Radu Iosub, Senior Associate, Biriș Goran

La mai puțin de o lună de la momentul în care sancțiunile pentru netransmiterea coordonatelor GPS în sistemul RO e-Transport au intrat în vigoare, Guvernul României revine asupra deciziei și suspendă aplicarea acestora până la 31 decembrie 2025, printr-o nouă Ordonanță de Urgență, publicată în Monitorul Oficial (OUG nr. 29/2025). Măsura oferă un răgaz necesar operatorilor din logistică și transporturi internaționale, care s-au confruntat cu provocări de implementare a obligațiilor de monitorizare, generate de lipsa unei infrastructuri IT omogene și de varietatea soluțiilor GPS utilizate. Cu toate acestea, suspendarea bruscă a sancțiunilor — la doar câteva săptămâni după ce statul anunțase încheierea perioadei de grație — pune sub semnul întrebării, încă o dată, predictibilitatea strategiei naționale de digitalizare fiscală.

Sistemul e-Transport, considerat un pilon-cheie al digitalizării administrației fiscale, a trecut prin multiple amânări și ajustări de calendar încă de la lansarea sa în 2022. Intrarea în vigoare a tuturor sancțiunilor aferente sistemului, planificată și replanificată de mai multe ori, părea să devină realitate la 1 aprilie 2025, când ajungeau la termen ultimele amânări de aplicare a regimului sancționator. Doar că, la mai puțin de o lună distanță, autoritățile au revenit asupra propriei decizii, generând confuzie și nesiguranță în rândul companiilor care investiseră deja în respectarea cerințelor legale.

Suspendarea oficială până la finalul acestui an a regimului contravențional pentru obligațiile de monitorizare a transporturilor, reglementată prin OUG nr. 29/2025, publicată în 24 aprilie și aplicabilă din aceeași zi, readuce, practic, sistemul în zona non-punitivă, la câteva săptămâni după ce autoritățile marcaseră încheierea etapei de acomodare la noile reguli de monitorizare a transporturilor.

Guvernul a justificat noua amânare prin nevoia de a oferi timp suplimentar pentru adaptarea tehnologică, în special în cazul transportatorilor internaționalili, care s-au confruntat cu probleme tehnice și logistice în implementarea cerințelor privind monitorizarea în timp real a vehiculelor. Potrivit Executivului, operatorii utilizează o varietate mare de soluții tehnice, ceea ce a îngreunat integrarea unitară a datelor GPS în platforma e-Transport. Surprinzător, însă, este că aceeași dificultate de aplicare uniformă a acestui sistem digitalizat complex, într-un context logistic fragmentat și marcat de lipsa unei infrastructuri unitare la nivelul transportatorilor, exista și la 1 aprilie 2025. Or, în aceste condiții, decizia Guvernului nu face decât să sublinieze încă o dată o schimbare bruscă de direcție (ca multe altele până acum): de la o aplicare fermă a sancțiunilor începând cu 1 aprilie 2025 — data oficială a trecerii sistemului e-Transport la regim sancționator complet — la o nouă perioadă de clemență legislativă, care începe pe 24 aprilie și durează până la 31 decembrie 2025.

Deși mediul de afaceri salută, pe termen scurt, această pauză de respiro, problema de fond rămâne pentru că incertitudinea legislativă persistă. Fără o direcție clară și consecventă, digitalizarea fiscală riscă să rămână un deziderat teoretic, afectat constant de decizii politice luate sub presiune, în loc să fie un proces strategic și coerent, bazat pe dialog real și predictibilitate legislativă.

Așa cum s-a întâmplat (și se întâmplă încă) și cu alte sisteme de digitalizare fiscală, frecvența modificărilor legislative în jurul sistemului e-Transport ridică probleme serioase de încredere și stabilitate în rândul contribuabililor. Dintr-un instrument de modernizare a fiscalității, e-Transport pare să devină încă un exemplu de implementare incoerentă, în care lipsa unui calendar clar și a unei comunicări ferme sabotează exact obiectivele de transparență și eficiență pe care sistemul și le propune.

Această suspendare temporară pune sub semnul întrebării coerența regimului de conformare fiscală și ridică preocupări cu privire la predictibilitatea politicilor publice în domeniul digitalizării fiscale. În același timp, lasă deschisă întrebarea dacă Guvernul va putea aplica cu fermitate sancțiunile începând cu 1 ianuarie 2026 sau dacă vom asista, din nou, la o reconfigurare a calendarului de implementare.

Pentru mediul de afaceri, această nouă amânare este o gură de oxigen, dar și un semnal că, în ciuda ambițiilor digitale ale autorităților, infrastructura și realitatea din teren sunt cele care ar trebui să dicteze de la bun-început ritmul reformelor fiscale.

Radu Iosub, Asociat Senior Biriș Goran

Începând cu 1 aprilie 2025, mediul de afaceri intră într-o nouă etapă de conformare fiscală și mai strictă, odată cu intrarea în vigoare efectivă a două sancțiuni-cheie în sistemul e-Transport. După o serie de amânări succesive și perioade de grație acordate operatorilor economici, lipsa monitorizării GPS și omiterea raportării anumitor transporturi internaționale nu mai rămân nici ele fără consecințe. Pentru companiile din logistică, retail, distribuție sau producție, impactul noilor sancțiuni este major. Lipsa conformării – fie prin neutilizarea GPS, fie prin omisiunea raportării transporturilor internaționale considerate fără risc fiscal – poate duce la penalități semnificative și, pe termen lung, la deteriorarea relației cu autoritățile fiscale.

Data de 1 aprilie 2025 marchează o răscruce operațională și fiscală: sistemul e-Transport trece de la faza de implementare la cea de aplicare efectivă în toate componentele sale. Firmele care nu s-au pregătit temeinic riscă sancțiuni care pot afecta serios bugetele operaționale, în timp ce actorii care au investit în digitalizare și conformare pot transforma această obligație într-un avantaj strategic.

Aplicarea propriu-zisă a acestor două tipuri de sancțiuni – ultimele dintr-un lung șir de sancțiuni care au devenit aplicabile progresiv –  marchează sfârșitul unei perioade de acomodare la sistemul e-Transport ce s-a întins pe parcursul a aproape doi ani și care a fost caracterizată prin multiple recalibrări ale termenelor de conformare. Amânările – unele informale, altele reglementate prin acte normative – au fost motivate de complexitatea tehnică a sistemului, de lipsa unei infrastructuri digitale uniforme la nivelul transportatorilor, dar și de apelurile insistente din partea mediului de afaceri pentru o tranziție graduală. Această perioadă de flexibilitate a luat însă sfârșit. De acum, autoritățile fiscale au dreptul de a aplica riguros regimul de sancționare, în linie cu strategia de digitalizare și creștere a transparenței fiscale în lanțurile de aprovizionare.

Monitorizarea în timp real prin GPS a devenit obligatorie, cu sancțiuni severe pentru companiile care nu se conformează

Primul set de sancțiuni în vigoare de la 1 aprilie vizează companiile care efectuează transporturi rutiere de bunuri supuse monitorizării prin sistemul e-Transport și care nu respectă obligația de a transmite în timp real coordonatele vehiculelor prin GPS.

Deși această cerință tehnică a fost introdusă scriptic încă din decembrie 2023, aplicarea sancțiunilor a fost sistematic amânată – inițial informal, ulterior prin acte normative. Prin OUG nr. 129/2024, Executivul a stabilit ferm că, începând cu aprilie 2025, lipsa monitorizării GPS este pasibilă de amenzi semnificative: între 10.000 și 50.000 lei pentru persoane fizice și între 20.000 și 100.000 lei pentru persoane juridice.

Datele GPS pot fi preluate fie prin sisteme dedicate de localizare instalate pe vehicule, fie prin aplicația mobilă e-Transport, disponibilă gratuit în Google Play și App Store. Pentru aceasta, Ministerul Finanțelor a pus la dispoziția contribuabililor specificații tehnice și un ghid oficial de utilizare.

Transporturile internaționale fără risc fiscal: de acum, statutul AEO nu mai protejează de sancțiuni

Tot de la 1 aprilie 2025 a expirat și ultima derogare de la regimul sancționator aplicabil în cazul transporturilor internaționale de bunuri considerate fără risc fiscal.

Această derogare fusese acordată exclusiv operatorilor economici deținători ai certificării AEO (Authorized Economic Operator), în virtutea statutului lor de parteneri de încredere ai autorităților vamale. De la debutul lunii aprilie, însă, inclusiv operatorii AEO sunt sancționabili pentru neraportarea transporturilor internaționale neriscante în e-Transport, în aceleași condiții ca și restul companiilor.

Practic, de la debutul lunii aprilie, orice transport internațional de bunuri supus raportării, indiferent de riscul fiscal perceput sau de certificarea operatorului, trebuie înregistrat corespunzător în platforma e-Transport, cu generarea prealabilă a codului UIT pentru transporturile operate pe teritoriul României.

Merită punctat totuși că, deși nu mai oferă scutiri directe în e-Transport, certificarea AEO rămâne un avantaj competitiv semnificativ în interacțiunea cu autoritățile vamale și în fluidizarea fluxurilor internaționale.