Introducerea noului sistem privind plata defalcată a TVA, prin care se intenționează utilizarea unui cont bancar dedicat încasărilor şi plăților de TVA va avea efecte semnificative asupra companiilor din România, sunt de părere specialiștii în domeniul fiscalității din cadrul PwC România.

Potrivit proiectului de ordonanță, sistemul privind plata defalcată a TVA se va aplica opțional începând cu 1 septembrie 2017, urmând a fi obligatoriu începând cu 1 octombrie 2017.

Conform noului sistem privind plata defalcată a TVA ce se dorește a fi implementat, la momentul efectuării unei livrări de bunuri/prestări de servicii furnizorul va avea obligația de a comunica beneficiarului un cont dedicat de TVA (deschis la unități ale trezoreriei statului sau la instituții de credit), urmând ca beneficiarul să efectueze plata contravalorii TVA în contul de TVA al furnizorului, fiecare factură având, în acest sens, două plăți aferente, una pentru TVA, respectiv, una pentru baza impozabilă.

Sumele încasate în contul de TVA pot fi folosite de către contribuabili doar pentru a achita la rândul lor TVA datorată către furnizorii acestora sau către bugetul de stat la termenele stabilite de lege.  În cazul încasărilor în numerar, cu cardul sau prin substitute de numerar, contribuabilul va avea obligația virării în contul de TVA propriu a sumelor de TVA aferente în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la încasare. Sumele din contul de TVA pot fi transferate către un cont curent al titularului numai cu aprobarea prealabilă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), procedura şi condițiile de aprobare urmând a fi publicate.

 „PwC România susține necesitatea implementării unor măsuri de creștere a gradului de colectare a TVA la bugetul de stat şi combatere a evaziunii fiscale, însă astfel de măsuri trebuie să fie întotdeauna proporționale cu scopul urmărit şi documentate prin studii de impact care să evidenţieze beneficiile estimate ale măsurilor propuse în contrapartidă cu eventualele costuri generate de implementarea acestora”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud Est.

„Noul sistem privind plata defalcată a TVA va genera dificultăți de cash-flow majore la nivelul companiilor, costuri suplimentare şi sarcini adiționale pentru contribuabili legate de adaptarea sistemelor IT şi a programelor de contabilitate, gestionarea plăților, precum şi cu modificarea procedurilor interne de lucru. De asemenea, companiile vor suporta costuri adiţionale cu comisioanele bancare generate de creşterea semnificativă a tranzacțiilor bancare şi cu eventualele sancțiuni impuse în cazul unor erori sau întârzieri de implementare.

Am dori să atragem atenţia asupra consecinţelor atrase de implementarea sistemului, atât la nivelul contribuabililor ce vor avea dificultăți operaționale în vederea implementării sistemului într-un termen extrem de scurt, precum şi la nivelul ANAF care va avea sarcini suplimentare cu privire la aprobarea solicitărilor de transfer a unor sume din contul de TVA în contul curent”, a adăugat Mihaela Mitroi.

„Pentru implementarea acestui sistem este necesară obținerea unei aprobări din partea Comisiei Europene privind aplicarea unei măsuri de derogare de la Directiva de TVA, întrucât limitarea scopului în care pot fi utilizate sumele de TVA colectată şi implicit a dreptului de dispoziție asupra acestora este asimilată cu un drept de dispoziție al administrației fiscale asupra sumelor de TVA. O asemenea măsură nu a fost implementată în niciun alt stat membru al Uniunii Europene, un sistem similar fiind propus spre implementare doar opțional în Polonia şi numai pentru anumite sectoare specifice din economie unde riscul evaziunii fiscale este ridicat în Italia, care a obținut şi o derogare în acest sens”, a conchis Mihaela Mitroi.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii şi organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 157 de țări cu mai mult de 223.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale şi consultanței pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Ministerul de Finanţe a comunicat că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%.

„România ar deveni astfel singura ţară din Uniunea Europeană care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt Stat Membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susținerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (ex. elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuției)”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuțiilor angajaților este de doar 13,35%. Iată deci că Executivul doreşte să crească nivelul contribuției angajaților în România la aproape de 3 ori media europeană şi să elimine contribuția angajatorului.

Pentru ca angajații sa nu fie afectați de aceasta creștere a poverii fiscale in sarcina lor, angajatorul ar trebui sa le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%.

Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind  înţelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părţilor.

„Poate că cei mai mulți dintre angajatori vor înțelege să acopere acest cost suplimentar care va reveni  angajaților, prin creșterea salariilor, însă nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile. Astfel, pot apărea situații în care angajații vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parțial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%”, adăugă Mihaela Mitroi.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută oamenii şi organizaţiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.
PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică separată.

Bucureşti, 8 iunie  2017 – Conform celei mai recente ediţii a studiului ROADS, derulat de IAB România cu sprijinul PwC România, valoarea totală raportată a pieţei de publicitate online din România, pentru întreg anul 2016 a fost de aproximativ 41 de milioane Euro (190,541,366 lei), înregistrând o creştere de 22% faţă de anul anterior (like for like).

Semestrul 2 al anului 2016 a înregistrat o valoare raportată de aproximativ 24 de milioane de Euro (109,852,548 lei), cu 36% mai mult faţă de semestrul anterior al anului 2016 (H1) şi cu 19% mai mult decât semestrul similar al anului trecut (H2 2015) – ambele procente exprimate like-for-like, adică ținând cont de același eșantion al companiilor care se regăsesc în ultimele 2 ediții ale studiului).

“Studiul ROADS este cel mai important reper pentru dimensiunea și calitatea pieței online din România. Cifrele anului 2016 arată îmbucurător, însă ele nu spun toată povestea. Cu cât vom fi mai mulți participanți, cu atât ROADS va fi un instrument de business mai puternic si mai eficient in a creste si mai mult investițiile in online. Pe aceasta cale fac apel către agenții si publisheri sa participe cu date. Avem numai de câștigat.” a declarat Gabriel Patru, preşedinte al Asociaţiei IAB Romania.

“Pe fondul unei creşteri economice robuste la nivel de ţară, alimentată de consum, piaţa publicităţii online din România a înregistrat o creştere puternică anul trecut, confirmând potenţialul foarte mare al acestui segment, despre care se vorbeşte de multă vreme, însă care nu s-a concretizat în anii anteriori. Pentru a capitaliza însă această evoluţie favorabilă, publisherii trebuie însă să vină cu conţinut de calitate, care să satisfacă nevoia companiilor de a targeta diferite nişe de piaţă”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

Tendinţe si evoluţii pentru intreg anul 2016:

• Primele 5 industrii realizează 45% din totalul investițiilor în publicitatea online. Chiar dacă ordinea s-a schimbat, industriile care conduc în topul investițiilor in publicitatea digitală rămân aceleași. Liderul incontestabil de 7 ani – industria Telecom (6 milioane de Euro), urmată anul acesta de Finanțe (3,5 milioane de Euro – în urcare de pe pozitia a 4-a în 2015), Cosmetice şi produse de toaletă (3,4 milioane de Euro – în urcare de pe pozitia a 5-a), Băuturi (3 milioane de Euro – a scăzut o poziție faţă de anul trecut) şi Online Retail ( 2,9 milioane Euro – care anul trecut ocupa poziția a 2-a).
• Formatele de tip Embed (toate formatele de bannere, indiferent daca sunt statice sau rich media, inclusiv skyscrapere sau expandabile) rămân in top in ceea ce privește formatele de publicitate preferate (10 milioane de Eur), urmate la o distanţă semnificativă de Interruptive formats (orice format care intrerupe experienta de navigare – de la interstitiale pana la pop-up-uri) –  aproximativ 4 milioane de Euro, Content (zone de conținut sponsorizare: website, homepage, landing page, newslettere dedicate etc) – aproximativ 3 milioane de Euro  si Mobile (formatele rich media display, reclamele tip mesaj, interstitiale, paid-for search si reclame audio/video optimizate pentru mediul mobil, in-app advertising, SMS, MMS sau optimizarea rezultatelor cautarilor pe mobil) – aprox 3,4 milioane de Euro. Estimarea IAB este ca tendința pentru anul viitor este ca formatele interuptive sa fie surclasate de Content Sponsorship. Video advertising (pre-roll, mid-roll si post-roll) acumuleaza aproximativ 1,4 milioane de Euro, în creștere constantă de la un semestru la altul.
• Conform cifrelor raportate de agențiile de media, din punct de vedere al alocării bugetelor pe diferite canale digitale, advertiserii prefera sa investească in primul rând in rețelele sociale si motoarele de căutare, abia apoi in piața locală de publishing.
• Începând cu anul 2016, studiul (sau ROADS) a inclus intre tipurile de formate măsurate si achiziția de media de tip programmatic, procentajul bugetelor de media digitale tranzacționate astfel atingând 17% din total in primul an de măsurare.
• In ceea ce evoluția pieței europene, România are rata de creștere cea mai pronunțată (36,9% – procent calculat like for like si la valoarea bruta) fiind in concordanta cu dinamica zonei CEE – regiune cu un potențial mare de dezvoltare. Deși, ca valoare totală, Romania este încă sub media europeană, ritmul de creștere subliniază potențialul mare de creștere – care este nevoie sa fie susținut atât prin educație cât şi prin bune practici ale industriei locale.

Ediţia din 2017 a Ghidurilor internaționale Chambers and Partners Europe şi Legal 500 EMEA plasează D&B David şi Baias pe prima poziție (Band 1) în Secţiunea Fiscalitate (TAX), aceasta fiind unica societate de avocatură din România care ocupă o asemenea poziţie în cele două prestigioase publicații internaționale. În același timp, Dan Dascălu, coordonatorul echipei de litigii a D&B David şi Baias este situat tot pe prima poziție (Band 1)  la categoria avocaților de Fiscalitate a catalogului Chambers and Partners Europe (singura publicație cu o asemenea clasificare), acesta fiind recunoscut de clienți pentru capacitatea sa analitică şi structurată de a trata probleme dificile de drept fiscal.

„Aceste rezultate nu doar că ne onorează, dar ne şi bucură foarte mult, fiind o confirmare a activităţii susţinute derulate de-a lungul anilor de echipa de litigii fiscale a D&B David şi Baias, pe care sunt mândru să o coordonez. În acelaşi timp, ele ne şi obligă ca în viitor să continuăm să abordăm cauzele clienţilor noştri cu acelaşi accent pe calitate, inovaţie şi dinamism care au caracterizat echipa noastră de-a lungul anilor. De asemenea, această clasare ne motivează şi responsabilizează să ne implicăm activ în soluţionarea problemelor importante pe care societatea română le are în domeniul nostru de activitate, în coordonarea grupurilor de lucru ale mediului de afaceri participante la procedurile de consultare publică privind iniţiativele legislative de natură fiscală, prin participarea ca lectori la conferinţe şi implicarea în activităţi academice, precum şi prin publicarea de cărţi, articole ori comentarii de specialitate”, a declarat Dan Dascălu, Avocat Partener D&B David şi Baias.

Despre D&B David şi Baias:

D&B David şi Baias este societatea de avocați corespondentă a PwC Romania, având în prezent peste 40 de avocați şi fiind integrată în rețeaua societăților de avocați corespondente PwC, care cuprinde mai mult de 2.000 de avocați în 75 de jurisdicții din întreaga lume. Echipa de litigii a D&B David şi Baias este condusă de Dan Dascălu (Avocat Partener) şi este formată din 16 avocați, iar activitatea sa a fost recunoscută în mod constant de-a lungul timpului de către diferitele cataloage internaționale de profil.

******************

Chambers and Partners Europe este una din publicațiile juridice reper pentru piața de avocatură internațională, ce alcătuiește anual un clasament al celor mai bune firme de avocatură dintr-o jurisdicție. Evaluările şi clasamentele sunt întocmite în urma unor ample discuții şi interviuri cu clienții, cu firmele de avocatură şi competitorii acestora. Cercetările efectuate de Chambers Global acoperă toate jurisdicțiile importante din lume, printre care şi România, şi au la bază criterii precum calitatea asistenței juridice în aceste arii de practică, relația cu clienții (‘client service’), complexitatea, modul de gestionare a proiectelor şi soluțiile oferite.

Legal 500 EMEA este un ghid independent de specialitate care recomandă firme de avocatura şi avocați de top strict pe baza performanțelor obținute.  Legal 500 este unul dintre cele mai prestigioase ghiduri juridice, recunoscute la nivel internațional.

În şedinţa de Guvern de joi, 18 mai, Executivul a adoptat un Memorandum interministerial pentru susţinerea potenţialului economic al sectoarelor culturale şi creative din România. Documentul a fost elaborat de către experţii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi cei ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Prin intermediul Memorandumului s-a creat un grup de lucru ce va urmări asigurarea cadrului instituţional necesar susţinerii sectoarelor culturale şi creative (SCC), prin protejarea proprietăţii intelectuale, măsuri fiscale de stimul şi prevederi clare în domeniul achiziţiilor public. De asemenea, se are în vedere implementarea iniţiativelor europene în domeniul SCC, atât la nivel central, cât şi prin responsabilizarea autorităţilor publice locale. Totodată, se doreşte optimizarea şi facilitatea accesului la finanţare pentru companiile active în domeniul SCC.

În cadrul acestui grup de lucru vor activa şi consultanţii PwC România specializaţi în servicii pentru sectorul public.

„Salutăm această iniţiativă a autorităţilor române de a sprijini industriile culturale şi creative. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, valoarea adăugată brută în aceste sectoare a crescut de peste 3 ori între 2009 şi 2014, de la 2% din PIB la aproximativ 7%, depăşind în prezent contribuţia agriculturii la formarea PIB. PwC consideră că România are un potenţial enorm de dezvoltare în aceste sectoare, dat în primul rând de talentul, creativitatea şi imaginaţia românilor”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

„Suntem onoraţi şi încântaţi să contribuim la elaboarea politicilor publice de susţinere a acestor sectoare şi credem cu tărie că dezvoltarea acestora este una dintre componentele cheie ale transformării economiei româneşti într-una bazată pe inovaţie, creativitate şi valoare adăugată ridicată. De altfel, nu este prima noastră implicare în acest domeniu. PwC România a făcut şi un studiu referitor la potenţialul de dezvoltare al sectorului cinematografic din România prin aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru companiile specializate în producţie cinematografică similară celor utilizate de alte state europene”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Companiile definite ca fiind active în domeniul sectoarelor culturale şi creative sunt cele care se ocupă cu activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrari audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică; publicitate şi activităţi de studiere a pieţei; activităţi de creatie şi interpretare artistică; activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale; activităţi sportive, recreative şi distractive.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Recenta intensificare a activității economice în rândul economiilor avansate ale grupului G7 a atras atenția decidenților de politici economice şi monetare de la nivel global – în special a celor care s-au reunit la Washington în cadrul întâlnirii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internațional.

Este însă justificat acest optimism? Și, mai important, poate fi susținută această creștere? În ultimul raport Global Economy Watch, economiștii PwC își îndreaptă atenția asupra economiilor avansate – și îndeamnă companiile private să contribuie la creșterea ratelor de productivitate.

Economiștii PwC arată că există date concludente care indică o ușoară accelerare a creșterii economice în cadrul grupului G7 la 1,7% pe an în ultimul trimestru al anului 2016. Ritmul mediu de creștere după criză este de 1,8% (a se vedea Graficul 1). Mai mult, ceea ce alimentează acest optimist este caracterul general al redresării în rândul economiilor G7, așa cum indică variația ratelor de creștere între țări, care este cea mai mică din ultimii 20 de ani.

G7 = SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii.

Economiștii PwC au identificat trei motive pentru această schimbare:

• În primul rând, menținerea unei politici monetare favorabile în cadrul G7 și, în special, în Zona Euro, în pofida creșterii treptate a ratelor dobânzilor în SUA, de la cel mai scăzut nivel istoric.
• În al doilea rând, guvernele încep să cheltuiască mai mult, unele punând în aplicare planuri de investiții în infrastructură.
• În al treilea rând, creșterea graduală a cererii în rândul marilor piețe emergente (grupul E7), determinată pe de o parte de stimulentele fiscale acordate în China, precum și de o redresare a activității economice în Brazilia. Acest lucru este coroborat cu datele recente privind comerțul, care arată că importurile piețelor emergente continuă să crească față de anul precedent.

În mod obișnuit, guvernele își asumă sarcina de a impulsiona productivitatea prin reforme asupra întregii economii. De exemplu, ele pot impulsiona proiecte de investiții publice mari sau pot investi mai mult în educație.

„Noi credem însă că mediul de afaceri are un rol la fel de important, mai ales dintr-o perspectivă de la nivel microeconomic”, adaugă Barret Kupelian. „Adoptarea celor mai bune practici în materie de management, de exemplu, ar putea avea un impact asupra ratelor de productivitate naționale dacă sunt implementate în rândul cât mai multor companii.”

„Ținta de creștere economică pentru țara noastră în acest an este ambițioasă şi printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru a îndeplini acest obiectiv, politicile publice ar trebui să vizeze îmbunătățirea productivității pe termen lung, de exemplu prin investiții crescute în îmbunătățirea infrastructurii şi a calității sistemelor de învățământ şi sănătate. E necesar ca România să evite greșelile anterioare crizei şi să continue politicile macroeconomice prudente din ultimii ani”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați ultima ediție a Global Economy Watch accesând site-ul www.pwc.com/GEW.

Avocații D&B David şi Baias obțin un nou succes într-un litigiu complex de drept fiscal referitor la recunoașterea scutirii de TVA aferentă unor operațiuni triunghiulare de livrare de bunuri

O echipă de avocați ai D&B David şi Baias, specializați în drept fiscal, formată din Ana Maria Iordache  (Avocat Senior Coordonator) şi Anamaria Carp (Avocat Asociat), coordonată de Dan Dascălu (Avocat Partener), a obținut în fața Curții de Apel București anularea definitivă a unei decizii de impunere prin care ANAF a apreciat eronat că nu ar fi fost întrunite condițiile cumulative impuse de lege pentru ca livrările de bunuri realizate de societatea reclamantă să fie considerate livrări intracomunitare scutite de TVA.

Invocând condițiile Incoterms, precum şi practica obligatorie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, avocații D&B David şi Baias au obținut o decizie de referință în practica judiciară națională. Raportându-se la prevederile din Directiva TVA, avocații D&B David şi Baias au susținut necesitatea acordării scutirii de TVA pentru situația livrărilor succesive de bunuri de la societatea vânzătoare din UE către un cumpărător-revânzător, din afara UE, şi ulterior către un beneficiar final din UE, în condițiile în care transportul bunurilor s-a realizat direct din primul stat membru UE către statul membru UE al beneficiarului final, iar transportul bunurilor de la primul vânzător către beneficiarul final a început anterior transferului dreptului de proprietate de la al doilea vânzător la beneficiarul final.

„Cauza a fost una extrem de dificilă, pentru că a implicat administrarea  unui probatoriu foarte complex, problemele ridicate de interpretarea dreptului european fiind  sensibile. Acestea au necesitat demonstrarea faptului că şi operațiunile triunghiulare atipice, care implică un intermediar din afara Uniunii Europene, așa cum au fost cele efectuate de societatea reclamantă, trebuie considerate livrări intracomunitare scutite de la plata TVA” a declarat Ana Maria Iordache, Avocat Senior Coordonator, D&B David şi Baias.

„Este de salutat faptul că instanțele de judecată abordează cu maximă atenție cauze de o asemenea complexitate, surprinzând nuanțe foarte subtile în aplicarea dreptului european, acordându-i acestuia importanța care i se cuvine. Urmează să revenim cu detalii în ceea ce privește conținutul deciziei Curții de Apel București atunci când motivarea acesteia va fi disponibilă” a conchis Dan Dascălu, Avocat Partener D&B David şi Baias.

Despre D&B David şi Baias

D&B David si Baias este societatea de avocați corespondentă a PwC Romania, având în prezent peste 40 de avocați şi fiind integrată în rețeaua societăților de avocați corespondente PwC, care cuprinde mai mult de 2.000 de avocați în 75 de jurisdicții din întreaga lume. Echipa de litigii a D&B David si Baias este condusă de Dan Dascălu (Avocat Partener) şi este formata din 16 avocați, iar activitatea sa a fost recunoscută în mod constant de-a lungul timpului de către diferitele cataloage internaționale de profil. Ediția 2017 a Publicației Internaționale Chambers & Partners plasează pe prima poziție a clasamentelor întocmite pentru Secțiunea Taxe, atât echipa D&B David şi Baias (la categoria firme de avocatură), cât şi liderul său, Dan Dascălu (la categoria avocați specializați în drept fiscal).

PwC România a dat startul campaniei de recrutare de consultanţi juniori şi interni pentru departamentele de audit şi consultanţă fiscală. În urma acestui proces, care se va derula în perioada martie-mai 2017, cel puţin 120 de proaspăt absolvenţi şi masteranzi vor fi angajaţi în cadrul firmei.

„La PwC le oferim angajaţilor noştri oportunităţi de carieră excepţionale şi posibilităţi de dezvoltare personală continuă, nu simple slujbe. Suntem conştienţi că oamenii noştri sunt resursa cea mai preţioasă a firmei şi investim foarte mult în pregătirea lor profesională. Conceptul de recrutare al PwC s-a bazat întotdeauna pe selectarea celor mai buni candidaţi, indiferent de nivelul de experienţă anterior şi profilul lor academic, pentru a-i forma în cultura inovaţiei şi excelenţei în muncă specifice firmei noastre. În acord cu misiunea asumată la nivel global, oferim angajaţilor noştri posibilitatea de a contribui la rezolvarea unori probleme importante pentru economia şi societatea românească, precum şi oportunitatea de a lucra în proiecte şi echipe internaţionale”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

„Vom continua şi anul acesta să folosim metode de selecţie şi recrutare cât se poate de inovative, interactive şi adaptate generaţiilor tinere, cărora ne adresăm. Înţelegem că încă de pe parcursul procesului de promovare, selecţie şi recrutare trebuie să ne adaptăm şi să răspundem aşteptărilor în schimbare ale viitorilor noştri colegi. Vrem să transmitem viitorilor noştri colegi că la PwC vor găsi un mediu de lucru în care să se simtă confortabil, integraţi, stimulaţi să îşi manifeste creativitatea, spiritul antreprenorial şi să aducă valoare lor şi PwC. Le vom da posibilitatea candidaţilor de a interacţiona cu colegii cu mai mare experienţă din PwC, pentru a-i cunoaşte şi a le înţelege motivaţiile, valorile – în aşa fel încât alegerile de carieră pe care le vor face să fie bine fundamentate şi să fie făcute atât cu mintea, cât şi cu sufletul. Este foarte important, credem noi, ca la începutul carierei fiecare om să facă alegerea potrivită, unde valorile lui să rezoneze cu cele ale echipei din care va face parte; unde experienţa şi contribuţia lui personală să conteze şi unde diversitatea şi flexibilitatea (traduse în toate formele ei posibile), să fie parte din felul în care se întamplă lucrurile zilnic”, a declarat Ramona Simulescu, Liderul de Resurse Umane al PwC în Europa de Sud-Est.

Campania de recrutare a PwC se va derula în continuare într-o manieră gamificată, bazată pe joc, interacţiune, provocări.  De asemenea, se vor utiliza noile tehnologii pentru a facilita procesul de recrutare, prin interviuri şi testări virtuale, folosind inclusiv platforme mobile.

„Sunt convinsă că în toamna acestui an vom vedea în PwC o echipă talentată, competentă şi inovativă de tineri consultanţi, capabilă să se ridice la standardele de excelenţă ale PwC”, a adăugat Ramona Simulescu.

Mai multe detalii despre poziţiile deschise în cadrul PwC pot fi găsite la pagina de internet www.pwc.com/jobs

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută oamenii şi organizaţiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică separată.

Raportul PwC analizează beneficiile unei abordări integrate privind gestionarea oceanelor

O abordare mai integrată a politicilor maritime este esenţială pentru a asigura că acestea sunt implementate în mod responsabil, eficient și corect, se arată într-un nou raport PwC.

Având în vedere faptul că peste 70% din planetă este acoperit de apă şi doar 5% din suprafața fundului mării a fost cartografiată şi fotografiată, am putea spune că potențialul economic este pe măsura vastității mărilor şi oceanelor.

În acest context, nu este deloc surprinzător că țările maritime consideră mările drept o resursă națională vitală şi acordă o atenție tot mai mare protecției acestora. Tot mai multe țări se adresează ONU pentru a-şi extinde platforma continentală, iar tot mai multe companii concurează pentru oportunitățile de a explora și exploata resursele maritime.

PwC Portugalia a evaluat modurile de exploatare a mărilor timp de mai mult de un deceniu, ca parte a proiectului internațional HELM, și a lansat de curând raportul Circumnavigation: An integrated approach to the economy of the sea. Acest raport analizează provocările și avantajele unei abordări integrate a oceanelor: problemele care apar, aspectele practice care necesită a fi abordate, precum și potențialele beneficii ale unei astfel de abordări.

Raportul subliniază faptul că pe măsură ce se dezvoltă tot mai multe industrii maritime, cu atât crește riscul de conflicte – conflicte între industrii, între exploatarea umană și conservarea marină, şi chiar între națiuni.

În multe cazuri, tensiunile apar din cauza diferitelor moduri de exploatare a resurselor mărilor: unele ramuri industriale exploatează suprafața maritimă, cum ar fi transporturile navale, industria piscicolă și a vaselor de croazieră; altele suprafața fundului mării, cum ar fi industria petrolieră și de gaze naturale; iar altele folosesc resursele eoliene de deasupra apei.

„Interesele celor care lucrează în fiecare dintre aceste industrii sunt deseori divergente. De exemplu, uneori, porturile de agrement sau turistice şi cele de pescuit rareori pot funcționa în acelaşi loc. Printr-o abordare mai integrată s-ar putea găsi modalități pentru ca aceste activități să se susțină reciproc, iar competențele să fie mai uşor transferabile. De asemenea, porturile și fermele piscicole se excludeau reciproc în trecut; ar trebui să se poată găsi soluții pentru a folosi în comun suprafețele şi resursele, acest lucru fiind în beneficiul ambelor părți ” a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul Echipei de servicii de taxe indirecte şi de mediu, PwC Europa Centrală şi de Est.

„Şi România are nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a zonelor sale de litoral, având în vedere potenţialul extrem de ridicat din punct de vedere al resurselor energetice din Marea Neagră, dar şi posibilele provocări de securitate şi de mediu din zonă”, a precizat Daniel Anghel.

Raportul PwC concluzionează că o abordare integrată a oceanelor asigură un echilibru adecvat între toate părțile interesate: guverne, mediul academic, mediul de afaceri, persoanele fizice și mediul înconjurător. Abordarea ia în considerare nevoile diferite și, uneori conflictuale privind ocuparea forței de muncă, biodiversitatea, comerțul și securitatea națională – asigurând în același timp că deciziile sunt luate în deplină cunoștință a impactului lor pe scală largă.

„Avantajele acestui tip de gândire „de tip albastru” sunt evidente. Este o abordare mai durabilă şi incluzivă, care promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă și stimulează inovarea, atât prin sprijinirea dezvoltării unor noi industrii, cât și prin încurajarea implementării unor noi idei în sectoarele tradiționale, cum ar fi pescuitul. Le permite economiilor mai mature să-şi valorifice mai mult zonele maritime și deschide noi oportunități pentru economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, oferă un răspuns la provocările puse de schimbările climatice și schimbările demografice”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

De exemplu,  la nivel global va trebui să se asigure resurse de hrană pentru 9 miliarde de oameni până în 2050, iar tot mai mulți dintre aceştia își vor dori o dietă în stilul occidental, bogată în proteine. Acest lucru nu poate fi asigurat doar din agricultura convențională sau din industria cărnii: pescuitul și acvacultura vor fi esențiale pentru reducerea acestui decalaj, iar produsele secundare rezultate din procesarea fructelor de mare vor furniza materii prime utile pentru biotehnologie. De asemenea, lumea în 2050 va necesita în jur de 50% mai multă energie decât în prezent, iar valurile din larg și energia eoliană vor oferi alternative durabile pentru a face față acestei cereri crescute de energie.

Dar, care ar fi provocările unei abordări integrate? Una dintre ele este de a înțelege că reperele temporare în acest mediu sunt mai lungi decât cele pe care noua lume digitală este dispusă să le tolereze. Este un mediu în care schimbările necesită timp, fiind necesară o perspectivă pe termen lung. Un alt aspect este lipsa de conștientizare cu privire la amploarea oportunităților, ceea ce implică faptul că investițiile în acest domeniu au o prioritate scăzută, atât din perspectiva guvernelor cât și a companiilor.

„Deoarece mările sunt resurse comune, acest lucru implică şi faptul că strategia trebuie să fie, de asemenea, una comună. O strategie economică a mărilor trebuie să fie una integrată nu numai la nivelul industriilor, dar şi la nivel național şi regional. Avem nevoie de cooperare internațională pentru a putea valorifica această resursă vastă la întregul ei potențial.”, adaugă Ionuţ Simion.

Unele țări iau deja iau o serie de acțiuni în acest sens:

• Norvegia îşi gestionează industriile maritime într-un mod holistic, de la producția de fructe de mare gourmet, la excursii turistice şi fermele de acvacultură din fiorduri.
• Irlanda are o strategie maritimă integrată – Harnessing Our Ocean Wealth – care gestionează producția de fructe de mare, turismul și energia offshore, reunind toate părțile interesate.
• În Germania există un sector de servicii financiare foarte dezvoltat, care oferă servicii de asigurare maritimă și alte tipuri de servicii pentru sectorul transportului maritim și al construcțiilor navale.
• Iar Noua Zeelandă îşi valorifică spectaculoasele sale locații de coastă cu scopul de a deveni o locație pentru evenimentele internaționale de navigație, precum și un centru specializat în construirea și întreținerea de ambarcațiuni.

Vă invităm să accesați http://www.pwc.pt/en/publications/helm.html pentru mai multe informații despre proiectul HELM şi pentru a descărca raportul Circumnavigation: An integrated approach to the economy of the sea.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Rezultatele celui mai recent raport PwC Women in Work Index arată că:

• Se înregistrează o îmbunătățirea treptată a independenței economice a femeilor în țările din OCDE
• Țările nordice sunt în continuare în fruntea clasamentului – Islanda, Suedia și Norvegia ocupând primele 3 poziții
• Polonia urcă în topul primelor 10 țări clasate, datorită avansului înregistrat în urma reducerii șomajului în rândul femeilor
• Printre primele 10 poziții se numără şi Noua Zeelandă, Slovenia, Danemarca, Luxemburg, Finlanda și Elveția
• Cu toate acestea, diferența de remunerare între femei și bărbați reprezintă încă o provocare majoră, iar egalizarea veniturilor ar putea să necesite câteva decenii sau poate chiar mai mult
• Câștigurile potențiale în urma eliminării acestui decalaj ar putea duce la o creștere totală a veniturilor femeilor de 2 trilioane de dolari

Se înregistrează un progres lent, dar constant în țările OCDE către o mai mare independență economică a femeilor, potrivit unui nou raport PwC.

Cu toate acestea, diferențele salariale între femei și bărbați continuă să fie o problemă majoră, femeile de pe piața muncii din țările din OCDE câștigând cu 16% mai puțin decât omologii lor de sex masculin – deşi sunt din ce în ce mai bine calificate.

Cel mai recent raport PwC Women in Work Index, care măsoară gradul de independență economică a femeilor din cele 33 de țări membre ale OCDE, pe baza a cinci indicatori cheie, arată că țările nordice – în special Islanda, Suedia și Norvegia – continuă să ocupe primele poziții în clasament. Polonia se evidențiază prin cel mai mare progres anual înregistrat, urcând de pe poziția a 12-a pe a 9-a. Acest fapt se datorează scăderii șomajului în rândul femeilor și creșterii ratei de angajare cu normă întreagă.

Analiza PwC arată că există beneficii economice semnificative pe termen lung datorate creșterii ratei de angajare a femeilor la nivelul celei din Suediei; câștigurile la nivelul PIB-ului în OCDE ar putea ajunge în jurul valorii de 6 trilioane de dolari.

În ceea ce privește diminuarea decalajului salarial între sexe, țări precum Polonia, Luxemburg și Belgia l-ar putea vedea elimina complet în două decenii, dacă progresele înregistrate până acum vor continua. Însă, ritmul mult mai lent al progresului înregistrat de Germania și Spania ar duce la eliminarea decalajului abia peste două secole. Totuși, dacă această prioritate va fi transpusă într-o politică publică, procesul ar putea fi accelerat. Câștigurile potențiale rezultate din egalizarea veniturilor în OCDE sunt substanțiale – ar putea rezulta o creștere a veniturilor femeilor în jur de 2 trilioane de dolari, la valoarea de astăzi.

“Sunt multe măsuri pe care companiile şi guvernele le-ar putea adopta pentru a aborda cauzele decalajului de remunerare între femei şi bărbați. Pârghiile la nivelul politicilor publice care facilitează accesul la serviciile de îngrijire a copilului și promovează concediul paternal s-au dovedit eficiente în creșterea accesului femeilor la slujbe bine plătite.  De asemenea, companiile pot  oferi mai multe beneficii, precum un program flexibil, care să permită angajaților să-şi gestioneze mai bine angajamentele familiale în raport cu munca”, precizează Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

Despre raport:

1. Clasamentul PwC Women in Work Index reprezintă o medie ponderată a diverși indicatori care reflectă puterea economică a femeilor, inclusiv egalitatea veniturilor, capacitatea femeilor de a avea acces la oportunități de angajare și siguranța locului de muncă.
2. Metodologia de măsurare a câștigurilor în urma eliminării diferențelor de remunerare între femei și bărbați implică estimarea creșterii totale potențiale a veniturilor femeilor din egalizarea câștigurilor medii anuale ale femeilor cu câștigurile medii anuale ale bărbaților.
3. Pentru mai multe informații privind raportul PwC Women in Work Index, date şi grafice, puteți accesa pwc.co.uk/womeninwork

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.