic.

Având în vedere că în considerentele hotărârii CJUE nu se menționează nimic despre eventuala evidență contabilă ținută de cele patru asociate și nici de modalitatea de decontare între acestea, nu o considerăm o hotărâre de referință pentru asocierile în participațiune.

Această hotărâre atrage însă atenția asupra dificultăților care pot apărea în funcționarea unei asocieri în participațiune, de necesitatea respectării unor reguli stricte în cadrul acestora și nu în ultimul rând, de importanța mențiunilor ce trebuie efectuate în actele translative de proprietate.

Conform legislației românești, în cadrul unei asocieri, doar un membru este desemnat ca lider, acesta preluând atât obligațiile fiscale, cât și drepturile corelative. De cele mai multe ori însă, asocierile în participațiune constituite între persoane juridice/fizice române pun probleme în practică întrucât fiecare dintre părți acționează independent una față de cealaltă, primind facturi și emițând facturi în nume propriu. Altfel spus, asociații combină nepermis regulile de lucru în asociere cu cele de părți independente.

167/2019, codul de înregistrare în scopuri de TVA poate fi obținut de către persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA prin opțiune chiar în ziua depunerii solicitării (contribuabilii care înregistrează o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire – 300.000 lei și optează pentru aplicarea regimului normal de taxă).

Pentru celelalte categorii de persoane impozabile ce solicită înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a:

• solicitării reînregistrării în scopuri de TVA ca urmare a anulării anterioare a codului de TVA;
• depășirii plafonului de scutire prevăzut de legislație;
• alte situații;

se aplică vechea procedură de înregistrare în scopuri de taxă prevăzută de Ordinul 2856/2017 privind stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal;

Așadar, persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA prin opțiune depun următoarele documente:

• declarație pe propria răspundere însoțită de semnăturile olografice ale administratorilor și asociaților, care se arhivează într-un fișier ZIP și se atașează la fișierul PDF disponibil pe site-ul ANAF;
• declarația de mențiuni 010.

Din cele prezentate în Declarația pe propria răspundere menționăm următoarele cu privire la asociații / administratorii persoanei juridice:

• nu dețin calitatea de asociat / administrator/ acționar/ titular sau membru la o persoană impozabilă declarată inactivă fiscal în ultimii 5 ani fiscali încheiați, fără ca aceasta să fi fost reactivată;
• nu dețin calitatea de asociat / administrator / acționar/titular sau membru la mai mult de o persoană impozabilă la care a fost finalizată procedura insolvenței / falimentului în ultimii 5 ani fiscali încheiați, ale cărei obligații fiscale principale restante, la data încheierii procedurii, sunt mai mari de 50.000 lei;
• nu au fost participanți la mai mult de o persoană impozabilă la care a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a nedepunerii deconturilor de taxă în ultimele 6 luni calendaristice / 2 trimestre în ultimii 5 ani fiscali încheiați sau ca urmare a atragerii răspunderii solidare cu debitorul, prin decizie a organului fiscal competent, faptă rămasă definitivă;

• suma totală a obligațiilor fiscale principale restante înregistrate de persoanele impozabile la care asociații și / sau administratorii persoanei impozabile dețin calitatea de asociat / administrator / acționar / titular sau membru nu sunt mai mari de 50.000 lei;
• asociatul/administratorul nu are înscrise fapte /infracțiuni în cazierul fiscal cu privire la atragerea răspunderii solidare rămase definitive (condiție aplicabilă și pentru situația în care are calitatea de participant la mai mult de o persoană impozabilă cu astfel de fapte în cazier);
• există o persoană desemnată (angajată sau contract de prestări servicii) membră activă CECCAR care să conducă evidența contabilă;
• persoana/persoanele împuternicite pentru a desfășura operațiuni pe conturile bancare ale persoanei impozabilă trebuie să dețină calitatea de administrator/asociat al persoanei impozabile;
• informații cu privire la sediu.

În momentul depunerii declarației 010, persoana impozabilă are obligația de a anexa și dovada (recipisa) transmiterii declarației pe propria răspundere pentru înregistrarea în scopuri de TVA (fără erori de validare).

Compartimentul de evaluare din cadrul organului fiscal va verifica datele primite pentru înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 15 zile.

Dacă în urma evaluării se constată neconcordanțe între informațiile înscrise în declarația pe propria răspundere și datele disponibile în evidențele organului fiscal, se va transmite către Direcția generală antifraudă fiscală o adresă cu aspectele identificate în vederea dispunerii măsurilor ce se impun.

Potrivit dispozițiilor Ordinului 167/2019 pentru persoanele impozabile care au solicitat la cerere înregistrarea în scopuri de taxă și care se află în plin proces de evaluare a riscului fiscal la data intrării în vigoare a prezentului ordin, este aplicabilă în continuare procedura în vigoare la data depunerii solicitării de înregistrare în scopuri de TVA (cea reglementată de Ordinul 2856/2017).

Ordinul aprobă lista conturilor bugetului de stat în care se încasează sume din contul de TVA deschis de persoanele impozitabile înregistrate în scopuri de TVA care aplică plata defalcată a TVA conform Ordonanței Guvernului nr. 23/2017. Totodată, au fost actualizate și conturile bugetului de stat în care se încasează sume aferente TVA de către persoane impozabile care nu aplică plata defalcată.

Precizăm că aceste noi conturi IBAN conțin în structura lor sintagma „TVA”.

Prezentul Ordin intră în vigoare de la data publicării, 12 martie 2018.

Autor:
Cristina Galin – Senior Manager, Impozite indirecte

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 / 28.12.2017 a fost publicată Legea 275 / 2017 pentru aprobarea OG 23 / 2017 („OG 23”) privind plata defalcată a TVA („Legea 275”).

Reamintim în cele ce urmează prevederile introduse prin OG 23 privind plata defalcată a TVA și aplicabile de la 01.01.2018. Totodată, vom sumariza principalele noutăți introduse prin Legea 275, având ca scop prezentarea corectă a aplicabilității – începând cu 01.01.2018 – a plății defalcate a TVA („Split TVA”):

A. Persoanele care aplică Split TVA
Sunt obligate să aplice Split TVA, prin deschiderea și utilizarea a cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA:

1. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea 227 / 2015 privind Codul Fiscal, precum și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal („Contribuabili”), care înregistrează la data de 31.12.2017 obligații TVA restante (i.e. așa cum sunt definite de Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu excepția suspendării executării silite prin depunerea unei scrisori de garanție bancară) și nu le achită până la data de 31.01.2018, în limita următoarelor plafoane:

– mari contribuabili – peste 15.000 lei
– contribuabili mijlocii – peste 10.000 lei
– restul contribuabililor – peste 5.000 lei.

2. Contribuabilii care, începând cu data de 01.01.2018, înregistrează obligații TVA și nu le achită în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în limita acelorași plafoane enumerate mai sus.
3. Contribuabilii aflați în insolvență sau în procedura de prevenire a insolvenței.
4. Contribuabilii, alții decât cei obligați potrivit celor menționate mai sus, vor putea opta pentru aplicarea Split TVA.

B. Data de la care se aplică Split TVA
– În cazul de la pct. A1 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de 01.03.2018, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
– În cazul de la pct. A2 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de întâi a celei de-a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare de la scadență, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
– În cazul de la pct. A3 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de 01.03.2018, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
–  În cazul de la pct. A4 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent în termen de 3 zile de la depunerea Notificării, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.

C. Posibilitatea renunțării la Split TVA
– În cazul de la pct. A1 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după o perioadă de minimum șase luni.
– În cazul de la pct. A2 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după o perioadă de minimum șase luni.
– În cazul de la pct. A3 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după ieșirea de sub incidența insolvenței, dacă nu va exista obligația aplicării sistemului, ca urmare a cumulării obligațiilor restante.
– În cazul de la pct. A4 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face la sfârșitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data la care au optat pentru aplicarea Split TVA (dacă nu va exista obligația aplicării Split TVA).

D. Contul/conturile de TVA
– Contul/conturile vor fi deschise, în funcție de operațiunile derulate, precum și de monedă, la
instituții de credit sau la unități ale Trezoreriei Statului.
– Contul/conturile vor fi deschise în lei și, după caz, în valută.
– Utilizarea contului/conturilor va fi limitată.
– Este interzisă retragerea de numerar din acest cont / conturi.
– Transferul din acest cont/conturi în alt cont al beneficiarului (dar nu de TVA) se poate efectua fără aprobarea organului fiscal.
– Contul de TVA va putea fi executat silit numai pentru plata TVA.

E. Operațiunile pentru care se aplică prevederile referitoare la plata defalcată a TVA Split TVA se va aplica pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile din punct de vedere al TVA conform prevederilor Codului Fiscal. Astfel, persoanele impozabile, cu excepția instituțiilor publice, înregistrate în scopuri de TVA, au obligația de a efectua plata contravalorii TVA în contul de TVA al furnizorului / prestatorului care aplică Split TVA.
Totodată, persoanele impozabile care aplică Split TVA au obligația de a efectua plata contravalorii TVA din contul de TVA.
Excepții de la această regulă sunt prevăzute pentru plățile care nu se efectuează direct de beneficiar către furnizor/prestator, plățile în natură, plățile prin compensare, plățile reprezentând TVA decontată între membrii unui grup fiscal unic, plățile într-un cont de garanții, escrow sau alt cont similar la dispoziția furnizorului/prestatorului (care nu va aplica Split TVA), plățile în cazul finanțărilor acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare prin preluarea creanțelor.

F. Principale sancțiuni prevăzute pentru neaplicarea Split TVA
– În cazul în care nu se respectă obligația plății TVA de către beneficiari în contul de TVA al furnizorului, acesta nu are obligația de a vira suma în contul de TVA propriu.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (cei care aplică Split TVA precum și cei care nu aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 7 de zile lucrătoare de la data efectuării plății eronate, fără a depăși 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira/depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 0,06%/zi din valoarea TVA plătită eronat.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (care nu aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira / depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 50% din valoarea TVA plătită eronat.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (care aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira / depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 10% din valoarea TVA plătită eronat.
– Debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume, fără a fi reîntregită suma în termen de 7 zile lucrătoare de la data debitării eronate, fără a se depăși 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate, va fi sancționată cu 0,06%/zi din suma debitată eronat.
– Debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume, fără a fi reîntregită suma în termen de 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate, va fi sancționată cu 50% din suma debitată eronat.
– Nerespectarea obligației de comunicare a contului / conturilor de TVA va fi sancționată cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

G. Beneficii acordate pentru aplicarea Split TVA
Societățile care optează pentru aplicarea Split TVA după 01.01.2018 beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică Split TVA.

Cazul C-441/16 SMS Group GmbH

Cazul analizează dacă un Stat Membru poate respinge unei persoane impozabile nerezidente cererea de rambursare depusă în baza prevederilor Directivei a opta, pe motiv că persoana impozabilă nu a făcut dovada „circuitului ulterior” al bunurilor importate, în legătură cu care a cerut rambursarea TVA.

Instanța de referință a întrebat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (‚CJUE’) dacă autoritățile fiscale pot refuza rambursarea TVA achitată pentru importul de bunuri, în situația în care, la momentul importului, executarea contractului de livrare în legătură cu care persoana impozabilă a cumpărat şi importat aceste bunuri era suspendată, operaţiunea pentru care acestea urmau să fie utilizate nu s-a mai realizat, iar persoana impozabilă nu a făcut dovada circuitului ulterior al acestora.

CJUE a afirmat că dreptul unei persoane impozabile stabilite într-un stat membru de a obține restituirea TVA-ului achitat într-un alt stat membru, astfel cum este prevăzut în Directiva a opta de TVA, este corespondentul dreptului, instituit în favoarea sa de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată („Directiva de TVA”), de a deduce TVA-ul achitat în amonte în propriul stat membru.

Având în vedere condiţiile pentru deducerea TVA menţionate la articolele 169 şi 170 din Directiva de TVA, interpretate în lumina Directivei a opta de TVA, orice persoană impozabilă nestabilită în scopuri de TVA în statul membru al importului bunurilor are dreptul la rambursarea TVA plătite/datorate la import în măsura în care bunurile respective sunt folosite pentru activităţile sale efectuate în afara statului membru unde TVA este datorată/plătită şi care ar permite deducere TVA dacă ar fi fost efectuate în acest stat membru, sau pentru anumite activităţi scutite de TVA.

În continuare, conform CJUE dreptul la rambursarea TVA ar trebui judecat pe baza unor evidenţe obiective care să ateste că la momentul la care a luat naştere acest drept persoana impozabilă în discuţie avea intenţia de a derula activitate economică.

Conform CJUE, având în vedere că SMS este o persoană impozabilă stabilită în Germania care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, şi că intenţia sa la momentul importului era de a furniza mai departe respectivul echipament către un client în Ucraina, ulterior primirii unei plăţi în avans, condiţiile substanţiale pentru rambursarea de TVA sunt îndeplinite.

Simplul fapt că, în cazul de față, la data la care bunurile au fost importate, contractul de livrare era suspendat este irelevant întrucât, printre altele, trebuie să se prezume că SMS și ar fi încălcat obligațiile contractuale față de subcontractantul său dacă ar fi refuzat livrarea bunurilor doar pentru motivul suspendării contractului de livrare. În plus, abia după ce aceste bunuri au fost importate, executarea contractului a fost abandonată cu titlu definitiv, pentru motive independente de voința SMS, mai precis din cauza dificultăților de plată cu care s-a confruntat cumpărătoarea.

CJUE a adăugat că în absența unei fraude sau a unui abuz, dreptul la rambursare, odată născut, rămâne dobândit. Specific, în cazul în care persoana impozabilă nu a putut utiliza bunurile sau serviciile în cadrul operațiunii preconizate ca urmare a unor împrejurări exterioare voinței sale, dreptul la rambursare rămâne dobândit, întrucât într-un astfel de caz nu există niciun risc de fraudă sau de abuz care să poată justifica refuzul rambursării.

CJUE a hotărât că unui stat membru îi este interzis să refuze unei persoane impozabile care nu este stabilită pe teritoriul său dreptul la rambursarea TVA achitată pentru importul de bunuri în situația în care, la momentul importului, executarea contractului în cadrul căruia persoana impozabilă a cumpărat și a importat aceste bunuri era suspendată, operațiunea pentru care acestea urmau să fie utilizate nu s-a mai realizat, iar persoana impozabilă nu a făcut dovada circuitului ulterior al acestora.

Decizia este similară cu cele emise în alte cauze ce au avut în vedere dreptul de deducere/rambursare a TVA în sensul în care dreptul de deducere trebuie apreciat pe baza dovezilor obiective cu privire la intenţia persoanei impozabile de a avea activitate economică şi că evenimentele ulterioare mai presus de controlul persoanei impozabile nu ar trebui să aducă atingere acestui drept (de exemplu C-37/95 Ghent Coal Terminal, C-110/94 INZO, etc.).

În practică, autorităţile fiscale române tind să condiționeze rambursările de TVA precum și dreptul de deducere a TVA de condiții suplimentare, ce nu sunt prevăzute de sistemul de TVA. Cazul de față prezintă argumente pentru susținerea faptului că rambursările de TVA precum și dreptul de deducere a TVA ar trebui să fie supuse doar condiţiilor menţionate expres în Directiva de TVA şi nu unor condiţii suplimentare impuse aleatoriu de autoritățile fiscale române.

Modificări aduse Codului Fiscal

• Legea nr. 177/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 584 din 21 iulie 2017
• Ordonanţa nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 598/25 iulie 2017

Impozit pe venit

Aprobarea Nomenclatorului activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit

Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 925/2017 privind aprobarea Nomenclatorului activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activități desfășurate de contribuabilii care realizează venituri din activități de producție, comerț, prestări servicii, publicat în Monitorul Oficial nr. 519 din 4 iulie 2017

Ordinul nr. 925 al Ministerului Finanțelor Publice aprobă Nomenclatorul activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit – activități desfășurate de contribuabilii care realizează venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii.

Modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior

Legea nr. 164/2017 pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, publicată în Monitorul Oficial nr. 544 din 11 iulie 2017

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 164/2017 care modifică Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

Printre principalele aspecte modificate de noua lege, se regăsesc stimulentele primite de angajatori, după cum urmează:

– 1.125 RON/lună pentru întreaga perioadă a contractului de ucenicie, acordat din bugetul asigurărilor de șomaj în limita fondurilor alocate pentru această destinație.

– 1.350 RON/lună pentru întrega perioadă a contractului de stagiu, acordat din bugetul asigurărilor de șomaj în limita fondurilor alocate pentru această destinație.

Contractele de ucenicie și stagiu încheiate potrivit prevederilor Legii nr. 279/2005 si Legii nr. 335/2013 își produc efectele până la expirarea duratei pentru care au fost încheiate, potrivit legislației în vigoare la data încheierii lor.

Modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

Legea nr. 172//2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 19 iulie 2017

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 172/ 2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Legea extinde conceptul de „tânăr NEET” la persoane cu vârsta de până la 25 de ani.

Totodată, legea modifică cadrul legal în ceea ce privește beneficiile acordate de stat pentru creșterea ocupării forței de muncă, cum ar fi prima de instalare acordată persoanelor care domiciliază sau se mută în zonele incluse în Planul național de mobilitate, inclusiv cetățenilor români care și-au exercitat dreptul la liberă circulație a lucrătorilor în spațiul UE și SEE pe o perioadă de cel puțin 36 de luni și se reîntorc în România, urmând a se stabili în astfel de zone.

Taxare internațională MLI – Detaliile Rezervelor și Notificărilor României

Ca urmare a semnării de către România a Convenției Multilaterale (MLI) pe 7 iunie 2017, Guvernul a emis lista de Rezerve și Notificări așteptate în conformitate cu Articolele 28(7) și 29(4) ale Convenției. Rezervele și Notificările vor fi confirmate printr-un instrument de ratificare conform Articolelor 28(6) și 29(3) ale Convenției.

Baza de date comparativă MLI

OCDE a lansat o ’versiune beta’ a unei Baze de date comparative MLI.

Baza de date comparativă utilizează pozițiile exprimate ale semnatarilor Convenției Multilaterale (MLI) pentru a proiecta dacă o convenție de evitare a dublei impuneri încheiate între doi semnatari va fi modificată de Convenție.

Baza de date comparativă MLI poate fi accesată prin următorul link: http://www.oecd.org/ctp/treaties/mli-matching-database.htm

OCDE a emis un raport referitor la Acțiunea 2 a Planului BEPS privind neutralizarea aranjamentele hibride în cazul sucursalelor Pe 27 iulie 2017, OCDE a publicat un raport privind neutralizarea efectelor aranjamentelor hibride în cazul sucursalelor din Planul BEPS (Acțiunea 2). Acest nou raport stabilește recomandările în vederea modificării legislației domestice care să alinieze tratamentul acestor structuri hibride cu rezultatele Acțiunii 2.

OCDE a publicat proiectul de modificare a Conveției Model OCDE

Comitetul OCDE privind Afacerile Fiscale a emis proiectul de actualizare a Convenției Model OCDE. Actualizarea nu a fost încă aprobată de Comitetul de Afaceri Fiscale sau de Consiliul OCDE, deși părți semnificative din actualizarea din 2017 au fost aprobate anterior ca parte a Pachetului BEPS (va fi supusă aprobării ulterior în 2017). Acest proiect nu reflectă în mod necesar poziția finală OCDE și a țărilor membre.

Ca parte a actualizării din 2017, un anumit număr de modificări și completări vor fi efectuate privind observațiile, rezervele și pozițiile țărilor membre și non-membre OCDE. Aceste modificări și completări sunt pe cale de a fi formulate și vor fi incluse în versiunea finală a actualizării din 2017.

Reglementări contabile

Derogare pentru firmele de audit în vederea prestării de servicii alte decât cele de audit către entitățile de interes public (PIE) din UE Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și situațiilor financiare anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 548 din 12 iulie 2017

Legea nr. 162/2017 transpune prevederile Regulamentului UE nr. 537/2014 în legislația națională și a intrat în vigoare din 15 iulie 2017. Noua legislație prevede, printre altele, că prin derogare, firmele de audit pot presta, către entitățile de interes public (PIE) ale UE și alte servicii, in afara celor de audit (așa cum sunt definite la Articolul 5 (1) din Regulamentul UE nr. 537/2014), dacă anumite condiții (așa cum sunt prevăzute la Articolul 5 (3) din Regulamentul UE nr. 537/2017) sunt îndeplinite.

Diverse

Examen pentru obținerea calității de consultant fiscal sau consultant fiscal asistent

Hotărâre privind modificarea Regulamentului pentru organizare examenului de atribuire a calității de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanților Fiscali nr. 7/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 514 din 4 iulie 2017

Decizia introduce posibilitatea de a susține examenul de obținere a calității de consultant fiscal sau consultant fiscal asistent sub formă de interviu. Acest lucru va fi posibil pentru candidații care au absolvit cu o medie generală de minim 8 un program de Master acreditat, cu profil economic, organizat în parteneriat cu Camera Consultanților Fiscali.

Persoanele ce susțin examenul vor trebui să îndeplinească și condițiile prevăzute la Articolul 5 (pentru calitatea de consultant fiscal) și Articolul 6 (pentru calitatea de consultant fiscal asistent) din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calității de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent.

Modificări aduse Legii deșeurilor Lege nr. 166/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 554 din 13 iulie 2017

Printre modificările introduse, precizăm următoarele:

– Resturile vegetale nepericuloase provenite din agricultură sau silvicultură nu mai sunt excluse din domeniul de aplicare al legii;

– Atribuțiile comisarilor Gărzii Naționale de Mediu în ceea ce privește inspectarea corectitudinii raportărilor sunt extinse.

Obligația de a depune anumite declarații fiscale exclusiv în format electronic

ANAF a publicat pe website-ul oficial un proiect de ordin privind obligația de a depune anumite declarații fiscale (cum ar fi Declarațiile 100, 101, 120, 205, 207, 300, 394, 390, 710) exclusiv în format electronic, începând cu ianuarie 2018.

Grupul fiscal unic

ANAF a publicat pe website-ul official un proiect de ordin ce modifică Ordinul nr. 3006/2016 privind grupul fiscal unic. Principalele modificări privesc autoritatea fiscală competentă pentru administrarea unui grup fiscal unic.

Clarificări aduse de Agenția Națională de Administrare Fiscală în ceea ce privește contribuabilii ce intră sub incidența impozitului specific unor activități

Comunicat de presă ANAF din 31 iulie 2017 – Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 17/iulie 2017 pentru mai multe detalii.

Introducerea accesului la Spațiului Privat Virtual pentru persoane impozabile cu sau fără personalitate juridică

Ordin al ministrului finanțelor publice nr. 660/2017 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Ministerul Finanţelor Publice/organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică, publicat în Monitorul Oficial nr. 368 din 17 mai 2017