• Aplicațiile blockchain ar putea schimba complet modul în care lumea gestionează resursele de mediu, contribuind la o dezvoltare sustenabilă și la crearea de valoare.
• Această oportunitate rămâne în mare măsură neexploatată de investitori, dezvoltatori de aplicații și guverne, având în vedere că majoritatea proiectelor blockchain sunt orientate spre domenii precum fintech și lanțuri de aprovizionare.
• Noi platforme globale sunt necesare pentru a stimula dezvoltarea unui ecosistem blockchain responsabil în locul proiectelor specifice.

Studiul Building blockchains for a better planet realizat de PwC pentru Forumul Economic Mondial și lansat la Summitul Mondial pentru Acțiune Climatică, identifică mai mult de 65 de moduri prin care tehnologia blockchain poate fi aplicată în gestionarea celor mai presante provocări de mediu la nivel global. Raportul face parte din proiectul A patra Revoluție Industrială și analizează modul în care noile platforme globale ar putea ajuta la dezvoltarea de ecosisteme blockchain responsabile.

Aceste noi modalități prin care tehnologia blockchain poate ajuta la rezolvarea provocărilor de mediu variază de la descentralizarea gestionării resurselor naturale precum energia și apa, la crearea unor lanțuri de aprovizionare mai transparente care să conducă la un grad mai mare de sustenabilitate și să asigure noi mecanisme pentru a obține sumele considerabile, estimate la mii de miliarde de dolari, de care va fi nevoie pentru a genera o creștere economică durabilă, cu emisii reduse de carbon.

Soluțiile bazate pe tehnologia blockchain sunt explorate în prezent pentru a îmbunătăți gradul de sustenabilitate al lanțurilor de aprovizionare care au potențialul de a ajuta la depășirea activităților ilegale. Aceasta poate fi folosită, de exemplu, în a transparentiza traseul capturii de pește oceanic până ajunge la clientul final, sau pentru a urmări parcursul, pe lanțul de aprovizionare, al unor mărfuri precum uleiul de palmier, carnea de vită sau soia, din fermă până la consumatorul final. Acest nivel de transparență este vital pentru a ajuta consumatorii să ia decizii informate, pentru actualizarea practicilor lanțurilor de aprovizionare și noi practici de guvernanță. Tehnologia blockchain ar putea, de exemplu, să fie utilizată pentru a sprijini modele inovatoare de a da drepturi de folosință pentru anumite resurse către anumite comunități sau pescari.

Conform raportului, acestea, precum și alte oportunități, au rămas neexplorate într-o foarte mare măsură de către dezvoltatorii de aplicații, investitori și guverne. Acestea reprezintă o oportunitate de a debloca și monetiza valoarea care, în acest moment, este specifică sistemelor de mediu.

“Mediul de afaceri și investitorii s-au concentrat cu preponderență asupra aplicațiilor blockchain menite să transforme domeniul financiar și comerțul. Există, de asemenea și oportunități pentru a valorifica această tehnologie emergentă pentru a proteja mediul înconjurător – de la lanțuri de aprovizionare transparente, curate și etice, la stimularea consumului și producției sustenabile sau consolidarea tranziției către sisteme descentralizate de apă, mobilitate și energie bazată pe conținut redus de dioxid de carbon”, a declarat Ionuț Sas, Partener, lider al echipei de servicii de consultanță fiscală pentru sectorul de tehnologie, media și telecom, PwC România.

“Este important ca orice actor, care se gândește la dezvoltarea sau posibilitatea de a investi în aplicarea tehnologiei blockchain pentru mediu, să facă un pas înapoi și să își pună trei întrebări esențiale: va rezolva tehnologia blockchain problema actuală, pot fi gestionate în mod acceptabil riscurile și a fost construit ecosistemul potrivit pentru toate părțile implicate?”, a adăugat Sas.

În condițiile în care tehnologia blockchain este valorificată în mod corect, aceasta are un potențial semnificativ de a stimula tranziția către soluții descentralizate, mai sigure, cu o posibilitate mai mare de a conserva resursele și de a mobiliza comunitățile.

“Dacă istoria ne-a învățat ceva, trebuie să reținem că aceste schimbări cu potențial de transformare nu vor avea loc automat. Acestea vor avea nevoie de colaborarea diverselor  părți interesate provenind din domenii diferite – de la industriile de tehnologie la factorii decizionali. În plus, vor avea nevoie să fie sprijinite de platforme noi care pot susține părțile interesate să avanseze nu numai în aplicarea tehnologiei, dar și în schimbarea sistemelor care le vor permite să aibă efecte imediate”, a spus Dominic Waughray, Coordonatorul Centrului Global pentru Bunuri de larg Consum din cadrul Forumului Economic Mondial.

Raportul Building block(chain)s for a better planet este parte a unei serii de studii din cadrul proiectului A patra Revoluție Industrială pentru Pământ , derulat în colaborare cu Centrul pentru A patra Revoluție Industrială din cadrul Forumului Economic Mondial.

Raportul este disponibil aici: aici.

Despre raport:

1. Raportul Building block(chain)s for a better planet este publicat de către Inițiativa privind modelarea viitorul mediului și securitatea resurselor naturale din cadrul Forumului Economic Mondial în parteneriat cu PwC și Standford Woods Institute for the Environment. Realizarea sa a fost posibilă cu sprijin financiar din partea Fundației MAVA. Acesta face parte dintr-o serie de rapoarte din cadrul proiectului A Patra Revoluție Industrială pentru Pământ, derulat în colaborare cu Centrul pentru a patra revoluție industrială din cadrul Forumului Economic Mondial.

1. Prin asumarea rolului de a îmbunătăți viața la nivel global, Forumul Economic Mondial este Organizația Internațională pentru cooperarea dintre sectorul public și cel privat. Forumul implică cei mai importanți lideri politici, ai mediului de afaceri și alți lideri ai societății pentru a modela agendele la nivel global, regional sau la nivel de industrie. (www.weforum.org).

1. Conform, unui studiu global realizat recent de PwC pe tema viziunii mediului de afaceri cu privire la activitatea tehnologiei blockchain, 84% dintre executivii intervievați au declarat  că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain, în timp ce 15% au deja astfel de proiecte în funcțiune. Un sfert dintre executivii intervievați au precizat că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot, în timp ce 15% au proiecte deja operaționale. Aproximativ o treime (32%) susțin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare. Studiul a evaluat opiniile a 600 de executivi din 15 state pe tema dezvoltării tehnologiei blockchain și viziunii lor privind potențialul său. Raportul este disponibil aici: pwc.com/blockchainsurvey.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

În anul 2018, salariile din mediul privat au crescut ușor peste nivelurile planificate. Salariile la nivel național au crescut în medie cu 6,4%, față de ajustarea planificată (5,7%), potrivit celei de-a 20-a ediții a studiului salarial și beneficii PayWell, realizat de PwC România.

Creșteri salariale peste media pieței s-au produs în industrie (8,9%) și în retail (6,7%). În același timp, sectorul bancar (5,4%), leasing-ul (4,6%) și industria farmaceutică (4,8%) înregistrează creșteri mai mici decât media, dar depășesc totuși procentele bugetate anterior.

În ceea ce privește categoriile de personal, cele mai mari creșteri ale salariilor au fost înregistrate de muncitori/operatori (calificați și necalificați) – 7,7%. Dintre toate categoriile de personal analizate, nivelurile de conducere au avut cele mai mici creșteri ale salariilor, puțin sub 6%.

Comparativ cu edițiile anterioare ale studiului PayWell, creșterile salariale păstrează o traiectorie ascendentă. Creșterea medie a fost de 3,7% în 2016 și de 5,1% în 2017. Toate sectoarele analizate au înregistrat creșteri mai mari decât în 2017. Cu toate acestea, sectorul bancar se evidențiază cu o rată de creștere mai mult decât dublă față de 2017 (5,4% în 2018, față de 2,1%).

Ritmul accelerat de creștere salarială este determinat și de fluctuația ridicată a personalului. Rata medie a fluctuației de personal (plecări voluntare) a fost de 17,4% în 2018, cu aproape 4 puncte procentuale mai mare decât în 2017.

„Creșterile salariale peste medie reprezintă unul dintre stimulentele utilizate de companii pentru a atenua problema deficitului forței de muncă. În plus, vedem o creștere semnificativă a salariilor lucrătorilor din producție și din sectorul hotelier, în timp ce sectoarele de retail și cel bancar rămân în urmă ca nivel de evoluție salarială. Problemele cu care se confruntă în prezent piața forței de muncă din România au cauze mai profunde și sunt potențate de emigrație și lipsa corelării dintre sistemul de educație și cerințele economiei“, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță fiscală și Juridică, PwC România.

În ceea ce privește planurile pentru anul 2019, companiile estimează o creștere mai mică, în medie de 4,6%. Acestea au planificat o majorare cu 6,5% a salariilor pentru personalul implicat în producție, în timp ce pentru restul categoriilor de personal creșterea nu va fi mai mare de 5% anul viitor.

În ceea ce privește modificările privind transferul de contribuții sociale, aproximativ două treimi dintre companiile participante la studiu (63%) au majorat deja salariul brut, în timp ce 20% au utilizat mecanismul de compensare prin bonus. Doar 17% dintre companiile private au avut o abordare mixtă, ceea ce înseamnă că au crescut salariul brut pentru unele posturi, în timp ce pentru alte poziții compensarea s-a făcut prin oferirea de bonus.

„Deficitul forței de muncă pune presiune pe angajatori pentru a găsi și alte metode, în afara salariului, de a-și motiva atât proprii angajați, cât și de a atrage potențiali angajați. Este o cursă a flexibilității companiilor în a reuși să devină cât mai atractive, în contextul în care, atât dinamica pieței forței de muncă, cât și dorințele și nevoile generațiilor noi de angajați sunt tot mai diverse”, spune Ionuț Sas, Partener, Departamentul de Consultanță fiscală și Juridică, PwC România.

Pe lângă salarii, puțin peste jumătate dintre companii (53%) oferă bonusuri fixe angajaților cu diverse ocazii. Companiile care activează în sectorul industrial și în retail conduc în clasamentul bonusurilor fixe, 68% și respectiv 73% dintre acestea oferă un bonus fix. Alte sectoare tind să prefere bonusuri legate de performanță, ca supliment la salarii.

În 2018, numărul de companii orientate să ofere beneficii cu impact asupra echilibrului între serviciu și viața personală este mai mare decât în 2017. În acest sens, 55% dintre companii au program de lucru flexibil, jumătate dintre organizații implică angajații lor în activități de responsabilitate socială (CSR), în timp ce 26% oferă abonamente la biblioteci online de cărți. Acesta este modul în care companiile răspund cerințelor angajaților pentru a asigura retenția personalului.

“Companiile din mediul privat sunt din ce în ce mai mult sub presiunea pieței muncii. Scăderea personalului calificat disponibil la toate nivelurile, în special pentru categoria de muncitori, la care se adaugă concurența din sectorul public, devenit atractiv în urma creșterilor salariale, au adus capitalul uman și bugetele aferente acestuia pe lista de priorități a oamenilor de afaceri. Deoarece piața forței de muncă va deveni din ce în ce mai competitivă, managerii și departamentele de resurse umane trebuie să investească în programe de creștere a productivității pentru a-și putea susține planurile de dezvoltare, dovedind creativitate în ceea ce privește atragerea și retenția personalului, precum și pentru crearea competențelor necesare în rândul angajaților prin programe proprii“, a spus Oana Munteanu, Lider al Departamentului de Consultanță în resurse umane, PwC România.

Despre PayWell

PwC a realizat studiul în perioada ianuarie-august 2018. Raportul analizează 97 de companii din sectoarele bancar, leasing, farmaceutice, produse industriale, retail și hoteluri. Participarea la studiu presupune furnizarea de informații privind nivelurile salariale și politicile de compensații și beneficii din cadrul organizațiilor intervievate.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• În următorii 3 până la 5 ani, China ar putea depăși Statele Unite ale Americii, devenind astfel lider în dezvoltarea tehnologiei blockchain.

• Încrederea și incertitudinea privind reglementarea sunt cele mai mari obstacole identificate în adoptarea tehnologiei blockchain de către companii.

Dintre executivii intervievați în cadrul studiului PwC, 84% declară că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain, în timp ce 15% au deja proiecte în funcțiune care folosesc această tehnologie.

În cadrul studiului PwC Blockchain is here. What’s your next move? au fost intervievați 600 de executivi din 15 state și teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain și viziunea pe care o au privind potențialul acesteia.

Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează companiile și comerțul, studiul indică în mod clar teama organizațiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunități de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacțiilor, precum și un grad mai mare de transparență și trasabilitate.

Un sfert dintre executivii intervievați declară că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot în timp ce 15% au proiecte deja operaționale. Aproximativ o treime (32%) susțin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare.

SUA (29%), China (18%), și Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilități de a dezvolta proiecte bazate pe această tehnologie. Cu toate acestea, respondenții cred că în următorii 3 până la 5 ani China va depăși Statele Unite ale Americii (30%), mutând centrul de influență și activitate privind tehnologia blockchain din SUA și Europa.

De asemenea, studiul relevă preponderența serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenți consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potențial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic și utilitățile (14%), cel al sănătății și de îngrijire personală (14%), și cel al producției industriale (12%).

Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate și răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absența unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiție directă).

În ciuda potențialului pe care tehnologia blockchain îl are, aproape jumătate (45%) dintre respondenți identifică încrederea drept unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării sale. 48% consideră că un alt obstacol este nesiguranța în privința reglementărilor. De asemenea, cele mai multe rețineri în ceea ce privește încrederea între utilizatori au fost notate în Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), și Hong Kong (35%), indicând, în parte, influența serviciilor financiare în dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe rețineri în ceea ce privește incertitudinea din punct de vedere al reglementării au fost observate în Germania (38%), Australia (37%) și Regatul Unit (32%).

„Dezvoltarea și implementarea tehnologiei blockchain pentru a-și atinge potențialul nu reprezintă un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor și proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business și de un ecosistem care să îl susțină; cu reguli, standarde, precum și flexibilitate în a lucra cu schimbările pe planul reglementărilor. Transparența și trasabilitatea tranzacțiilor trebuie să fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate în dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adopția la scară largă. Pe de altă parte, considerăm necesară o conlucrare cât mai strânsă între companiile care dezvoltă această tehnologie și autoritățile de reglementare pentru a crește gradul de încredere și a crea un cadru de reglementare care să aibă în vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odată ce au fost adresate aceste două probleme ale blockchain vom asista atât la dezvoltarea de noi aplicații și utilizări cât și la o adopție mai facilă a acestei tehnologii,” consideră Ionuț Sas, Partener în cadrul Departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România.  

Unul din trei respondenți, care au declarat o implicare scăzută sau chiar neimplicare în dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absența progresului în privința costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum și probleme de administrare (14%).

Studiul identifică patru domenii cheie asupra cărora ar trebui orientată atenția în procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain:

a) Crearea unui business case: organizațiile pot porni de la un nivel redus, dar trebuie să își fixeze un scop al inițiativei astfel încât ceilalți participanți să-l poată identifica și, ulterior să se poată alinia acestuia.

b) Dezvoltarea unui ecosistem: Participanții ar trebui să provină din companii diferite aflate în aceeași industrie pentru a lucra împreună la un set de reguli care să stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondenții care deja aveau aplicații în implementare, 88% au declarat fie că erau lideri, fie membri activi în cadrul unui consorțiu blockchain.

c) Crearea unui design care să țină cont de activitatea utilizatorilor (ce pot să vadă și cum pot acționa): Partenerii au nevoie de reguli și standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesioniști în zona de risc de la bun început (în domenii precum cel juridic, al conformității și securității cibernetice) va asigura crearea unor cadre de funcționare ale tehnologiei blockchain în care autoritățile de reglementare și utilizatorii să poată avea încredere.

d) Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizează dezvoltatorii industriei blockchain că ar trebui să urmărească, dar să nu aștepte ca reglementările să evolueze în următorii ani. Din contră, este vital să se implice alături de autoritățile de reglementare în a profila modul în care mediul va evolua.

Raportul este disponibil aici: pwc.com/blockchainsurvey

Contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% şi 1,5%), potrivit unui studiu al PwC România. Din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.

România deţine a opta cea mai mare suprafață împădurită din UE. Astfel, la finalul lui 2015 suprafața forestieră națională era de 6,86 mil. hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 încoace, însă suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% față de 1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 (în scădere de la 88% în 1990).

În același timp, țara noastră ocupă doar locul 20 în UE în funcție de gradul de acoperire forestieră – la finalul lui 2015, suprafața forestieră reprezenta 29% din suprafața totală a terenurilor țării, în crestere cu 2% față de 1990. Astfel, gradul de acoperire forestieră al României se situează sub media UE (37%) și sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). România are circa 2,2 mil. hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire. Pentru comparație, țările UE cu cea mai mare suprafață de pădure și cel mai mare grad de împădurire sunt: Suedia (28 mil. hectare, 64% acoperire) și Finlanda (22,2 mil. hectare, 66% acoperire) – ţări care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată.

Sectorul silvic şi al prelucrării lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei.  De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forței de muncă în zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producție. Potrivit studiului PwC, investițiile în sectorul de prelucrare a lemnului au fost în medie de 200 milioane de Euro pe an.

„România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, România are în prezent cea mai scăzută productivitate a forței de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unități de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu față de media europeană de 4,3 ULA / 1,000 ha. Printre motivele productivității scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită. În țările membre UE, în medie, un singur angajat din administrația publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult față de suprafața gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din România”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

În 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare în România a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (în scădere de la 88% în 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE.

Totuși, țara noastră s-a situat în 2015 pe locul 6 în ceea ce privește raportul dintre volumul de lemn și suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare (280 m³/ha), cu mult peste media UE (172 m³/ha).

Creșterea naturală a pădurilor din România este de circa 5,4 m³/ha/an (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică) sau de circa 7.8 m³/ha/an (în conformitate cu Inventarul Forestier Național).

În 2014, România a fost cel mai mare al 9-lea procesator și comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat și comercializat din Uniune (420,4 mil. m³). Însă având în vedere gradul redus de exploatare forestieră, această contribuție ar putea crește.

În România, producția (15,1 mil. m³) a fost peste media UE (14,5 mil. m³), în timp ce doar o proporție mică din lemnul brut recoltat a fost exportată (0,5 mil. m³). Media exporturilor din UE a fost de 1,7 mil. m³.  În schimb, pentru a susține capacitatea de producție și nevoia de aprovizionare, de-a lungul lanțului valoric, au fost importați 1,6 mil. m³ adiționali. În condițiile unei mai bune utilizări a pădurilor, cererea pentru acest volum ar putea fi acoperită exclusiv din producția internă.

O mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire (5 mil. m³ în România, semnificativ mai mare față de media UE – 3,39 mil. m³). O parte importantă a consumului intern a fost acoperită prin importul a 1.01 mil. m³, acest lucru confirmând faptul că există cerere care ar putea fi acoperită din producția internă.

„România exportă majoritatea producției sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanțul valoric. Astfel, țara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară și secundară pe lanțul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată (mobilier, locuințe, construcții). Este necesară o utilizare mai intensă a potențialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creșterea anuală a volumului de lemn pe picior, dar și a celui recoltat”, a adăugat Bogdan Belciu.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.