România a urcat 5 poziţii până pe locul 50 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2017, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume.

„Se observă că multe dintre statele din Europa Centrală şi de Est au făcut progrese în ultimul an în ceea ce priveşte uşurarea plăţii taxelor. Astfel, Cehia a făcut un salt de pe locul 122 până pe poziţia 53 în clasament, Polonia a urcat de pe locul 58 pe poziţia 47, Slovacia a urcat de pe locul 73 pe 56, Ungaria a urcat de pe locul 95 pe 77, iar Bulgaria de pe 88 pe 83. O evoluţie spectaculoasă a avut şi Moldova, care a urcat pe poziţia 31 în clasamentul Paying Taxes, faţă de locul 78 înregistrat anul trecut. Acest lucru subliniază că suntem într-o competiţie regională din ce în ce mai intensă privind uşurarea plăţii taxelor şi a reducerii poverii fiscale, iar România ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii”, consideră Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (40,3%) şi cea globală (40,6%).

Pe fondul unui aflux de invenţii şi noi tehnologii care au deja impact asupra companiilor şi multe altele care se întrevăd la orizont, cum pot executivii să dezvolte strategii eficiente pentru a ţine pasul cu aceste tendinţe tehnologice globale?

Pentru elaborarea noului raport, Tech breakthroughs megatrend, PwC a evaluat peste 150 de tehnologii la nivel global și a dezvoltat o metodologie pentru identificarea celor mai relevante, atât pentru companii cât și pentru sectoarele industriale în întregime. Rezultatul este un ghid privind “Cele opt tehnologii esenţiale” despre care PwC consideră că vor influenţa cel mai mult afacerile din întreaga lume în viitorul foarte apropiat:

Tehnologiile specifice care vor avea cel mai mare impact asupra fiecărei industrii vor varia, dar PwC consideră că lista celor opt cuprinde tehnologiile cu cel mai mare impact la nivel cros-sectorial şi global în următorii ani.

„Economia globală stă în faţa unor revoluţii tehnologice majore, iar pentru România ar fi un câştig real dacă s-ar număra printre pionierii globali în adoptarea unor astfel de noi tehnologii. Din punctul acesta de vedere, faptul că avem o întârziere în adoptarea unor astfel de tehnologii s-ar putea să fie un avantaj, în sensul în care s-ar putea alege din start implementarea celor mai noi şi performante tehnologii, aşa cum s-a întâmplat în ceea ce priveşte cablurile de date folosind fibră optică ce au permis României să fie printre ţările cu cea mai mare viteză de internet în bandă largă. Pentru aceasta este nevoie de un mix inteligent de politici publice care să facă din noile tehnologii cheia de boltă a dezvoltării economice a ţării” a declarat Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, liderul Grupului de Tehnologie din cadrul PwC România.

„La nivel global, cele mai multe companii au pus bazele pentru a adopta noile tehnologii, investind în arii precum social media, comunicaţii mobile, analiza de date şi cloud. Acum este momentul ca directorii să adopte o perspectivă mai largă privind tehnologiile mai avansate care vor avea un impact mai mare asupra afacerilor”, a adăugat Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, liderul Grupului de Tehnologie din cadrul PwC România.

Pentru a ajunge la topul celor opt tehnologii esenţiale, PwC a analizat diversele tehnologii pe baza impactului asupra afacerii și viabilităţii comerciale în următorii cinci până la șapte ani (cel puţin trei până la cinci ani în economiile dezvoltate). Printre criteriile specifice se numără: relevanța unei tehnologii pentru companii şi industrii; accesibilitatea la nivel global; viabilitatea tehnică, inclusiv potențialul de a dobândi notorietate la scară largă; dimensiunea pieței și potențialul de creștere; și ritmul investițiilor publice și private.

Ce face ca o descoperire tehnologică să devină un mega trend?

Companiile continuă să aştepte următoarea „mare noutate”, considerând că o anumită tendință tehnologică fie nu se va ridica la nivelul aşteptărilor, fie nu va afecta industria în care activează în anii care vor veni. Însă, în ziua de azi au loc schimbări bruşte într-un ritm mai rapid și la un volum mai mare ca oricând. Istoria a demonstrat că inovațiile au înclinat balanța în favoarea inovatorilor.  În acest sens, descoperirile tehnologice generează mega tendinţele. Omniprezenţa tehnologiei, din ce în ce mai accesibilă, mai răspândită şi cu un impact mai mare, este cea care va accelera adoptarea „celor opt tehnologii esenţiale”.

Întrebări cheie și acțiuni pentru executivi

PwC consideră că „cele opt tehnologii esenţiale” vor reconfigura modelele de afaceri ale companiilor atât într-o manieră pozitivă, cât şi ridicând diferite provocări. În anumite industrii și regiuni, mega tendinţele vor influenţa strategia de afaceri, comportamentul clienților, operațiunile și respectarea reglementărilor. Prin urmare, echipele de conducere ar trebui să găsească răspunsuri eficiente la trei întrebări fundamentale:

• Avem strategii şi procese de inovare durabile?
• Am cuantificat impactul noilor tehnologii asupra afacerii? Dacă nu, cum putem face asta – şi cât de repede?
• Avem un plan de adoptare a noilor tehnologii? Dacă da, este actualizat?

Potrivit raportului PwC, directori nu ar trebui să trateze „cele opt tehnologii esenţiale” doar ca o listă de sarcini pe care să o delege către Chief Information Officer (CIO) sau Chief Tehnology Officer (CTO). Analiza noilor tehnologii și cuantificarea impactului acestora cât și planificarea în vederea adoptării lor ar trebui să fie mai degrabă o parte esențială a strategiei unei companii.

Înainte de a elabora o strategie de inovare și de a explora și analiza impactul noilor tehnologii, executivii ar trebui să înveţe (sau să se re-familiarizeze) cu acestea și cu potenţialul lor. Vă invităm să vizitaţi pagina web www.pwc.com/TechMegatrend şi să descărcaţi raportul complet.

Bucureşti, 12 octombrie 2016 –  Aplicaţia revoluţionară a PwC pentru auditul datelor, Halo, a primit premiul pentru „Inovaţia Anului în Audit” din partea prestigioasei publicaţii International Accounting Bulletin.

Premiile sunt decernate organizaţiilor care, având o abordare nouă sau inovativă în domeniul auditului, au adus o contribuţie majoră în îmbunătăţirea calităţii serviciilor de audit, a eficienţei acestora sau în creşterea valorii adăugate pentru clienţi. Juriul ia în considerare abordările de ultimă oră din spatele unei inovaţii, precum şi îmbunătăţirile aduse de aceasta eficienţei, acurateţei, fiabilităţii, gradului de satisfacţie al clienţilor şi creşterii calităţii auditului.

„Ne bucurăm foarte mult de acest premiu care vine ca o recunoaştere a tehnologiei de pionierat pe care o implementăm în întreaga noastră reţea globală. Capacitatea de a îmbina tehnologii de ultimă generaţie cu abilităţile specialiştilor PwC este esenţială pentru strategia noastră globală de audit şi schimbă felul în care derulăm serviciile de audit. Halo revoluţionează serviciile de audit ale PwC şi ne permite să valorificăm oportunităţile oferite de tehnologia de gestionare a datelor. Vom folosi această platformă digitală pentru a introduce noi produse de analiză de date care vor folosi, spre exemplu, inteligenţa artificială şi realitatea augmentată pentru a aduce valoare adăugată clienţilor noştri şi a identifica tipare şi tendinţe”, a declarat Kenneth Spiteri, Liderul Departamentului de Audit, PwC România.

„Aceste evoluţii creează oportunităţi majore pentru noi de a satisface cerinţele mereu în schimbare ale clienţilor şi ale altor părţi interesate. De asemenea, poate redefini peisajul serviciilor de audit prin posibilitatea de a introduce noi forme de audit în viitor – aşa cum ar fi auditul în timp real”, a adăugat Kenneth Spiteri.

Platforma Halo este utilizată de 14.000 de auditori PwC la nivel global, inclusiv din România, pe mai bine de 8.000 de contracte de audit pentru clienţi din întreaga lume. Peste 80 de miliarde de înregistrări de date au fost procesate la nivel global prin intermediul Halo.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Salariile din mediul privat au crescut în medie cu 3,7% în 2016, nivel uşor mai scăzut decât creşterea planificată iniţial de companii (3,9%), arată datele ediţiei din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell România realizat de PwC.

Cele mai mari creşteri salariale medii au fost acordate în sectorul de retail (4,3%) şi al bunurilor de larg consum (5,8%), în vreme ce creşteri sub media pieţei au fost înregistrate în sectorul bancar (2,6%).

„Anul acesta, sectoarele direct legate de consum (retail şi industria bunurilor de larg consum) au raportat cele mai mari creşteri salariale, influenţate fiind atât de creşterea salariului minim pe economie la nivel național, cât şi de rezultatele economice pozitive datorate reducerii TVA şi creșterii consumului. În schimb, sectoarele mai puţin legate de evoluţia consumului cu amănuntul, aşa cum este cel bancar, au menţinut o politică salarială mai prudentă, similar anilor anteriori”, a explicat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC Europa de Sud-Est.

Si pentru 2017, companiile dau dovadă de prudenţă în ceea ce priveşte creşterile salariale bugetate, acestea fiind similare cu cele de anul acesta (3,8% creşterea medie pentru întreaga piaţă), cu o dinamică mai accentuată în sectorul de retail (4,9%) şi cel industrial (4,4%) şi o creştere anticipată mai temperată în sectorul bancar (3%).

„Observăm că sectorul privat rămâne prudent în privinţa creşterilor salariale, semn că lecţiile din perioada crizei au fost însuşite, iar companiile vor să păstreze ritmul creşterilor salariale în linie cu câştigurile de productivitate şi având o viziune pe termen lung, fără a se lăsa influenţate de elemente conjucturale, care stimuleaza creşterea pe termen scurt ”, a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

Cele mai mari salarii la nivel entry-level pentru angajaţii cu studii superioare sunt oferite de companiile participante din sectorul farmaceutic (3,700 lei brut), în vreme ce băncile remunerează angajaţii entry-level cu mai puţin de jumătate din această sumă (1,800 lei brut). Salariile entry-level pentru angajaţii cu studii medii variază între 1,400 şi 1,600 de lei în funcţie de sector. 29% dintre participanţii la studiu efectuează majorări salariale pentru angajaţii entry-level după terminarea perioadei de probă.

În privinţa părții variabile, dependente de performanţă, acestea sunt acordate îndeosebi la nivel de top şi middle management, dar şi la angajaţii din vânzări, de pildă din cadrul companiilor din FMCG (două treimi dintre participanţii la studiu oferă o plată pentru performanţa acestor categorii de personal). Ca nivel, bonusul de performanţă variază de la 9% din salariul anual pentru angajaţii blue-collar până la aproape 40% din salariul anual pentru angajaţii din top management. Pentru angajații din vânzări bonusurile de performanţă echivalează cu o treime din salariul anual.

Criteriile pentru acordarea bonusului de performanţă ţin îndeosebi de rezultatele individuale pentru angajaţii de vânzări (70% din companii) şi pentru personalul operaţional (63%), însă depind într-o mai mare măsură de rezultatele companiei pentru nivelul top şi middle management (peste un sfert dintre participanţi ţin cont exclusiv de acest indicator atunci când decid acordarea bonusurilor de performanţă).

In privinta beneficiilor non-salariale, studiul PayWell relevă că cele mai frecvente beneficii extra-salariale utilizate de companiile de pe piaţa din România sunt, şi anul acesta, cele « de securitate »:tichete de masă (oferite de 74% dintre participanţi), şi abonamente la clinicile medicale private (55%).

23% dintre companiile participante la studiul PayWell România 2016 oferă posibilitatea unui program de muncă flexibil (în creştere faţă de anii anteriori), 13% oferă posibilitatea muncii de acasă, iar 8% au programe mai scurte de lucru în zilele de vineri – tendinte in crestere fata de anii anteriori.

„Pe măsură ce piaţa muncii va deveni tot mai dinamică şi competitivă, va creşte numărul de angajatori care vor oferi astfel de beneficii salariaţilor, mai ales că generaţia Y apreciază foarte mult această flexibilitate în a decide când şi de unde lucrează. În vederea încurajării muncii flexibile ar fi necesare însă câteva clarificări ale legislaţiei muncii, în aşa fel încât angajatorii să se simtă confortabili să acorde aceste facilităţi salariaţilor”, consideră Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane.

Despre PayWell 2016

Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2016 analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 133 de companii din cinci sectoare economice diferite (sectorul bancar, industria bunurilor de larg consum, sectorul de retail, sectorul farmaceutic şi cel al producţiei industriale). Studiul conţine, de asemenea, analize personalizate, în funcţie de distribuţia geografică, numărul de angajaţi şi veniturile companiilor participante. Partea calitativă a raportului PayWell conţine informaţii privitoare la politicile de remunerare ale companiilor (ex. creşterile salariale, bonusurile fixe şi variabile), precum şi analiza unui număr de peste 20 de beneficii extra-salariale oferite de către angajatori, de la maşina de companie la tichete de masă.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Companiile industriale din toate sectoarele la nivel global trec printr-o a patra revoluţie industrială, care ar putea fi numită „Industria 4.0”. Tranziţia către această nouă realitate industrială digitală este în plină desfăşurare peste tot în lume: aproximativ o treime dintre companii îşi evaluează deja nivelul digitalizării ca fiind unul ridicat, iar acest nivel este aşteptat să crească în medie de la 33% la 72% în următorii 5 ani.

Liderii companiilor industriale digitalizează activităţi esenţiale în cadrul propriului lanţ vertical al valorii şi de asemenea în relaţia cu partenerii la nivel orizontal din lanţul de aprovizionare. În plus, îşi îmbunătăţesc portofoliul de produse introducând funcţionalităţi digitale şi servicii de date inovatoare. La nivel mondial, companiile intenţionează să investească anual aproximativ 5% din venitul realizat din vânzările digitale în procesul de digitalizare. Pe baza sondajelor realizate în rândul sectoarelor industriale, 5% din venitul realizat din vânzările digitale corespunde cu o investiţie totală de 907  miliarde de dolari. Aceste investiţii se vor axa în principal pe dezvoltarea de tehnologii digitale precum senzori sau dispozitive de conectare, software şi aplicaţii precum sisteme de prelucrare. Mai mult decât atât, companiile investesc în formarea angajaţilor şi în implementarea schimbării organizaţionale necesare. Mai mult de jumătate dintre aceste companii (55%) consideră că îşi vor amortiza aceste cheltuieli în decursul a doi ani. Acestea sunt rezultatele studiului global PwC Industry 4.0: Building the digital enterprise în cadrul căruia au fost chestionate peste 2.000 de companii din nouă sectoare industriale din 26 de ţări.

Pe parcursul acestei tranziţii, managerii companiilor analizate estimează o reducere a costurilor în medie de 3,6% pe an şi venituri suplimentare anuale în medie de 2,9%. În termeni absoluţi, acest fapt corespunde cu o reducere a costurilor în valoare de 421 de miliarde de dolari şi cu o creştere concomitentă a veniturilor de 493 de miliarde de dolari.

 “Companiile se aşteaptă ca digitalizarea să aducă beneficii uriaşe şi, în consecinţă, investesc sume mari în acest proces. Studiul nostru arată că această tranziţie are loc în egală măsură în toate ţările analizate, nu numai în cele industrializate.  Dacă cel puţin jumătate dintre aşteptările legate de Industria 4.0 se concretizează, acest lucru va schimba în mod fundamental mediul concurenţial în următorii cinci ani”, a declarat Mircea Bozga, Partener, Servicii de Audit, PwC România

La sfârşitul acestui proces de transformare, companiile industriale de succes vor deveni cu adevărat întreprinderi digitale, având produse fizice la bază, completate de  interfețe digitale şi servicii de date inovatoare. Aceste întreprinderi digitale vor colabora cu clienţii şi furnizorii în ecosisteme industriale digitale.

Analiza datelor este motorul Industriei 4.0

Peste 80% dintre companii se aşteaptă ca metodele de analiză a datelor să aibă o influenţă semnificativă asupra proceselor de luare a deciziilor în decursul următorilor cinci ani. “Analizarea datelor în mod profesional oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt utilizate produsele şi face posibilă relaţia pe termen lung cu clienţii. ”Instrumentele de analiză a datelor permit dezvoltarea produselor şi totodată le permit companiilor să-şi extindă serviciile şi să-şi alinieze si mai bine ofertele cu nevoile clieţilor”, a adăugat Mircea Bozga.

Lipsa expertizei: o barieră în calea Industriei 4.0

Problemele identificate de companiile analizate în implementarea Industriei 4.0 sunt mai degrabă cele ce ţin de lipsa unei culturi, viziuni sau formări interne în domeniul digital, precum şi lipsa specialiştilor, decât cele legate de achiziţionarea tehnologiei necesare. De exemplu, aproximativ 40% dintre companiile participante la sondaj se bazează pe expertiza angajaţilor de analiză a datelor, dar nu au departamente dedicate pentru aceste sarcini. “Dezvoltarea unei expertize sănătoase în analiza datelor şi digitalizare în cadrul propriei companii este o decizie înţeleaptă. Experţii individuali care colectează şi evaluează datele nu sunt suficienţi pentru implementarea cu succes a strategiilor asociate Industriei 4.0. Pentru a le putea folosi ca bază în procesul de luare a deciziilor, companiile au nevoie de baze de date, algoritmi şi recomandări care pot fi implementate, pregătite în mod profesionist”, precizează Mircea Bozga.

Studiul subliniază încă o precondiţie necesară în vederea unei digitalizări de succes în domeniul securităţii datelor.

„Ecosistemele digitale pot funcţiona numai dacă toţi participanţii pot avea încredere că datele lor nu vor ajunge pe mâini nepotrivite. Acest lucru necesită eforturi considerabile din partea companiilor, investiţii substanţiale în securitatea sistemelor şi standarde clare de protecţie a datelor” adăugă Mircea Bozga.

Digitalizarea are un impact atât la nivel orizontal cât şi vertical asupra lanţului valoric. Acest fapt presupune că, pe de o parte companiile trebuie să să-şi integreze şi să-şi digitalizeze mai bine fluxul vertical de date, de la dezvoltarea produselor şi achiziţii până la prelucrare şi logistica transporturilor. Iar pe de altă parte, presupune o colaborare orizontală cu furnizori cheie, clienţi şi alţi parteneri din lanţul valoric, de exemplu utilizând soluţii de identificare si monitorizare a produselor. Pentru companii aceste aspecte implică crearea unor soluţii digitale complexe.

În plus, companiile dezvoltă noi produse şi servicii având caracteristici digitale, care acoperă întregul ciclu de viaţă al produsului şi prin urmare facilitează un contact mai apropiat cu consumatorii finali. Companiile investesc de asemenea în servicii digitale şi creează soluţii complete adaptate ecosistemului clienţilor lor, de cele mai multe ori în colaborare cu partenerii din lanţul valoric.

Obiectivele digitalizării variază de la ţară la ţară

Deşi la nivel mondial companiile avansează în procesul de implementare a Industriei 4.0, studiul dezvăluie anumite caracteristici regionale la nivelul obiectivelor: companiile din Japonia şi Germania implementează digitalizarea în primul rând pentru a-şi spori eficienţa şi calitatea produselor. În SUA tendinţa este de a dezvolta noi modele de afaceri cu ajutorul ofertelor şi serviciilor digitale şi să asigure aceste produse şi servicii în manieră digitală cât mai rapid posibil. Companiile din industria prelucrătoare din China se concentrează pe metode de a face faţă competitorilor internaţionali prin reducerea costurilor. „Studiul nostru arată că nivelul integrării digitale va fi în linii mari comparabil între regiuni în următorii cinci ani, în frunte cu ţări precum Japonia, Germania şi SUA. Nu ne aşteptăm ca Industria 4.0 să divizeze regiuni, ci să creeze o legătură puternică între companii şi ţări, prin urmare chiar să promoveze globalizarea”, conchide Mircea Bozga.

Despre studiu:

Pentru mai multe informaţii şi pentru vizualizarea întregului raport, vă rugăm să accesaţi: pwc.com/industry40

Metodologie:

Studiul se bazează pe  cercetarea derulată în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2016, implicând peste 2.000 de directori executivi din companii de produse industriale din 26 de ţări. Majoritatea participanţilor au fost Directori de digitalizare şi alţi directori executivi cu responsabilităţi la înalt nivel  în companiile lor în ceea ce priveşte strategia şi activităţile din cadrul proiectului Industria 4.0. Rezultatele au fost ponderate în raport cu PIB-ul pe ţară pentru a asigura o perspectivă echilibrată asupra rezultatelor globale.

Definirea Industriei 4.0 – cea de-a patra revoluţie industrială

Industria 4.0 se axează pe digitalizarea de la un capăt la altul a tuturor activelor fizice şi proceselor precum şi integrarea în ecosisteme digitale împreună cu partenerii din lanţul valoric. Managementul şi analiza datelor (Data&Analytics) reprezintă o capacitate de bază pentru Industria 4.0. Aplicaţiile Industriei 4.0 sunt facilitate de tehnologii specifice.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Aplicarea schemelor de ajutor de stat pentru sectorul cinematografic ar putea duce la creşterea de până la 5 ori a producţiilor de film realizate în România, ducând la o valoare de aproape 250 de milioane de Euro anual, precum şi la crearea de până la 4000 de noi locuri de muncă în industriile creative şi în cele conexe, arată un studiu al PwC România.

De asemenea, efectul de multiplicare indirect indus în economie ar putea ajunge până la o valoare de aproximativ 850-974 de milioane de Euro anual, prin creşterea activităţii în sectoarele de turism, transport şi servicii.

În plus, impactul bugetar al aplicării unei astfel de scheme ar fi unul pozitiv, cu venituri rezultate de 120-130 de milioane de Euro anual pentru bugetul de stat.

„În prezent, 20 de state din Uniunea Europeană aplică scheme de ajutor financiar pentru industria cinematografică, iar rezultatele implementării unor astfel de scheme au fost de-a dreptul spectaculoase în ţări precum Cehia sau Croaţia, care au atras foarte multe producţii de film străine. De altfel, schema s-a dovedit de aşa mare succes în Cehia, încât în momentul de faţă autorităţile de la Praga iau în considerare majorarea nivelului subvenţiilor de la 20% la 25% din cheltuielile eligibile din bugetul unei producţii cinematografice internaţionale turnate în Cehia”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

„România are atu-uri incontensabile în acest domeniu (cineaşti foarte talentaţi, locuri de filmare extrem de variate şi ofertante etc., imaginea pozitivă de care se bucură cinematografia românească în străinătate ca urmare a peliculelor premiate din ultimii ani), însă în lipsa unor instrumente financiare şi fiscale de susţinere şi atragere a producţiilor internaţionale de film, tot acest potenţial rămâne nevalorificat”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Statele membre ale Uniunii Europene cu importante producții cinematografice precum Marea Britanie (începând cu anul 2006) și Franța (2008), Germania (2007) dar și alte state, în special din Europa Centrală și de Est precum Ungaria (2003), Cehia (2010), Polonia (2007), Croația (2012) au instituit de-a lungul anilor scheme de ajutor de stat pentru producția cinematografică, reușind să atragă investiții străine directe în acest domeniu de activitate industrială și culturală. Formele prin care se acordă ajutorul de stat sunt diverse, având la bază scutiri sau reduceri de impozite și taxe, dar şi subvenţii directe. O condiție pentru ca investitorii să beneficieze de stimulentele fiscale prevăzute este ca o parte minimă din producția de film să fie realizată pe teritoriul statului care acordă facilitatea fiscală.

Cehia acordă subvenții și facilități fiscale de 20% din valoarea cheltuielilor locale cu un buget mediu anual de 45 milioane euro pentru anii 2015-2018. Ungaria acordă subvenții și facilități fiscale de 25% din valoarea cheltuielilor locale cu un buget mediu anual de 38,5 milioane euro (231 milioane pentru perioada 2008-2013). În Polonia se acordă subvenții și facilități fiscale de 50% din buget, dar nu mai mult de 1 milion de euro, cu un buget mediu anual de 30 milioane euro. Croația a introdus în 2012 o schemă de ajutor de stat prin care acordă facilități de 20% din costurile eligibile, dar nu mai mult de 2,65 milioane Euro pentru un film.

Creșterea producției de film, după implementarea schemelor de ajutor de stat, a fost remarcabilă: Ungaria a realizat 133 milioane Euro după implementarea schemei în 2003, crescând industria cu 500% din punct de vedere valoric. Cehia, care a realizat 100 milioane Euro după implementarea schemei din 2010, a înregistrat o creştere de 300% faţă de perioada în care schema nu era implementată. Polonia a realizat peste 134 milioane Euro după implementarea schemei în 2007. În Polonia funcționează și 9 scheme de ajutor de stat regionale. Sectorul a cunoscut o creștere medie anuală de 63% în Cehia, de 50% în Ungaria și de 13% în Polonia.

PwC a propus aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru industria cinematografică din România, similară cu cele din celelalte state din Europa Centrală şi de Est. Aceasta ar urma să fie aplicată pentru o perioadă de 5 ani, cu sumă medie anuală de 30 de milioane de Euro, care să acopere rambursarea a 25% din totalul cheltuielilor eligibile pentru producţia internaţională de film realizate pe teritoriul României şi a 50% din impozitul pe venit al persoanelor nerezidente, eligibile, plătit în România.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro

72% dintre directorii generali din România declară că scopul companiilor pe care le conduc este să creeze valoare pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari, iar 79% spun că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung decât pe cea imediată, arată cea mai recentă ediţie a raportului pentru România a PwC Global CEO Survey 2016. Printre părţile interesate, aşa cum sunt definite de raport, se numără: clienţii, acţionarii, angajaţii, competitorii, comunitatea locală în care companiile acţionează, mass-media, organizaţiile non-guvernamentale,  instituţiile guvernamentale şi cele de reglementare.

De asemenea, majoritatea directorilor generali din România cred că angajaţii cu abilităţi cheie preferă să lucreze pentru organizaţii ale căror valori coincid cu ale lor (54%), în vreme ce 44% dintre respondenţi consideră că talentele cheie se orientează mai degrabă către angajatorii care oferă pachetele salariale cele mai competitive.

77% dintre directorii generali anticipează că progresele tehnologice, ca mega-tendință globală, vor transformă semnificativ în următorii 5 ani așteptările pe care părțile interesate le au de la companii. Pe de altă parte, organizațiile folosesc o paletă tot mai largă de tehnologii digitale ca instrument de comunicare, relaționare si creștere a gradului de implicare a părților interesate – 91% dintre directorii executivi spun că îmbunătățesc modul în care folosesc tehnologia pentru a înțelege şi satisface cerințele părților interesate.

„Aflate sub presiunea schimbărilor tehnologice, care sporesc viteza circulaţiei informaţiei şi expun organizaţiile de afaceri în mod direct presiunilor opiniei publice, companiile sunt într-un punct de inflexiune ce presupune redefinirea modelului de afaceri. Directorii generali ai companiilor din România, în ton cu omologii lor de la nivel global, încep să pună tot mai mult accentul pe crearea de valoare pe termen lung. De altfel, 88% dintre directorii de companii sunt de părere ca în secolul XXI succesul în afaceri va însemna mai mult decât obținerea profitului financiar. Astfel, sistemul economic actual tinde spre o repunere a eticii de afaceri în centrul preocupărilor unei companii.”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partener, PwC România.

Pentru a răspunde exigenţelor tot mai diversificate, organizațiile implementează multiple schimbări în modul în care evaluează succesul şi în care comunică. 94% dintre respondenți implementează schimbări în modul în care definesc şi gestionează riscurile ca răspuns la așteptările în continuă transformare ale părților implicate, iar 89% doresc să îmbunătățească activitățile de marketing, comunicare şi dezvoltare a imaginii de brand.

83% dintre cei intervievați afirmă că forţa de muncă educată, calificată şi flexibilă reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte pentru societatea actuală, iar 73% o menționează ca fiind un domeniu prioritar în care mediul de afaceri ar trebui sa colaboreze cu autoritățile. 92% dintre ei se concentrează pe respectarea drepturilor angajaților şi asigurarea bunăstării forței de muncă, ca domeniu organizațional în care doresc sa aducă îmbunătățiri.

Directorii generali din România declară că investitorii lor sunt interesaţi în mai mare măsură de aspectele etice ale investiţiilor (52%), într-o proporţie chiar mai mare decât omologii lor globali care cred că acţionarii şi investitorii sunt interesaţi mai degrabă de venituri şi creşterea capitalului (58%).

Pentru respondenţii din România crearea de valoare pentru părţile interesate şi profitabilitatea sunt elemente interconectate. Astfel, 57% dintre respondenţi cred că crearea de valoare pentru toate părţile interesate ajută companiile lor să fie profitabile, în vreme ce 43% consideră că profitabilitatea ajută la oferirea de valoare pentru toate părţile interesate.

38% dintre directorii generali din România declară că investesc deja într-un program concret de responsabilitate socială corporativă, iar 43% spun că responsabilitatea socială corporativă stă la baza tuturor acţiunilor companiei pe care o conduc. La acest capitol însă se înregistrează o diferenţă semnificativă faţă de răspunsurile directorilor generali de la nivel global care în proporţie de 64% declară că pun responsabilitatea corporativă la baza acţiunilor companiei.

În plus, 74% dintre respondenţi arată că raportările companiei ţin cont de aspectele financiare, cât şi de cele non-financiare. În schimb, respondenţii sunt de părere că, atunci când iau o decizie de cumpărare a unor produse sau servicii, clienţii ţin cont mai degrabă de criterii precum preţul, uşurinţa procurării sau funcţionalitatea acestora (72%), decât de interesele tuturor părţilor interesate (28%).

„În contextul schimbării continue a așteptărilor părților interesate, al dezvoltării tehnologiei informaţiei şi al transformărilor rapide şi disruptive care au loc în mediul economic, organizaţiile întâmpină multiple provocări şi sunt nevoite să se adapteze din mers, mergând uneori pana la redefinirea scopului organizației şi a ariilor de activitate ale acesteia”, arată Ionuţ Simion.

Despre sondaj: Ediţia a 19-a a sondajului anual PwC Global CEO Survey a fost realizată în ultimul trimestru al anului 2015, pe baza răspunsurilor a 1409 directori de companii din 83 de ţări. La nivel regional, au fost luate 476 de interviuri în Asia-Pacific, 314 interviuri în Europa Occidentală, 170 în Europa Centrală şi de Est, 169 în America de Sud, 146 în America de Nord, 87 în Africa şi 47 în Orientul Mijlociu. În Romania, au fost realizate 82 de interviuri cu directorii generali locali.

Studiul complet PwC Romania CEO Survey poate fi descărcat accesând pagina de internet: http://www.pwc.ro/en/publication.html

Începând cu 1 mai 2016, Codul Vamal al Uniunii Europene și actele sale de implementare (Regulamentul Delegat și Regulamentul de aplicare al Comisiei) vor fi aplicabile în întregime în România. Apariția noului Cod Vamal reprezintă un pas important în procesul de modernizare a legislației vamale la nivelul tuturor celor 28 de state membre, prin crearea unei infrastructuri IT care să permită un acces facil  pe cale electronică, fără a mai fi necesară utilizarea formularelor pe suport de hârtie.

Specialiștii PwC au prezentat azi în cadrul unei conferințe cele mai importante modificări aduse de Codul Vamal al Uniunii Europene, prin prisma impactului acestora asupra companiilor din România şi a modului în care aceste companii vor trebui să reacționeze şi să se adapteze schimbărilor.

Alături de consultanții PwC România, la eveniment au participat şi reprezentanții Direcţiei Generale a Vămilor, precum şi liderul serviciilor de consultanţă vamală pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul PwC – Ruud Tusveld, care a participat la discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pe marginea acestui pachet legislativ.

„Necesitatea coordonării celui mai important bloc comercial din lume, a colectării

taxelor vamale, care reprezintă aproximativ 15% din bugetul total al UE, precum şi procesarea anuală a aproximativ 280 de milioane de declarații vamale, implică un amplu proces de modernizare al autorităților vamale din cele 28 de state membre. O parte importantă a acestei modernizări o reprezintă şi vama electronică (e-customs), de la care se așteaptă o mai bună cooperare dintre vamă şi fisc, o creștere a colectării şi a luptei împotriva fraudei şi, nu în ultimul rând, un parteneriat cu operatorii de bună credinţă care să faciliteze comerţul”, a declarat Ruud Tusveld.

„Din perspectiva predictibilității şi a aplicării practice a noului pachet legislativ de bază, care în prezent are  aproximativ 1.000 de pagini, la care se vor adăuga si un număr ridicat de ordine ale ANAF care urmează să fie emise în perioada imediat următoare. Tocmai de aceea, am propus constituirea unui grup de lucru între reprezentanții mediului de afaceri şi cei ai vămii române”, a adăugat Daniel Anghel, Lider Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est.

Pe parcursul conferinței s-a abordat şi nevoia de coordonare dintre legislația privind preţurile de transfer şi cea privind valoarea în vamă, având în vedere că legea din România permite contribuabililor români angajați în tranzacții intra-grup să solicite autorităților fiscale emiterea de acorduri de preț în avans.

„În problematica preţurilor de transfer şi a valorii în vamă este important ca operatorii economici să poată beneficia de o abordare unitară, care să aibă la bază punctele de vedere exprimate de autoritatea fiscală şi cea vamală. Spre exemplu, se impune o astfel de abordare înaintea emiterii unui Acord de Preț în Avans”, a precizat Daniela Dinu, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România.

În noul Cod vamal, regimurile vamale vor fi reorganizate într-o nouă structură. Unele dispar, iar altele vor continua sub o altă denumire.  Astfel, după 1 mai 2016 va fi necesară şi o corelare a prevederilor din Codul fiscal cu noile regimuri speciale prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene.

De asemenea, noua definiție a exportatorului din legislația vamală trebuie corelată cu legislația privind TVA, întrucât operatorii din afara UE nestabiliți nu vor mai putea realiza operaţiuni de export.

„Un aspect important pe care dorim să-l aducem în atenția companiilor se referă la redevențe și drepturi de licență, care, începând cu 1 mai 2016, vor trebui să fie incluse mai des în valoarea în vamă” a declarat Lorina Dărmănescu, Senior Manager, Consultanţă Fiscală, PwC România.

„Astfel, companiile din România  trebuie să realizeze o radiografie internă prin care să stabilească modul în care aceste schimbări în materie vamală le afectează activitatea şi să se pregătească în mod corespunzător. De asemenea, având în vedere numărul mare de schimbări prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene şi actele sale de implementare,  precum şi faptul că aceste schimbări, prin natura lor, au condus la o serie de interpretări, considerăm că este necesar ca Direcţia Generală a Vămilor să reacţioneze  şi să emită clarificările necesare  care să confere operatorilor economici din România o înţelegere cât mai bună asupra noilor modificări”, a conchis Daniel Anghel.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Veniturile rezultate în urma ofertelor publice iniţiale au înregistrat noi recorduri în 2015 la nivel european, însă condiţiile de piaţă vor descuraja această activitate în prima jumătate a anului 2016, arată ultima ediţie a raportului PwC IPO Watch.

• Veniturile rezultate în urma ofertelor publice initiale (IPOs) din Europa au înregistrat o creştere cu 16% în 2015 faţă de anul precedent (ajungând la 57,4 miliarde de Euro) şi o valoare medie per IPO* în creştere cu 27% (de 248 de milioane de Euro);
• În schimb, veniturile din IPO au scăzut cu 16% pe piaţa londoneză sub impactul îngrijorărilor legate de rezultatul alegerilor generale din Marea Britanie, a transmiterii îngrijorărilor privind piaţa bursieră chineză şi a prăbuşirii preţului petrolului.
• Perspectivele bursei de la Londra rămân mai puţin optimiste faţă de acum un an, potrivit evaluării PwC, estimându-se că veniturile totale strânse din piaţă vor scădea în 2016.
• La Bursa de Valori Bucureşti s-au înregistrat cinci oferte publice iniţiale pe piaţa AeRO, veniturile rezultate în urma noilor listări au fost însă în scădere faţă de valoarea din 2014 înregistrată de oferta publică iniţială a Electrica (444 milioane de Euro).

Ofertele publice iniţiale planificate în următoarea perioadă la bursa din Londra conţin în continuare câteva oportunităţi atractive de investiţii, dar se aşteaptă ca în 2016 să crească numărul listărilor amânate sau anulate din cauza volatilităţii şi a condiţiilor de piaţă, arată cea mai recentă ediţie a raportului PwC IPO Watch. 61 de oferte publice iniţiale au fost amânate sau anulate în 2015 (comparativ cu doar 49 în 2014), din care 44 din cauza condiţiilor de piaţă.

“La începutul anului 2016 se resimte un adevărat îngheţ la nivelul mai tuturor pieţelor bursiere din lume – acesta fiind cu siguranţă un mediu mai complex decât a fost în 2015 şi 2014. Anul trecut la nivel european au fost înregistrate 6 oferte publice iniţiale foarte mari, care au ridicat valoarea totală a veniturilor rezulate în urma listărilor la cea mai mare cifră înregistrată după 2007”, a declarat Diana Coroabă, Partener, Liderul echipei de servicii de consultanţă fiscală pentru sectorul financiar, PwC România.

“Anul acesta mă aştept să văd un număr mai mare de companii care să îşi amâne listările, în timp ce investitorii vor continua să analizeze oportunităţile de investiţii, iar cei care îşi permit să aştepte o vor face. În acelaşi timp, mă aştept ca sumele rezultate în urma listărilor din 2016 să fie în continuare puternic influenţate de ofertele publice iniţiale majore – despre care mulţi investitori vor avea sentimentul că sunt prea mari pentru a le rata – şi vom vedea o redresare a pieţei către jumătatea acestui an. Efectul asupra Europei a posibilei paralizii a pieţei de capital din Statele Unite în aşteptarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale este greu de cuantificat în prezent, precum şi impactul scăderilor abrupte înregistrate pe bursa chineză”, precizat Diana Coroabă.

“În România, anul trecut s-au derulat cinci oferte publice iniţiale, pe segmentul de piaţă AeRo, în principal mici companii IT. Cu toate acestea, sumele strânse de pe piaţă în urma acestor listări au fost mult mai mici decât în 2014, când compania de stat Electrica a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti. Este clar că pentru dezvoltarea pieţei de capital din România este nevoie în continuare de implicarea autorităţilor publice pentru a atrage oferte publice iniţiale majore şi a se putea transforma în hub-ul financiar al Europei de Sud-Est, aşa cum ar fi de aşteptat, ţinând cont de dimensiunea economiei României în regiunea noastră. În acest sens, este mult aşteptată listarea Hidroelectrica, precum şi a altor companii de stat, aşa cum este spre exemplu Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă Fiscală şi Juridică pentru Sectorul Public, PwC România.

Numărul anual al ofertelor publice iniţiale cu o valoare de peste 1 miliard de Euro

“La momentul de bilanţ al anului 2015, listările gigant ale Aena, ABN AMRO şi Worldpay, toate strângând sume de peste 3 miliarde de Euro şi având o performanţă bună ulterior listării, au fost cele care au ţinut atenţia presei şi investitorilor. Listările mari vor fi sub lupă şi în 2016 pe piaţa londoneză, oferta publică iniţială a Clydesdale Bank fiind prima astfel de tranzacţie majoră din acest an”, a declarat Ana-Maria Butucaru, Director, Servicii de Audit pentru Sectorul Financiar, PwC România.

“Pe termen lung, investitorii se vor concentra pe companii cu o capacitate demonstrată de creştere susţinută. Atenţia se va îndrepta spre sectoarele tehnologiei şi cel financiar, însă piaţa ofertelor publice iniţiale va avea de înfruntat problemele generate de prăbuşirea preţului petrolului, creşterea ratelor dobânzilor şi menţinerea unei volatilităţi ridicate a ratelor de schimb valutar”, a conchis Ana-Maria Butucaru.

Creşterea puternică a pieţei locale a reflectat şi evoluţia la nivel internaţional, activitatea globală de fuziuni şi achiziţii depăşind în 2015 recordul istoric anterior, stabilit în 2007. La nivel internaţional, în topul celor mai dinamice sectoare s-au aflat energia, sectorul medical și farmaceutic şi sectorul bunurilor de larg consum.

„Ultimii doi ani au fost foarte buni pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii la nivel global, pe fondul menţinerii ratelor dobânzilor la niveluri extrem de scăzute. Se estimează că anul acesta economiile dezvoltate din grupul G7 vor înregistra cea mai ridicată rată de creştere a PIB de după 2010, iar acest lucru se va traduce fără îndoială şi la nivelul pieţei de fuziuni şi achiziţii. Și pentru că perioada „banilor ieftini”, dacă îi putem spune aşa, pare a se apropia de sfârşit, ne așteptăm ca investitorii să căute randamente tot mai ridicate, uitându-se din ce în ce mai mult către oportunităţile din pieţele emergente stabile – cum sunt economiile est-europene”, a declarat Radu Stoicoviciu, Liderul Departamentului de Tranzacţii și Consultanţă pentru Management, PwC România.

În România, în 2015, cele mai multe tranzacţii s-au realizat în sectorul producţiei industriale şi în cel imobiliar, iar valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 26 de milioane de euro, activitatea de fuziuni şi achiziţii continuând să fie dominată de tranzacţii mici şi medii.

„Optimismul pieței este în creștere, într-un context economic favorabil. Mă gândesc în special la prognozele de creştere ale PIB-ului României în 2016. De asemenea, anul 2016 a început promiţător, după ce au fost anunţate mai multe tranzacţii mari precum vânzarea Albalact, a Băncii Carpatica sau a McDonald’s România, astfel încât ne așteptăm ca tendința de creștere a pieței de fuziuni și achiziții să continue în 2016, cu tranzacții atât în sectoare care au fost active și în 2015, cum sunt sectorul bancar sau cel imobiliar, cât și în alte sectoare; ne așteptăm, de exemplu, la continuarea tendinței de consolidare a pieței serviciilor medicale, precum și la o creștere a numărului de tranzacții în domeniul agricol” a precizat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în tranzacții.