Autori:

• Sorin Biban, Tax Partner, Biriș Goran SPARL
• George Boca, Tax Consultant, Biriș Goran SPARL

În data de 8 decembrie, Comisia Europeană a publicat o serie de propuneri cu scopul de a reforma sistemul actual de TVA aplicabil în cadrul statelor membre ale UE:

– Propunere de Directivă privind regulile TVA în era digitală, ce modifică Directiva 2006/112/CE;
– Propunere de Regulament privind informațiile necesare pentru anumite regimuri de TVA, ce modifică Regulamentul (UE) nr. 282/2011;
– Propunere de Regulament privind măsurile de cooperare administrativă necesare în era digitală, ce modifică Regulamentul (UE) nr. 904/2010.

Reformele își propun să soluționeze următoarele aspecte:

– nivelul scăzut al colectării de TVA și al capacității de control – elemente ce sunt cauzate de cadrul legislativ european neadaptat la realitățile digitale ale modelelor de business existente;
– costuri de conformare ridicate și sarcini fiscale excesive în cazul companiilor – accentuate de fenomenul digitalizării tranzacțiilor;

Astfel, propunerile se bazează pe trei piloni ce vor ajuta statele membre să colecteze anual cu până la 18 miliarde de euro mai multe venituri din TVA, ajutând în același timp întreprinderile, inclusiv IMM-urile, să se dezvolte:

1. Raportare digitală în timp aproape real a tranzacțiilor / Facturare electronică

Noile reguli introduc posibilitatea statelor membre de a impune utilizarea facturii electronice, fără a mai fi necesară obținerea unei derogări. De asemenea, declarațiile recapitulative vor fi înlocuite de raportarea digitală în timp (aproape) real în scopuri de TVA. Aceasta se va efectua prin intermediul facturării electronice care va oferi statelor membre informații necesare pentru a combate frauda în domeniul TVA.

De asemenea, această schimbare asigură convergența sistemelor naționale existente la nivelul întregii UE și pregătește cadrul legal pentru statele membre ce doresc să instituie sisteme naționale de raportare digitală pentru comerțul intern în următorii ani.

Precizăm faptul că România a implementat deja un sistem de facturare electronică în vederea raportării anumitor tipuri de tranzacții (B2G, bunuri cu risc fiscal ridicat etc.). În acest sens, sistemul național va trebui să fie actualizat, ținând cont de cerințele legislației europene în materie.

2. Tratamentul TVA pentru economia digitală

În temeiul noilor norme, se propune ca operatorii de platforme digitale ce facilitează serviciile de cazare/închiriere pe termen scurt, respectiv cele privind transportul persoanelor, să devină responsabili pentru colectarea și plata TVA către autoritățile fiscale.

Împreună cu alte clarificări legislative aduse, aceste măsuri vor asigura o abordare uniformă în toate statele membre și vor contribui la crearea unor condiții de concurență mai echitabile între serviciile de transport, cele de cazare/închiriere pe termen scurt realizate online și cele tradiționale (ex. agenții de turism).

3. Înregistrare în scop de TVA unică la nivelul UE

Pornind de la modelul ghișeului unic pentru TVA deja existent pentru operatorii platformelor online, propunerea le-ar permite societăților, care efectuează vânzări către consumatori dintr-un alt stat membru, să se înregistreze o singură dată în scopuri de TVA pentru operațiuni desfășurate pe întreg teritoriul UE.

Astfel, companiile vor putea să își îndeplinească obligațiile în materie de TVA prin intermediul unui portal online unic. Printre măsurile suplimentare de îmbunătățire a colectării TVA se numără introducerea obligativității ghișeului unic pentru importuri în cazul anumitor platforme care facilitează vânzările către consumatorii din UE.

Industria jocurilor mobile nu mai este doar despre joc. Deoarece jocurile moderne sparg matricea culturală, geografică şi chiar fiscală. Nu mai au ca ţintă generală publicul masculin, atâta timp cât raportul dintre genuri se apropie de 1:1. Nu se mai joacă exclusiv în căminul propriu, cablat la dispozitive fixe şi cu accesul limitat la cei cu care joci, ci devine un fenomen e-social mobil.

Industria jocurilor este un ecosistem care dă libertatea jucătorilor de a alege jocul potrivit pentru ei şi de a-şi personaliza experienţa de joc. Pentru că, din ce în ce mai mult, jocurile au devenit un spaţiu al posibilului; jucătorul este avatar în joc şi această personalizare a experienţei îl face să fie tot mai implicat.

Potrivit rezultatelor analizei făcută de SuperData Research:

•    Piaţa de jocuri şi media interactivă la nivel global are o creştere de 12% în 2017;

•    Piaţa jocurilor în realitatea virtuală (hardware şi software) va atinge 28,3 miliarde dolari în 2020;

•    46% din publicul de jocuri video din SUA sunt femei;

•    665 milioane de oameni se uită la conţinut video online despre jocuri;

•    În 2017 cea mai mare platforma digitală este cea mobilă;

•    În 2017 sunt 2,9 miliarde de jucătorii pe mobil la nivel global.

Pe baza acestor date, completate şi de alte statistici la nivel global, se pot observa următoarele tendinţe în industria de gaming:

1.    Jocurile devin mai mult decât un simplu obicei de consum. Competiţiile sportive video online (eSports), jocurile online video şi realitatea virtuală oferă jucătorului un ecosistem care facilitează personalizarea interacţiunii cu jocul.

2.    Jucătorii nu respectă stereotipuri. Aproape o jumătate din numărul jucătorilor sunt de gen feminin ceea ce oferă publisher-ilor, brandurilor şi platformelor oportunitatea de a se adresa unei mai mari diversităţi.

3.    Nu există modele de monetizare care să răspundă tuturor cerinţelor jucătorilor. Free-to-play, funcţionalităţile suplimentare şi microtranzactiile dau posibilitatea jucătorilor să cumpere ceea ce au ei nevoie, în loc să plătească item-uri pe care nu şi le doresc.

4.    Viitorul jocurilor în realitatea virtuală este aici. În prezent jumătate din veniturile generate de realitatea virtuală provine din valorificarea jocurilor în acest mediu. Până în 2020, jucătorii vor cheltui 4,5 miliarde de dolari pe jocuri în realitatea virtuală, adică de 30 de ori mai mult decât astăzi.

5.    Jucătorii sunt conectaţi la joc chiar şi după ce nu mai joacă. Fie că se uită la turnee, tutoriale sau trailere, 665 de milioane de oameni din lumea întreagă se uită pe site-uri precum Twitch sau YouTube la conţinut despre jocurile lor favorite. Adică mai mult decât pe HBO, Netflix, ESPN şi Hulu împreună şi au un număr de două ori mai mare decât populaţia SUA.

Jocurile pe PC, console sau mobil nu mai sunt activităţi marginale în viaţa oamenilor ci au devenit un fenomen. Oamenii petrec tot mai mult timp în online şi din ce în ce mai mult timp jucându-se. Acest fenomen se amplifică corelat cu creşterea vânzărilor de dispozitive mobile şi dau o direcţie privind experienţa  de joc.

Potrivit Verto Analytics, pentru 57% dintre deţinătorii de dispozitive mobile, jocul pe mobil este a doua cea mai populară activitate după utilizarea social media. Ca o consecinţă a avansului tehnologiei, jocul pe mobil surprinde foarte bine transformarea comportamentelor. Eşti fizic în spaţiul social real şi în acelaşi timp în virtualitate. Eşti văzut şi în acelaşi timp te ascunzi ca avatar în joc cu o identitate virtuală. Jocurile copilăriei se practică tot mai mult online. De-a v-aţi ascunselea se joacă acum pe mobil.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente