Autori:

• Ileana Guţu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
• Iulia Alexe, Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România
• Nicoleta Zaharia, Senior Manager, Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România

Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțare oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență, ce va sprijini implementarea până în 2026 a unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică, digitalizare). Datorită naturii sale excepționale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi plătite direct României pe baza progreselor înregistrate în aplicarea PNRR-ului. Și statul va sprijini și încuraja investițiile, îndeosebi cele cu efect multiplicator ridicat în economie – 88,8 miliarde de lei în acest an. Dar, să vedem care sunt principalele programe și mecanisme și cum pot fi ele accesate.

Agenții economici pot accesa fonduri disponibile prin programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană și implementate la nivel național (aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027), ajutoare de stat și, nu în ultimul rând, parte din finanțările aferente Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Reformele și proiectele vizate de aceste programe includ componente de investiții în energie verde, sănătate, educație, infrastructură, dar și în dezvoltare și adoptare de tehnologii noi, reprezentând oportunități de atragere de fonduri pentru mediul de afaceri.

Ce bani pot fi accesați prin PNRR. Cu o alocare inițială ce totalizează 29,2 miliarde euro, Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să contribuie la redresarea economică și socială pe termen lung a țării, prin finanțarea atât a unor proiecte de interes public, cât și a unor investiții din mediul privat. În prezent, sunt în curs de elaborare o serie de scheme de ajutor de stat, din care o parte vor fi adresate fie IMM-urilor, fie companiilor mari. Prin acestea vor fi finanțate investiții în digitalizare sau în capacități de producție de energie regenerabilă.

Investițiile în modernizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în construcții și transporturi) și tranziția spre neutralitate climatică vor fi susținute și prin Fondul de modernizare. Astfel, în perioada 2021-2030, România va putea alege proiecte relevante, atât din zona publică, cât și privată, pe care să le propună spre finanțare Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene. Fondul de modernizare oferă statelor beneficiare posibilitatea de a decide asupra mecanismului de sprijin ales: grant-uri, împrumuturi, instrumente de garantare sau injecții de capital.

Aproximativ 20% din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va fi alocat prin programe și fonduri gestionate direct de Comisia Europeană. Prin intermediul departamentelor Comisiei sau a agențiilor executive ale UE sunt lansate cereri de propuneri pentru proiecte de investiții în diverse domenii de activitate. Tot în cadrul Comisiei sunt realizate evaluarea propunerile depuse, acordarea grant-urilor și monitorizarea implementării proiectelor.

Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale gestionate în comun de Comisia Europeană și România. Suma alocată României este disponibilă prin Programe Operaționale, iar versiunile de lucru aferente perioadei 2021-2027 au fost publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene spre consultare publică. În schimb, la acest moment nu este încă disponibil calendarul apelurilor de proiecte pentru fiecare în parte. Criteriile de eligibilitate ale proiectelor și beneficiarilor, cheltuielile eligibile, precum și finanțarea maximă pe care proiectele o pot accesa în cadrul fiecărui Program vor fi publicate în cadrul apelurilor de proiecte.

Programele operaționale includ: Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Transport (POT), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), dar și Programe Operaționale Regionale (POR).

Programul Operațional Tranziție Justă vizează creșterea eficienței energetice și se adresează investițiilor privind energia din surse regenerabile, transportul verde, infrastructuri de încărcare a autovehiculelor electrice, dar și a celor ce susțin tranziția de la cărbune la gaz în 6 județe (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș). Beneficiarii sunt în principal autoritățile, însă fondurile pot fi accesate și de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă își propune, pe lângă protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, și tranziția către o economie circulară. Și în acest caz, autoritățile sunt principalii beneficiari, alături de entități private, întreprinderi mari și IMM-uri.

Programul Operațional Transport este destinat dezvoltării infrastructurii de transport și a serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Beneficiarul principal este statul, prin Companiile Naționale sau Autoritățile cu atribuții în zona transporturilor. Din totalul alocărilor POT, estimate la peste 8 miliarde euro, aproape 2 miliarde sunt dedicate infrastructurilor rutiere TEN-T. Proiecte importante finanțate prin POT sunt și investițiile în dezvoltarea transportului feroviar la nivel național și regional, infrastructura de metrou, investițiile în infrastructura terminalelor inter-modale, a instalațiilor și echipamentelor aferente, proiecte în sectorul naval – intervenții în portul Constanța și porturi dunărene, precum și proiectele de îmbunătățire a siguranței circulației rutiere.

Promovarea tehnologiilor digitale pentru a crea noi oportunități de dezvoltare atât pentru sistemul public, cât și pentru mediul de afaceri este principalul obiectiv al Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Proiectele aparținând IMM-urilor, companiilor mari sau instituțiilor publice care vizează dezvoltarea, dar și adoptarea de tehnologii pot fi finanțate în cadrul programului.

Un alt program care poate atrage interesul companiilor de construcții este Programul Operațional Sănătate, care își dorește să îmbunătățească accesibilitatea, eficiența și reziliența sistemului de sănătate. Între principalele obiective pot fi amintite investițiile pentru construirea spitalelor regionale și a infrastructurii spitalicești noi.

Actorii privați (start-up-uri, IMM-uri, companii mari), dar și instituțiile de cercetare-dezvoltare și autoritățile din administrația publică pot beneficia de finanțare și prin Programe Operaționale Regionale. Disponibile la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, fondurile pot fi accesate de proiecte care adresează competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, reducerea emisiilor de carbon și infrastructura economică, socială și culturală la nivel regional și local.

Pot fi accesate și ajutoare de stat. De asemenea, companiile ar trebui să știe că sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023), fonduri gestionate de Ministerul Finanțelor.

În cazul schemelor de ajutor de stat, al căror buget total cumulat depășește 2 miliarde de euro, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Începând cu august 2021, investițiile din domeniul construcțiilor au devenit eligibile.

Nivelul maxim al ajutorului de stat de care au putut beneficia companiile ale căror proiecte de investiții au primit acord de finanțare este de 37,5 mil. euro. În limita bugetului anual alocat fiecărei scheme, determinarea procentului care va fi acoperit prin ajutor de stat se va face respectând intensitățile maxime asociate hărții regionale autorizate de Comisia Europeană.

În concluzie, indiferent de mecanismul pentru care optează, pentru a finanța un proiect din surse nerambursabile, recomandăm investitorilor să identifice acele apeluri de proiecte care sunt relevante pentru domeniul în care funcționează și să respecte orientările punctuale ale fiecărui program privind depunerea dosarului, pentru că fiecare cerere de finanțare este unică.

Antreprenorii români sunt cei mai avansați în folosirea tehnologiilor digitale comparativ cu omologii lor din celelalte 14 state din Europa Centrală și de Est, relevă studiul Central and Eastern Europe Private Business Survey 2019 realizat de PwC. Astfel 64% dintre ei și-au proiectat deja o strategie pentru digitalizare, un procent dublu față de media din regiune.

“Observăm că 82% dintre companiile antreprenoriale românești consideră că transformarea digitală va avea un impact semnificativ pe termen lung. Această percepție se vede în preocuparea antreprenorilor pentru strategii de afaceri bazate pe tehnologie, mai ales că în România principalul avantaj competitiv este infrastructura digitală, în timp ce alte capitole, precum infrastructura fizică sau politicile de investiții publice, sunt deficitare”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Conform studiului, companiile antreprenoriale românești ocupă primele poziții în regiune la utilizarea a șase dintre cele opt tehnologii digitale esențiale (cunoscute ca Essential Eight):Artificial Intelligence (AI), Augmented Reality (AR), blockchain, drone, Virtual Reality (VR) și 3D printing. În cazul utilizării robotică și Internet of Things (IoT), România ocupă locurile al treilea, respectiv al patrulea.

”Utilizarea ridicată a celor opt tehnologii digitale esențiale în România față de regiune arată că avem un ecosistem tech vibrant de start-up-uri, acceleratoare și hub-uri de finanțare, la care și-a adus o contribuție și facilitatea de scutire a impozitului pe veniturile programatorilor IT”, a arătat Ionuț Sas, Partener Servicii Fiscale și Juridice, Pwc România. În acest context, studiul constată că România și Slovenia sunt singurele state din regiune care au suficiente talente locale pentru a beneficia de utilizarea tehnologiilor digitale.

Studiul a surprins și percepția antreprenorilor asupra situației afacerilor, mai precis a evoluției profitabilității în ultimii trei ani, precum și estimările lor privind evoluția veniturilor în următoarele 12 luni.

”Majoritatea antreprenorilor români au avut rezultate financiare bune în ultimii trei ani și, cu toate acestea, se declară mai pesimiști decât omologii lor din regiune față de perspectivele pentru anul următor. Includerea tehnologiilor digitale în strategia de business îi poate ajuta, însă, să descopere noi oportunități de venituri pentru că acestea apar atunci când modelele de afaceri existente sunt constant supuse provocărilor, iar angajații sunt încurajați să dezvolte idei și să le testeze. În acest context, intenția a 29% dintre antreprenorii români de a aloca peste 5% din investiții pentru digitalizare – față de 23% în regiune – arată că tot mai mulți dintre ei înțeleg și pun în practică noile tehnologii”, spune Mihai Anița, Partener și Lider Servicii Integrate pentru Antreprenori, PwC România.

Principalele concluzii ale studiului privind digitalizarea în cazul României

• Antreprenorii spun că cele mai relevante tehnologii, din punctul lor de vedere, sunt în ordine: blockchain, IoT, robotica, AI, AR, VR, printarea 3D și dronele.
• 41% dintre antreprenori locali au arătat că investesc între 1-3% din cifra de afaceri în digitalizarea proceselor, 29% alocă peste 5% pentru investiții în acest domeniu, 18% acordă mai puțin de 1%, iar 12% între 3-5%.
• Principalele constrângeri în adoptarea soluțiilor digitale sunt costurile, riscurile asociate cum ar fi securitatea cibernetică, lipsa de know-how sau de specialiști și rezistența la schimbare.
• 48,8% dintre antreprenorii români utilizează AI în procesele de business; 40% – AR; 39,5% – realitatea virtuală; 29,5% – blockchain; 27,9% – dronele.

Principalele concluzii privind situația financiară a afacerilor antreprenoriale

• 58% dintre antreprenorii români consideră că profitabilitatea din ultimii trei ani financiari a fost bună și 22% destul de bună, comparativ cu media regională de 53% și, respectiv, 31%.
• 50% se așteaptă ca, în următoarele 12 luni, veniturile afacerilor să crească, în timp ce 46% estimează o stagnare și 4% o deteriorare.
• Prin comparație, în toată regiunea 55% dintre antreprenori prognozează îmbunătățirea indicatorilor, 37% stagnare și 8% înrăutățire.

Despre sondaj

Studiul PwC Central and Eastern Europe Private Business Survey 2019 este parte din studiul EMEA Private Business Survey 2019, realizat în 4 regiuni cuprinzând 53 de țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, pe un eșantion de 2.993 de persoane cu funcții de decizie din companii cu cifră de afaceri de cel puțin 10 milioane euro.

Studiul pentru Europa Centrală și de Est a cuprins 600 de respondenți din 15 state: România, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația, Bulgaria, Moldova, Georgia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia și Rusia.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin
• Antreprenorii sunt mai bine văzuți de societatea românească

Antreprenorii români percep o îmbunătățire vizibilă a modului în care societatea susține inițiativa privată și antreprenoriatul. Astfel, percepția negativă față de antreprenori a scăzut de la 59% în 2014, la 46% în 2015 și 35% în 2016, conform Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Schimbarea de percepție din ultimii ani poate fi pusă pe seama creșterii exponențiale a vizibilității antreprenorilor în mass media, prin expunerea poveștilor lor de succes, fie că a fost vorba despre antreprenori cu afaceri mature sau start-up-uri. Acest tip de expunere este unul dintre cei mai eficienți factori de favorabilizare a societății în alegerea căii antreprenoriale. În același timp, inițiativele de sprijinire a antreprenoriatului s-au înmulțit și ele, de la hub-uri și spații comune de lucru pentru start-up-uri, până la programe de mentorat, cursuri și ateliere de antreprenoriat.

Frica de eșec este unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România

În ciuda îmbunătățirii percepției față de antreprenori, frica de eșec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Atunci când eşecul în afaceri are un cost foarte mare impus de societate, potenţialii antreprenori aleg cu greu această cale.

Astfel, doar 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature consideră că eșecul în afaceri este perceput pozitiv (de exemplu este un prilej de învățare sau pur și simplu nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri). Procentul celor cu percepție pozitivă relativă la eșec nu doar că a rămas mic, dar chiar a scăzut în 2016, dar pe seama antreprenorilor nehotărâți. De aceea, percepția negativă a scăzut de la 81% în ediția 2014 a Barometrului EY a antreprenoriatului românesc, la 65% în 2015 și 60% în 2016.

Punând în oglindă răspunsurile antreprenorilor maturi, cu cele ale antreprenorilor respondenți în cadrul Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 și cele ale studenților din Barometrul culturii și educației antreprenoriale în rândul studenților 2014, se observă că antreprenorii maturi sunt cei mai optimiști. Astfel, 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature cred că eșecul în afaceri este un prilej de învățare sau că nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri, față de 23% dintre antreprenorii de startup și 28% dintre studenți.

Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin

41% dintre antreprenori sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar procentele sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business.

Un procent foarte mare (20%) indică faptul că nu au un antreprenor pe care să îl urmeze ca model, în timp ce 35% au ca inspirație afacerea unui om de afaceri străin. Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri respondenți în cadrul Barometrului antreprenoriatului românesc 2016. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui.

Barometrul antreprenoriatului românesc – ediția 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. 45% dintre respondenți conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, în timp ce alți 45% dintre respondenți se regăsesc în intervalul 1-10 milioane EUR. 10% din companii au o cifră de afaceri mai mică de 1 milion EUR. Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada 28 martie – 20 aprilie 2016. Studiul Barometrul antreprenoriatului românesc măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat oferit de asociații specializate în susţinerea antreprenoriatului.

* * *

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

• Unul din cinci antreprenori maturi nu se simte inspirat în activitatea de business de niciun model de antreprenor străin sau român
• Antreprenorii tineri dedică mai mult timp evenimentelor de networking
• Birocrația este un obstacol mai important pentru antreprenorii aflați la început de drum decât pentru cei maturi
• Antreprenorii de startup sunt mai pesimiști decât cei maturi în privința mentalităților referitoare la antreprenoriat

În medie, antreprenorii români de startup muncesc la fel de mult ca antreprenorii care au afaceri mature în spate. Cei mai mulți antreprenori, indiferent de vechimea sau dimensiunea afacerii, dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România.

Datele referitoare la antreprenorii maturi și cei care conduc un startup provin din Barometrul antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, și din Barometrul afacerilor de tip startup din România 2016, realizat de EY România în colaborare cu Impact Hub.

Barometrul antreprenoriatului românesc analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. Dintre aceștia 73% depășesc ca vârstă 40 de ani și doar 1% au sub 29 de ani. Prin comparație, cei mai mulți dintre respondenții Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 se află în intervalul de vârstă 25-35 de ani. Dimensiunile afacerilor celor două categorii de antreprenori diferă de asemenea.  45% dintre respondenții Barometrului antreprenoriatului românesc conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, față de 89% dintre respondenții Barometrului afacerilor de tip startup care au afaceri cu cifră de afaceri de sub 100.000 EUR.

Antreprenorii tineri sunt mai pasionați de networking

Deși participă la evenimente de networking, se poate observa faptul că antreprenorii maturi nu o fac în aceeași măsură cu antreprenorii de startup. 64% din antreprenorii de startup participă la cel puțin un astfel de eveniment într-o săptămână, față de 53% dintre antreprenorii maturi.

Birocrația este cel mai mare obstacol pentru antreprenorii de startup

Spre deosebire de antreprenorii maturi, antreprenorii de startup consideră că birocrația (28% dintre răspunsuri) și accesul la finantare (17%) constituie cele mai mari obstacole pentru antreprenori, fiscalitatea excesivă fiind principalul obstacol doar pentru 12% din respondenți.

Problemele cadrului fiscal și legislativ au fost indicate de 35% dintre antreprenorii maturi ca reprezentând cel mai important obstacol pentru dezvoltarea afacerilor în România, în linie cu edițiile anterioare ale Barometrului EY al antreprenoriatului românesc 2012-2015. Neclaritățile legislative, lipsa de informații, legislația stufoasă, fiscalitatea excesivă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenori ce sunt corelate cu sistemul de reglementare și fiscalizare.

Antreprenorii de startup, mai pesimiști decât cei maturi

În ciuda faptului că antreprenorii de startup sunt mai tineri decât antreprenorii cu afaceri mature, 66% dintre ei situându-se în intervalul de vârstă 25-35 de ani, față de 73% respondenți ai Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, care au peste 40 de ani, tinerii antreprenori sunt mai pesimiști în privința culturii antreprenoriale din România. Astfel, 60% dintre antreprenorii de startup cred că mentalitățile românești nu sunt pro-antreprenori, comparativ cu 50% dintre antreprenorii români care consideră că mentalitățile sunt pro-antreprenori.

Unul din cinci antreprenori maturi nu se simte inspirat în activitatea de business de niciun model de antreprenor străin sau român

41% dintre antreprenorii maturi sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar procentele sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business.

La fel de mulți (20%) indică faptul că nu au un antreprenor care să îi inspire. Dintre antreprenorii străini, Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri maturi respondenți. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui, pe primul loc situându-l pe Elon Musk – antreprenor în serie, CEO Tesla Motors și fondator SpaceX și PayPal.