„Să faci business fără advertising este ca şi cum ai face cu ochiul cuiva în întuneric. Tu ştii ceea ce faci dar nimeni altcineva nu ştie.” Aşa sună o binecunoscută vorbă în advertising. Această zicală este cu atât mai relevantă pentru industria de gaming. Un joc bine făcut fără advertising este încercarea de a cuceri o audienţă care nici nu ştie că exişti. La fel şi un advertising care omite mediul de propagare al mesajului oferit de jocuri. Dar să aprindem lumina!

Industria jocurilor pe mobil este în plină ascensiune. Potrivit Verto Analytics, pentru 57% dintre deţinătorii de dispozitive mobile, jocul pe mobil este a doua cea mai populară activitate după utilizarea social media. La nivel mondial aceasta este industria cu o creştere anuală de 19%, o cifră de afaceri de 42 miliarde euro şi 42% din piaţa globală de gaming.

Popularitatea jocurilor pe mobil creşte corelat cu volumul smartphone-urilor şi tabletelor vândute. Prin intermediul acestor dispozitive mobile contactul cu consumatorul este cvasi-permanent. Timpul alocat utilizării acestora este distribuit între funcţionalităţi de bază cum sunt voce şi mesaj, reţele sociale şi navigare online. Astfel comportamentul de consum al jocurilor pe mobil devine intermitent. În aceste condiţii lupta pentru câştigarea atenţiei, testării unui joc, retentiei şi conversiei în bani a comportamentului consumatorului de jocuri este intensă.

Rezumativ, cele mai cunoscute 3 modele de monetizare ale jocurilor pe mobil sunt:

•    Vânzare directă/premium, cu plata la descărcarea jocului;

•    Freemium, caracteristici de bază ale jocului gratuite şi acces la funcţionalităţi avansate contra-cost;

•    Free-to-play, monetizare hibridă din ads şi funcţionalităţi în cadrul jocului.

Deoarece free-to-play este cea mai des utilizată metodă de monetizare, Delta DNA a realizat la nivel global un studiu despre in-game advertising în cadrul jocurilor mobile cu monetizare free-to-play (FTP).

Concluziile sunt următoarele:

Abordări de advertising

1.    Dacă în 2015, 54% dintre respondenţi spuneam că au abordarea optimă a advertising-ului pentru promovarea jocurilor şi 38% din venituri proveneau din advertising, în 2016 numai 48% din respondenţi cred că au abordarea optimă iar cota de venit din advertising a scăzut la 34%.

2.    Singura abordare de promovare in-game care a înregistrat o creştere de la 36% la 42% este un singur ad sau cât mai puţine per sesiunea de joc.

3.    Abordarea diferenţiată a advertising-ului în funcţie de canalul de promovare a înregistrat o surprizătoare scădere de la 36% la 23%, posibil din cauza dificultăţii sau ineficienţei de cost.

Frecvenţa ad-urilor

1.    În mod surprinzător numai 14% dintre respondenţi consideră rata de abandon (churn rate) una dintre provocările cele mai mari datorate advertising-ului în cadrul jocului (in-game advertising), în timp ce 36% consideră engagementul şi 29% distracţia ca fiind cele mai mari provocări.

2.    Contextualizarea răspunsurilor obţinute ne poate orienta spre concluzia că dezvoltatorii nu sunt îngrijoraţi atât de mult de numărul ad-urile în sine, cât de abilitatea de a le integra în experienţa generală a jocului.

3.    Fie că sunt jocuri cu interstiţiale sau cu recompensă (rewarded), dacă ad-urile nu sunt corect măsurate şi aplicate, atunci se poate ca acestea să canibalizeze conversia cumpărărilor din aplicaţie (in-app purchase).

Tipuri de ads

1.    Folosirea interstiţialelor înregistrează o scădere de la 67% la 21%, la fel şi rewarded video de la 56% la 44%.

2.    Banner ads sunt singurele care înregistrează o creştere mai consistentă de la 39% la 50%.

3.    O apariţie nouă este ad-ul sub formă video care nu recompensează, ci doar îl expune pe user/consumator de jocuri la un mesaj relevant pentru el.

Dacă iniţial advertising-ul era văzut ca o extindere relativ minoră a jocului, în acest moment efectul acestei perspective asupra ratei de conversie a cumpărărilor din aplicaţie costă foarte mult. Simplul fapt al reducerii numărului de ads din dorinţa de a evita riscul scăderii retenției s-a dovedit o ipoteză care nu se susţine. Din rezultatele cercetărilor reiese că experienţa de joc afectează retenţia şi nu frecvenţa ad-urilor.

Integrarea unei experienţe de promovare în joc poate fi dăunătoare dacă nu este făcută bine. Dacă este bine integrată, aceasta poate să ducă experienţa la un alt nivel şi să susţină retenţia. Prin urmare advertising-ul n-ar trebui tratat că o anexă oarecare a jocului, ci ca parte din mecanica jocului. Poziţia ad-ului pe ecran, valoarea recompensei, design-ul, disponibilitatea acestuia în joc contează foarte mult. Astfel, multe dintre ocheadele campaniilor de advertising vor avea şanse mai bune să fie remarcate de către cei cărora li se adresează.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

În prezent, Bucureștiul este un oraș foarte aglomerat, marcat de nemulțumirile a tot mai mulți utilizatori ai mijloacelor de transport. Este un moment oportun de reformare a sistemelor și politicilor publice aferente. Ambuteiajele și sistemele de transport insuficient utilizate sunt, de asemenea, o provocare pe care factorii de decizie ar trebui să o abordeze frontal: punând utilizatorul în centrul soluției.

Înțelegerea modului în care oamenii folosesc rețelele de transport este o parte importantă în dezvoltarea unor soluții durabile pe măsură ce comportamentele privind utilizarea mijloacelor de transport se schimbă, se arată în raportul EY, All change, please: How shifting passenger behavior can improve mobility in cities.

Cum arată „călătorul viitorului”:

• este interconectat
• se așteaptă la o integrarea perfectă a opțiunilor de transport
• are un orar flexibil la locul de muncă și o “oră de vârf”
• consideră mersul cu bicicleta și mersul pe jos drept opțiuni viabile
• are o viziune personală asupra mobilității.

Legătura dintre alegerea modalității de deplasare, fie că este mersul pe stradă sau folosirea metroului în orice oraș important, și influența smartphone-urilor, a social media și a fluxurilor de informații în selectarea acestor opțiuni de către utilizatori este evidentă. Tehnologia și conectivitatea digitală permit cetățenilor accesul la noi opțiuni de transport din afara infrastructurii existente.

În 2014, aplicațiile de transport de pe smartphone-uri erau folosite de peste 70% dintre londonezi, în timp ce în Sydney, peste 40 de milioane de cereri de informații de călătorie de pe dispozitive mobile erau înregistrate în fiecare lună.

“În orașe precum Bucureștiul, oamenii își folosesc aplicatiile de pe telefon pentru a obține un taxi, sau folosesc Uber în loc de taxi, sau utilizează Waze pentru a găsi și a optimiza ruta spre destinație, sau sunt membri ai unui grup de carpooling pe Facebook. Tehnologia digitală are o influență puternică asupra călătoriilor noastre zilnice prin oraș. În același timp, autoritățile publice ar putea valorifica avantajele tehnologiilor digitale pentru fluidizarea traficului, pentru a estima blocajele din trafic și de a oferi soluții alternative, pentru a planifica transportul public, semafoarele, de a da cetățenilor acces la informații în timp real despre opțiunile de mobilitate și program“, spune Carmen Adamescu, Partener în departamentul de Asistență în afaceri al EY România.

Este logic faptul că, în planificarea unui sistem eficient de transport, factorii de decizie ar trebui să se asigure că infrastructura și comportamentul de lucru sunt corelate. Având la dispoziție, pe de-o parte, mai multe informații și o infrastructura digitală, indivizii sunt în măsură acum, mai mult ca niciodată, să definească o direcție de urmat privind mobilitatea în orașe. Planificarea de sus în jos riscă să piardă această perspectivă. Astfel, este important ca punctul de plecare în definirea politicilor publice de transportul să se concentreze asupra utilizatorilor.

Iar acest lucru înseamnă mai mult decât a studia doar numărul de persoane care folosesc un anumit mijloc public de transport. În timp ce numărul de pasageri transportați de un mijloc de transport reflectă, fără îndoială, comportamentele indivizilor și opțiunile de mobilitate, acesta nu reprezintă în mod corespunzător noua “mobilitate personală”. Drept urmare, acesta nu reușește să ofere o mobilitate cu adevărat eficientă. De exemplu, un sistem de tranzit ar putea fi foarte bun la transportarea unui volum mare de pasageri între puncte fixe. Datele privind numărul pasagerilor transportați de un mijloc de transport poate surprinde doar un aspect al absorbției sau al succesului sistemului.

Desigur, comportamentul uman este complex și poate fi contradictoriu. Este important să se aibă în vedere acest lucru atunci când se analizează mobilitatea. De exemplu, sunt indivizii și familii care cred în conservarea mediului, dar preferă încă să folosească mașina pentru deplasări de rutină, mai degrabă decât o alternativă de transport public. În mod similar, indivizii ar putea aprecia beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos sau cu bicicleta, dar utilizează servicii de taximetrie pentru multe din călătoriile lor.

“Politicile publice de planificare eficientă a transportului trebuie să răspundă la întrebarea: cum putem convinge oamenii să se comporte într-un mod dezirabil, din punct de vedere economic și social? De exemplu, cum ar fi să meargă cu trenul în loc să își folosească mașina, să utilizeze un sistem de bike-sharing sau carpooling? Într-o lume a hiper-conectivității, asta înseamnă pătrunderea pe canale digitale și sociale care au o influență tot mai mare asupra vieții cetățenilor. Politicile de transport urban trebuie privite în relație cu politica națională de transport, pentru a asigura o planificare coordonată și implementarea unor soluții digitale care să depășească granițele orașelor. Cu alte cuvinte, nu este suficient să avem doar orașe inteligente, ci și orașe conectate, prin asigurarea interoperabilității între sistemele urbane și interurbane, contribuind astfel la îmbunătățirea managementului de trafic, a mobilității, a proceselor de planificare a călătoriilor și la cooperarea între părțile implicate la nivel național și local”, spune Paul Ilău, Manager EY România.

În 2014, Bucureștiul a fost unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa (cu un indice de congestie a traficului de 41%, potrivit unui studiu finanțat de BERD și Guvernul României. Primăria București are în vedere crearea a 20,5 km de linii stradale, dedicate exclusiv autobuzelor, în zonele de nord, vest și în centrul orasului. În Bucuresti, călătoriile cu autoturismele particulare reprezintă aproape jumătate din numărul de curse de transport în comun, pe distanțe mai mari de 1 km. Cei mai mulți oameni preferă să conducă la și de la locul de muncă, unul dintre motive fiind faptul că există încă suficiente locuri de parcare gratuite în oraș.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.