Profesia de Facility Manager continuă să evolueze în din ce în ce mai multe direcții. Schimbări globale – tehnologice și economice – influențează domeniul de Facility Management în mai multe moduri. Pentru a satisface cererea, managerii care se ocupă de acestea trebuie să-și modifice sau să-și adapteze strategiile conform cu aceste tendințe.

1. Workplace management

Companiile sunt interesate și implementează tot mai multe soluții alternative și metode noi pentru gestionarea spațiului de lucru, pe de o parte pentru a-și promova identitatea corporativă și pe de altă parte pentru a crea un mediu de lucru mai eficient. Flexibilitatea, agilitatea, inovația și productivitatea sunt doar câțiva factori de care se ține cont în noul mediu de business. Spațiul de lucru tradițional va deveni în curând o alternativă pentru cel actual. Pentru Facility Manageri acest lucru va atrage de la sine folosirea unor aplicații specializate/dedicate pentru Workplace Management, care va aloca spațiile de lucru către utilizatori. Această abordare va asigura în prima fază o ocupare eficientă a clădirii, urmând ca pe viitor să determine chiar modul în care va fi construită o clădire și, implicit, designul acesteia.

2. Sănătate și wellbeing

În următorii 10 ani o atenție sporită va fi acordată sănătății la locul de muncă. Ne vom confruntă cu o creștere a numărului afecțiunilor sau îmbolnăvirilor datorate stresului acumulat la locul de muncă, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială. Digitalizarea va contribui semnificativ la eliberarea oamenilor de sarcinile de rutină, repetitive, prin creșterea capacității mașinilor de a completa sau înlocui factorul uman. Statistic, în Europa, în acest moment, peste 30% din veniturile serviciilor de Facility Management integrate vin din sectorul de sănătate publică. Prin urmare tendința va duce la proiectarea și construirea de clădiri care să promoveze un stil de viață mai confortabil și mai productiv în viitor.

3. Sustenabilitate

Încălzirea globală este și va fi una dintre cele mai mari provocări în domeniul sustenabilității în următorii ani, pe termen mediu și lung. Pentru a deveni mai eficiente din punct de vedere al emisiilor de carbon și a reducerii consumului de energie, țările lumii vor fi nevoite să-și restructureze economiile și infrastructura. Aceste provocări au și vor avea un impact major și consecințe crescute în industria serviciilor de Facility Management. Ele vor afecta atât procesele și procedurile legate de mentenanță dar mai ales design-ul clădirilor.

4. Trenduri demografice

Atragerea, recrutarea și retenția de forță de muncă este și va fi în continuare o provocare pentru toate tipurile de organizații. Aceste procese vor deveni cu atât mai complexe cu cât factorii ce țin de motivarea oamenilor din generații diferite și niveluri diferite de vârstă, vor fi din ce în ce mai diferiți. Pentru Facility Manageri cea mai mare provocare va fi să identifice și să înțeleagă factorii motivaționali pentru fiecare grupă de vârstă și apoi să aibă cunoștințele, disponibilitatea și flexibilitatea de a răspunde așteptărilor acestora.

5. Evoluția tehnologică

Facility Managerii deja încorporează multe tehnologii inovative cu scopul de a crește productivitatea, de a reduce costurile sau pur și simplu pentru a reduce sau elimina riscul erorii umane în exploatarea echipamentelor, toate acestea cu scopul creșterii calității serviciilor. Termenii următori vor deveni tot mai folosiți în sfera de activitate a Facility Management-ului: smart buildings, smart wi-fi, IoT, tehnologia blockchain, realitate virtuală, inteligență artificială.

Facility Managerii trebuie să includă în setul lor de competențe nu doar pe cele legate de gestionarea proprietățiilor, ci să participe pe deplin la nivelul strategiei corporative. Clădirile și alte proprietăți trebuie să fie proiectate, construite și gestionate astfel încât să completeze brandul organizațiilor, să sprijine cultura corporativă și să contribuie la o valoare mai mare a comunităților pe care le deservesc. De aceea proiectantul, dezvoltatorul și facility managerul trebuie să colaboreze permanent ca să furnizeze această valoare strategică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acum și în viitor, accentul va fi pus pe maximizarea utilizării și a caracterului practic – ambele corelate orice nouă abordare care oferă o mai mare rentabilitate a investițiilor.

Autor: Alexandru Miculaș, Head of Facility Management Services FMS

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază  de un furnizor național de produse și serviciide operare, întreținere si administrare  bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea si tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanțăși lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.

• Directorii generali din România preocupaţi din ce în ce mai mult de potenţialii noi concurenţi provenind din sectorul de tehnologie şi IT
• Potenţial foarte mare al parteneriatelor de afaceri pentru dezvoltarea companiilor, în special pentru accesul la noi tehnologii sau pentru îmbunătăţirea capacităţii de inovare

 Într-o lume în care tehnologia digitală transformă ireversibil piețe și industrii, iar incertitudinea geopolitică și economică ține în șah o mare parte a globului, capacitatea de adaptare reprezintă un factor cheie al succesului organizațiilor. Aceasta este una dintre concluziile celui de-al 18- lea sondaj anual al PwC, CEO Survey, efectuat pe un eșantion global de 1.322 de directori generali din 77 de țări, inclusiv România.

Raportul aduce în discuție profundele transformări ale peisajului competițional sub influența tehnologiei. Barierele dintre piețe și sectoare dispar, pe măsură ce companiile se extind în domenii diverse, iar competiția apare din surse noi, greu de anticipat. Sectorul de tehnologie este cel mai adesea menționat ca fiind industria din care se așteaptă să apară noii concurenți.

Întrebați din care industrie (exceptând-o pe cea în care activează) consideră că s-ar putea să apară un competitor important, 27% dintre respondenții din România menționează tehnologia, 22% comunicațiile, divertismentul și media, 16% serviciile profesionale și de afaceri, iar 14% comerțul/distribuția (cu amănuntul și ridicata). La nivel global directorii generali menţionează noii concurenţi provenind din sectorul de tehnologie (32%), comerț/distribuție (19%) și comunicații, divertisment și media (16%).

„Economia digitală vine cu noi amenințări dar, în același timp, creează multiple oportunități. Schimbările în domeniul reglementărilor și în comportamentul clienților, precum și diversificarea concurenței, prin apariţia unor noi concurenţi din afara sectorului, preponderent din zona IT, reprezintă principalii factori perturbatori asupra celor mai multe industrii”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

În ceea ce privește viteza schimbărilor tehnologice, ponderea directorilor generali dințara noastră care afirmă că sunt preocupați deacest aspect a crescut la 60%, de la 45% în edițiaprecedentă și 18% în cea de acum doi ani. Și lanivel global, procentul respondenților s-a mărit dela 47% la 58%.

„Liderii organizațiilor de succes sunt pe deplin convinși că investițiile în tehnologiile digitale, mai ales cele care îmbunătățesc experiența oferită clienților, creează valoare adăugată pentru afacere. Iar pentru a găsi cea mai bună modalitate prin care tehnologia eficientizează activitatea operațională și aduce companiile mai aproape de clienți, directorii generali sunt dispuși să se implice personal și să susțină activ procesul de migrare spre digital”, a arătat Ionuţ Simion.

Pentru a putea rezista competiției intersectoriale, organizațiile colaborează cu o diversitate de parteneri, care oferă acces nu doar la noi piețe și categorii de consumatori, ci și la tehnologii inovatoare, considerate vitale pentru dezvoltarea afacerii. Rețelele de colaboratori ale companiilor nu includ doar partenerii tradiționali, ci și clienți, instituții de învățământ sau chiar concurenți.

 Întrebați dacă organizația lor are deja stabilit sau preconizează să stabilească un parteneriat comercial (joint-venture), o alianță strategică sau o colaborare informală cu diverse tipuri de parteneri, 81% dintre directorii generali din România menționează relațiile cu clienții, iar 80% dintre ei pe cele cu furnizorii. Al treilea cel mai des nominalizat partener pentru companiile din țara noastră (70% dintre respondenți) îl reprezintă asociațiile de afaceri sau organizațiile profesionale. Jumătate (51%) dintre directorii generali din România se îndreaptă către companiile din alte industrii, iar 48% dintre ei optează pentru instituții de învățământ și organizații non-guvernamentale.

În ceea ce privește principalele trei motive în favoarea stabilirii unui parteneriat comercial (joint-venture), a unei alianțe strategice sau a unei colaborări informale, peste jumătate (52%) dintre respondenții din România menționează accesulla noi clienți, 43% dintre ei optează pentru consolidarea mărcii sau a reputației (față de 28% la nivel global), iar 37% indică accesul la noipiețe geografice.

În legătură cu accesul la noile tehnologii ca motiv al stabilirii unei colaborări, doar 29% dintre directorii generali din România optează pentru acest aspect, față de 48% în Europa și 46% în Europa Centrală și de Est. Cât priveşte dezvoltareaabilității de inovare, doar un sfert dintre directorii de companii din țara noastră au menţionat acest motiv, comparativ cu 43% în Europa și 49% în SUA.

„Parteneriatele de afaceri şi alianţele strategice pot reprezenta instrumente cheie pentru a obţine accesul la noi tehnologii şi pentru a facilita inovarea, punând împreună resursele şi expertiza mai multor organizaţii. Astfel de parteneriate sunt încă la început în România, existând un mare potenţial pentru dezvoltarea acestora”, consideră Ionuţ Simion. 

Metodologia raportului:

 Pentru cea de-a 18-a ediţie a sondajului PwC Global CEO Survey au fost realizate 1.322 de interviuri în 77 de ţări în ultimul trimestru al anului 2014. Defalcat pe regiuni, au fost realizate 459 de interviuri în zona Asia-Pacific, 455 în Europa, 147 în America de Nord, 167 în America Latină, 49 în Africa şi 45 în Orientul Mijlociu. În Romania, au fost realizate 63 de interviuri cu directorii generali locali.

Studiul integral poate fi descărcat de la adresa de internet http://www.pwc.ro/ro/publications/ceosurvey2015.jhtml