Directorii financiari se confruntă cu o schimbare a rolului lor în cadrul organizaţiei, atât din punct de vedere al atribuţiilor deţinute cât şi al percepţiei avute de către directorii generali (CEO) și consiliile de administrație. Astfel, pe lângă aptitudinile tradiționale de management financiar, aceștia trebuie să aibă în egală măsură și abilitatea de a planifica strategic pe termen lung. Acestea sunt concluziile noului studiu EY, The DNA of the CFO, care are la bază o cercetare derulată la nivel global, în rândurile a 769 de directori financiari.

Conform studiului, rolul directorului financiar în cadrul unei organizaţii este mult mai amplu în prezent, fiind din ce în ce mai dificilă realizarea unei fișe a postului corecte și cuprinzătoare. De altfel, 64% dintre directorii financiari sunt de părere că rolul lor presupune o arie mult mai largă decât aspectele şi operaţiunile financiare.

Astfel, așteptările în ceea ce îi priveşte pe directorii financiari sunt din ce în ce mai crescute. Aceştia au devenit multidisciplinari, nevoiţi să îşi dedice timpul nu doar analizelor financiare ci şi dezvoltării liniilor strategice ale companiei, fiind în egală măsură prezenţi în prima linie de comunicare cu părţile direct interesate.

Transformarea digitală redefinește rolul directorului financiar

Aşteptările avute de la directorii financiari şi tranziţia către un rol mult mai important al acestora în cadrul organizaţiilor au fost influenţate de trecerea către mediul digital, disponibilitatea şi natura informaţiilor furnizate, riscurile şi nesiguranţa existente şi controlul autorităţilor şi părţilor interesate.

Tranziţia către mediul digital, devenită prioritate în toate industriile, a impus găsirea un echilibru între creşterea bazată pe inovaţie şi o gestionare corectă a riscurilor. Astfel, 58 % dintre directorii financiari consideră că trebuie să îşi consolideze cunoştinţele în legătură cu mediul digital, noile tehnologii şi tehnicile de analiză.

Informaţia este esenţială, fiind fundamentul consilierii strategice în orice afacere. Programele specializate de colectare a datelor şi înregistrare în timp real a tranzacţiilor sunt instrumente ce oferă avantaje atât din punct de vedere al transparenţei organizaţiilor cu privire la informaţiile furnizate cât şi al costurilor implicate, simţitor mai mici. 57 % dintre directorii financiari sunt de părere că furnizarea de informaţii corecte şi complete este un atu decisiv al acestei funcţii.

CFO 2.0?

Profilul directorului financiar de succes diferă, în funcție de vârstă și de domeniul de activitate. Dintre cei tineri (sub 39 de ani), doar 23% dețin o specializare în contabilitate (spre deosebire de 46%, din generația 40-49 de ani). Majoritatea directorilor financiari tineri consideră că poziția lor e importantă în managementul riscului și în etica luării deciziilor. În plus, ei simt că au nevoie să-și dezvolte abilitățile de conducere și de a forma echipe.

Cum se poate pregăti un CFO pentru viitor? Concentrându-se pe trei elemente: competențele personale, considerațiile strategice și forțele externe. În general, un director financiar are expertiză în operațiuni, finanțe și strategie, dar – în funcție de preferințele sale, de nevoile companiei – se poate concentra doar pe una dintre ele. Însă capacitatea de a conduce stă la baza tuturor celor trei elemente.

Întrucât rolul directorului financiar devine din ce în ce mai complex, acesta trebuie să fie într-un proces continuu de învățare. Pe de altă parte, există profesioniști care cred că, în contextul în care responsabilitățile unui CFO sunt foarte diverse, e nevoie de mai mulți oameni din cadrul organizației care să și le asume.

Cum își va păstra directorul financiar puterea de decizie?

În economia de azi, regulile strategiei și alte competiției sunt într-o permanentă schimbare. E suficient să ne gândim la Amazon, Google sau Uber. Prin urmare, unul dintre rolurile directorului financiar este acela de a identifica strategii alternative – colaborări cu antreprenori și start-up-uri sau investiții în zona de digital.

În concluzie, mediul de lucru al directorului financiar este cel mai complex, mai imprevizibil și mai interconectat de până acum. Și, pentru că acesta va continua să se schimbe, un CFO de succes trebuie să-și definească singur, în mod proactiv, rolul pe care îl va juca în acest mediu și în conducerea organizației pentru care lucrează. Riscul neadaptării la această nouă realitate este eliminarea din cercul factorilor de decizie.

Despre The DNA of the CFO

Acest material se bazează informaţiile obţinute în urma unui studiu efectuat în perioada decembrie 2015 – februarie 2016 în rândul a 769 de directori financiari, derulat la nivel global de către EY. Metodologia a cuprins atât interviuri în profunzime cu 21 de directori financiari cât şi un studiu amănunţit asupra modului în care este schimbat rolul deţinut de directori financiari în diverse sectoare şi industrii, în sensul multidisciplinării acestuia prin prisma unor noi factori direct legaţi de dezvoltarea companiilor. Acesta este al doilea studiu publicat de specialiştii EY pe acest subiect şi doreşte să sublinieze schimbările şi diferenţele rezultate în cei 6 ani de la publicarea primului material. Pentru mai multe informaţii, inclusiv grafice care sintetizează principalele rezultate, vizitaţi: ey.com/dnaofthecfo.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence şi Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Companiile industriale din toate sectoarele la nivel global trec printr-o a patra revoluţie industrială, care ar putea fi numită „Industria 4.0”. Tranziţia către această nouă realitate industrială digitală este în plină desfăşurare peste tot în lume: aproximativ o treime dintre companii îşi evaluează deja nivelul digitalizării ca fiind unul ridicat, iar acest nivel este aşteptat să crească în medie de la 33% la 72% în următorii 5 ani.

Liderii companiilor industriale digitalizează activităţi esenţiale în cadrul propriului lanţ vertical al valorii şi de asemenea în relaţia cu partenerii la nivel orizontal din lanţul de aprovizionare. În plus, îşi îmbunătăţesc portofoliul de produse introducând funcţionalităţi digitale şi servicii de date inovatoare. La nivel mondial, companiile intenţionează să investească anual aproximativ 5% din venitul realizat din vânzările digitale în procesul de digitalizare. Pe baza sondajelor realizate în rândul sectoarelor industriale, 5% din venitul realizat din vânzările digitale corespunde cu o investiţie totală de 907  miliarde de dolari. Aceste investiţii se vor axa în principal pe dezvoltarea de tehnologii digitale precum senzori sau dispozitive de conectare, software şi aplicaţii precum sisteme de prelucrare. Mai mult decât atât, companiile investesc în formarea angajaţilor şi în implementarea schimbării organizaţionale necesare. Mai mult de jumătate dintre aceste companii (55%) consideră că îşi vor amortiza aceste cheltuieli în decursul a doi ani. Acestea sunt rezultatele studiului global PwC Industry 4.0: Building the digital enterprise în cadrul căruia au fost chestionate peste 2.000 de companii din nouă sectoare industriale din 26 de ţări.

Pe parcursul acestei tranziţii, managerii companiilor analizate estimează o reducere a costurilor în medie de 3,6% pe an şi venituri suplimentare anuale în medie de 2,9%. În termeni absoluţi, acest fapt corespunde cu o reducere a costurilor în valoare de 421 de miliarde de dolari şi cu o creştere concomitentă a veniturilor de 493 de miliarde de dolari.

 “Companiile se aşteaptă ca digitalizarea să aducă beneficii uriaşe şi, în consecinţă, investesc sume mari în acest proces. Studiul nostru arată că această tranziţie are loc în egală măsură în toate ţările analizate, nu numai în cele industrializate.  Dacă cel puţin jumătate dintre aşteptările legate de Industria 4.0 se concretizează, acest lucru va schimba în mod fundamental mediul concurenţial în următorii cinci ani”, a declarat Mircea Bozga, Partener, Servicii de Audit, PwC România

La sfârşitul acestui proces de transformare, companiile industriale de succes vor deveni cu adevărat întreprinderi digitale, având produse fizice la bază, completate de  interfețe digitale şi servicii de date inovatoare. Aceste întreprinderi digitale vor colabora cu clienţii şi furnizorii în ecosisteme industriale digitale.

Analiza datelor este motorul Industriei 4.0

Peste 80% dintre companii se aşteaptă ca metodele de analiză a datelor să aibă o influenţă semnificativă asupra proceselor de luare a deciziilor în decursul următorilor cinci ani. “Analizarea datelor în mod profesional oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt utilizate produsele şi face posibilă relaţia pe termen lung cu clienţii. ”Instrumentele de analiză a datelor permit dezvoltarea produselor şi totodată le permit companiilor să-şi extindă serviciile şi să-şi alinieze si mai bine ofertele cu nevoile clieţilor”, a adăugat Mircea Bozga.

Lipsa expertizei: o barieră în calea Industriei 4.0

Problemele identificate de companiile analizate în implementarea Industriei 4.0 sunt mai degrabă cele ce ţin de lipsa unei culturi, viziuni sau formări interne în domeniul digital, precum şi lipsa specialiştilor, decât cele legate de achiziţionarea tehnologiei necesare. De exemplu, aproximativ 40% dintre companiile participante la sondaj se bazează pe expertiza angajaţilor de analiză a datelor, dar nu au departamente dedicate pentru aceste sarcini. “Dezvoltarea unei expertize sănătoase în analiza datelor şi digitalizare în cadrul propriei companii este o decizie înţeleaptă. Experţii individuali care colectează şi evaluează datele nu sunt suficienţi pentru implementarea cu succes a strategiilor asociate Industriei 4.0. Pentru a le putea folosi ca bază în procesul de luare a deciziilor, companiile au nevoie de baze de date, algoritmi şi recomandări care pot fi implementate, pregătite în mod profesionist”, precizează Mircea Bozga.

Studiul subliniază încă o precondiţie necesară în vederea unei digitalizări de succes în domeniul securităţii datelor.

„Ecosistemele digitale pot funcţiona numai dacă toţi participanţii pot avea încredere că datele lor nu vor ajunge pe mâini nepotrivite. Acest lucru necesită eforturi considerabile din partea companiilor, investiţii substanţiale în securitatea sistemelor şi standarde clare de protecţie a datelor” adăugă Mircea Bozga.

Digitalizarea are un impact atât la nivel orizontal cât şi vertical asupra lanţului valoric. Acest fapt presupune că, pe de o parte companiile trebuie să să-şi integreze şi să-şi digitalizeze mai bine fluxul vertical de date, de la dezvoltarea produselor şi achiziţii până la prelucrare şi logistica transporturilor. Iar pe de altă parte, presupune o colaborare orizontală cu furnizori cheie, clienţi şi alţi parteneri din lanţul valoric, de exemplu utilizând soluţii de identificare si monitorizare a produselor. Pentru companii aceste aspecte implică crearea unor soluţii digitale complexe.

În plus, companiile dezvoltă noi produse şi servicii având caracteristici digitale, care acoperă întregul ciclu de viaţă al produsului şi prin urmare facilitează un contact mai apropiat cu consumatorii finali. Companiile investesc de asemenea în servicii digitale şi creează soluţii complete adaptate ecosistemului clienţilor lor, de cele mai multe ori în colaborare cu partenerii din lanţul valoric.

Obiectivele digitalizării variază de la ţară la ţară

Deşi la nivel mondial companiile avansează în procesul de implementare a Industriei 4.0, studiul dezvăluie anumite caracteristici regionale la nivelul obiectivelor: companiile din Japonia şi Germania implementează digitalizarea în primul rând pentru a-şi spori eficienţa şi calitatea produselor. În SUA tendinţa este de a dezvolta noi modele de afaceri cu ajutorul ofertelor şi serviciilor digitale şi să asigure aceste produse şi servicii în manieră digitală cât mai rapid posibil. Companiile din industria prelucrătoare din China se concentrează pe metode de a face faţă competitorilor internaţionali prin reducerea costurilor. „Studiul nostru arată că nivelul integrării digitale va fi în linii mari comparabil între regiuni în următorii cinci ani, în frunte cu ţări precum Japonia, Germania şi SUA. Nu ne aşteptăm ca Industria 4.0 să divizeze regiuni, ci să creeze o legătură puternică între companii şi ţări, prin urmare chiar să promoveze globalizarea”, conchide Mircea Bozga.

Despre studiu:

Pentru mai multe informaţii şi pentru vizualizarea întregului raport, vă rugăm să accesaţi: pwc.com/industry40

Metodologie:

Studiul se bazează pe  cercetarea derulată în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2016, implicând peste 2.000 de directori executivi din companii de produse industriale din 26 de ţări. Majoritatea participanţilor au fost Directori de digitalizare şi alţi directori executivi cu responsabilităţi la înalt nivel  în companiile lor în ceea ce priveşte strategia şi activităţile din cadrul proiectului Industria 4.0. Rezultatele au fost ponderate în raport cu PIB-ul pe ţară pentru a asigura o perspectivă echilibrată asupra rezultatelor globale.

Definirea Industriei 4.0 – cea de-a patra revoluţie industrială

Industria 4.0 se axează pe digitalizarea de la un capăt la altul a tuturor activelor fizice şi proceselor precum şi integrarea în ecosisteme digitale împreună cu partenerii din lanţul valoric. Managementul şi analiza datelor (Data&Analytics) reprezintă o capacitate de bază pentru Industria 4.0. Aplicaţiile Industriei 4.0 sunt facilitate de tehnologii specifice.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Aplicarea schemelor de ajutor de stat pentru sectorul cinematografic ar putea duce la creşterea de până la 5 ori a producţiilor de film realizate în România, ducând la o valoare de aproape 250 de milioane de Euro anual, precum şi la crearea de până la 4000 de noi locuri de muncă în industriile creative şi în cele conexe, arată un studiu al PwC România.

De asemenea, efectul de multiplicare indirect indus în economie ar putea ajunge până la o valoare de aproximativ 850-974 de milioane de Euro anual, prin creşterea activităţii în sectoarele de turism, transport şi servicii.

În plus, impactul bugetar al aplicării unei astfel de scheme ar fi unul pozitiv, cu venituri rezultate de 120-130 de milioane de Euro anual pentru bugetul de stat.

„În prezent, 20 de state din Uniunea Europeană aplică scheme de ajutor financiar pentru industria cinematografică, iar rezultatele implementării unor astfel de scheme au fost de-a dreptul spectaculoase în ţări precum Cehia sau Croaţia, care au atras foarte multe producţii de film străine. De altfel, schema s-a dovedit de aşa mare succes în Cehia, încât în momentul de faţă autorităţile de la Praga iau în considerare majorarea nivelului subvenţiilor de la 20% la 25% din cheltuielile eligibile din bugetul unei producţii cinematografice internaţionale turnate în Cehia”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

„România are atu-uri incontensabile în acest domeniu (cineaşti foarte talentaţi, locuri de filmare extrem de variate şi ofertante etc., imaginea pozitivă de care se bucură cinematografia românească în străinătate ca urmare a peliculelor premiate din ultimii ani), însă în lipsa unor instrumente financiare şi fiscale de susţinere şi atragere a producţiilor internaţionale de film, tot acest potenţial rămâne nevalorificat”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Statele membre ale Uniunii Europene cu importante producții cinematografice precum Marea Britanie (începând cu anul 2006) și Franța (2008), Germania (2007) dar și alte state, în special din Europa Centrală și de Est precum Ungaria (2003), Cehia (2010), Polonia (2007), Croația (2012) au instituit de-a lungul anilor scheme de ajutor de stat pentru producția cinematografică, reușind să atragă investiții străine directe în acest domeniu de activitate industrială și culturală. Formele prin care se acordă ajutorul de stat sunt diverse, având la bază scutiri sau reduceri de impozite și taxe, dar şi subvenţii directe. O condiție pentru ca investitorii să beneficieze de stimulentele fiscale prevăzute este ca o parte minimă din producția de film să fie realizată pe teritoriul statului care acordă facilitatea fiscală.

Cehia acordă subvenții și facilități fiscale de 20% din valoarea cheltuielilor locale cu un buget mediu anual de 45 milioane euro pentru anii 2015-2018. Ungaria acordă subvenții și facilități fiscale de 25% din valoarea cheltuielilor locale cu un buget mediu anual de 38,5 milioane euro (231 milioane pentru perioada 2008-2013). În Polonia se acordă subvenții și facilități fiscale de 50% din buget, dar nu mai mult de 1 milion de euro, cu un buget mediu anual de 30 milioane euro. Croația a introdus în 2012 o schemă de ajutor de stat prin care acordă facilități de 20% din costurile eligibile, dar nu mai mult de 2,65 milioane Euro pentru un film.

Creșterea producției de film, după implementarea schemelor de ajutor de stat, a fost remarcabilă: Ungaria a realizat 133 milioane Euro după implementarea schemei în 2003, crescând industria cu 500% din punct de vedere valoric. Cehia, care a realizat 100 milioane Euro după implementarea schemei din 2010, a înregistrat o creştere de 300% faţă de perioada în care schema nu era implementată. Polonia a realizat peste 134 milioane Euro după implementarea schemei în 2007. În Polonia funcționează și 9 scheme de ajutor de stat regionale. Sectorul a cunoscut o creștere medie anuală de 63% în Cehia, de 50% în Ungaria și de 13% în Polonia.

PwC a propus aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru industria cinematografică din România, similară cu cele din celelalte state din Europa Centrală şi de Est. Aceasta ar urma să fie aplicată pentru o perioadă de 5 ani, cu sumă medie anuală de 30 de milioane de Euro, care să acopere rambursarea a 25% din totalul cheltuielilor eligibile pentru producţia internaţională de film realizate pe teritoriul României şi a 50% din impozitul pe venit al persoanelor nerezidente, eligibile, plătit în România.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro

Competiția din piață determină companiile să își construiască o reputație puternică

McGuireWoods Romania, în parteneriat cu Sfera Business, a lansat studiul Cum comunică strategic companiile din România? în cadrul unei dezbateri care a reunit profesioniști responsabili de comunicare strategică, afaceri publice și guvernamentale din companii de renume. Rezultatele studiului evidențiază faptul că 73% dintre companii, indiferent de mărimea veniturilor, ar externaliza activitatea de comunicare strategică și pe cea de public affairs & government relations (PA&GR ) pentru a obține expertiza consultanților.

Managementul reputației

În România, managementul reputației, înțeles drept notorietatea companiei, are o importanță majoră. Totuși, veniturile obţinute determină nivelul de instituționalizare a funcțiilor de comunicare strategică, afaceri publice şi guvernamentale. 89% dintre companiile care au venituri de peste 100 milioane euro au un departament de comunicare strategică, spre deosebire de 33% dintre companiile cu venituri de până la 1 milion euro.

58% dintre companiile respondente spun că au o strategie de comunicare formală, iar 16% spun că au o astfel de strategie însă nu este una formalizată. La celălalt capăt al spectrului de răspunsuri 19% dintre companii spun că plănuiesc să își definească o strategie de comunicare, dar 4% nu au și nici nu planifică definirea unei strategii în acest sens.

Rezultatele studiului arată şi o legătură directă între mărimea companiei, veniturile ei şi probabilitatea de avea o strategie de comunicare. Astfel, pe măsură ce firmele cresc,  acestea acordă o importanță secundară comunicării (33% dintre companiile cu venituri între 1-10 milioane euro au o strategie de comunicare), dar odată ce ating pragul de 50 milioane euro, își reiau focusul pe comunicare. În ceea ce privește funcția de PA&GR, 54% dintre companiile cu venituri între 10 și peste 100 milioane euro au un departament dedicat acestor activități şi doar 30% dintre cele cu venituri sub 10 milioane euro.

„Studiul nostru, aflat acum la prima ediție, își propune să identifice tendințele din comunicarea strategică, afacerile publice și relațiile guvernamentale care sunt relevante pentru mediul de business românesc”, a declarat Elena Badea, Partner, Sfera Business. “Ne dorim să punem la dispoziția profesioniştilor din domeniu, dar și a executivilor de top, un set relevant de informații care să le faciliteze înțelegerea modului în care companiile din diverse industrii din România evoluează de la an la an în comunicarea strategică. Aceste informaţii sunt utile și în construirea relației cu clienții și cu toate celelalte audiențe relevante, într-un mediu de afaceri din ce în ce mai mult centrat pe comunicare”, a adăugat Elena Badea.

Strategia de business

Pentru 74% dintre companii strategia de comunicare este parte integrantă a strategiei de business. Numai o strategie de comunicare aliniată cu valorile și obiectivele strategice ale afacerii va genera, pe de o parte încredere și implicare în interior, iar pe de altă parte credibilitate și notorietate în exteriorul organizației.

Pentru 48% dintre companiile românești audiența principală în comunicarea externă sunt clienții. Urmează publicul în general cu 19%, comunitatea din care face parte compania cu 17%, jurnaliștii cu 8% și autoritățile cu 4% din totalul de răspunsuri.

Studiul confirmă şi faptul că firmele înţeleg beneficiile aduse de profesioniştii în comunicare şi/sau afaceri publice şi guvernamentale. Astfel, aceştia sunt implicați în planificarea strategică în 45% dintre cazuri, iar în 32% dintre cazuri implicarea lor este parțială. De asemenea, în 45% dintre companiile respondente activitatea de comunicare strategică este separată de cea de Public Affairs & Government Relations.

„Ne-am propus să măsurăm câteva aspecte cheie ce caracterizează funcțiile de comunicare strategică și pe cea corelată de Public Affairs & Government Relations pentru a aduce în prim plan modul în care companiile românești privesc aceste două activităţi. Credem că este momentul ca toate companiile, de la cele aflate la început de drum, până la cele medii și mari, să includă comunicarea ca dimensiune strategică în cadrul viziunii și planului lor de business. Numai astfel vor putea fi competitive și vor putea răspunde cerințelor generațiilor viitoare de clienți și parteneri de afaceri – începând cu cei din generația Y”, a declarat Nadia Crișan, Senior Vice President și Managing Director McGuireWoods Consulting.

Despre studiu

Studiul Cum comunică strategic companiile din România? are la bază un chestionar aplicat în perioada 24 februarie – 9 aprilie 2016. În raport se analizează răspunsurile obținute prin aplicarea chestionarului online alcătuit din 24 de întrebări de la 141 de respondenţi, dintre care 26% executivi de top și 34% specialiști în marketing și comunicare din mediul local de business. Companiile care au răspuns la chestionar sunt 38% firme românești, 50% firme străine și 12% companii cu capital mixt. 35% dintre companiile respondente au înregistrat în anul 2015 venituri de peste 100 milioane euro, 11% au avut venituri de 50-100 milioane euro, 12% de 10-50 milioane euro și 24% de 1-10 milioane euro.

Despre  McGuireWoods Consulting

Fondată în anul 1998, McGuireWoods Consulting LLC este o companie de Public Affairs care oferă clienților săi servicii integrate de relații guvernamentale, comunicare strategică și de dezvoltare a afacerilor. McGuireWoods Consulting este o subsidiară a McGuireWoods LLP, o firmă de avocatură internațională, cu peste 1000 de avocați. Din 2010, McGuireWoods Consulting se clasează în top 20 între cele 1900 de firme de relaţii guvernamentale din Washington DC, conform raportului anual editat de National Law Journal. Pentru mai multe informații, vizitați pagina web a McGuireWoods Consulting: www.mcguirewoodsconsulting.com.

Despre Sfera Business

Sfera Business este o companie de training și consultanță înființată în anul 2010. Suntem o firmă de training și consultanță axată pe oferirea de soluții integrate în vânzări, management și relații cu clienții. Lucrăm alături de clienții noștri pentru a găsi soluții practice prin care ei să obțină creșterea dorită. Lucrăm întotdeauna personalizat pornind de la nevoile clientului. Fiecare program este dedicat unei singure companii. Înțelegem rapid provocările de business și ne asigurăm că obținem rezultate conforme cu așteptările managementului. Descoperiți mai multe detalii despre noi și echipa noastră pe www.sferabusiness.ro.

Managementul companiilor care activează în România percepe tot mai mult activitatea de responsabilitate socială corporativă (CSR) drept o funcție strategică, pe care o integrează în politica mai largă de sustenabilitate, arată cea de-a patra ediție a studiului Tendințe și realități CSR în România – 2016, realizat de EY România și CSRmedia.ro.

Astfel, 88% dintre companiile respondente la ediția de anul acesta spun că s-au implicat în proiecte de responsabilitate socială corporativă în 2015. Acest rezultat marchează un interes mai mare din partea companiilor de a integra activități de CSR în strategia lor de afaceri.

Deși cele două motive principale pentru care companiile s-au implicat în proiecte de CSR în 2015 au rămas: faptul că le aduce recunoaștere și vizibilitate (56%) și faptul că această activitate face parte din strategia lor de relații publice (46%), acestea sunt în scădere puternică față de 2014. În schimb, observăm creșteri semnificative ale motivațiilor de tipul: acționarii noștri cer această implicare (40%), valoarea financiară a companiei crește (25%) și suntem obligați prin politica firmei (21%). Această evoluție indică o abordare strategică, de sus în jos a activităților de CSR.

„Este un moment de referință pentru mediul de business din România, care se pregătește pentru raportarea non-financiara din 2017. Pentru prima dată în acest an, 40% dintre companii sunt motivate să se implice în activități de CSR pentru că acționarii lor cer asta, în timp ce 25% se implică pentru că aceste activități cresc valoarea financiară a companiei. Vedem așadar o evoluție a practicilor de responsabilitate socială și de sustenabilitate, care ne indică o maturizare susținută a pieței, a politicilor existente și a profesioniștilor din domeniu. Dar și mai important, vedem o nouă înțelegere strategică a acestei funcții la nivelul managementului de top al companiilor din România”, declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

A patra ediție a studiului Tendințe și realități CSR în România are la bază un chestionar aplicat în perioada 25 aprilie – 25 mai 2016. În raport se analizează răspunsurile a 150 de executivi de top din segmentul local de business și specialiști din domeniul CSR la 37 de întrebări.

Bugetele de CSR în România

În 2016, bugetele de CSR au stagnat într-o măsură mai mare decât în 2015 (41% față de 35%). Totuși, 47% dintre respondenți au indicat o creștere a bugetului, un sfert dintre aceștia chiar cu peste 20%. La polul opus, numai 7% dintre companiile respondente spun că bugetele lor de CSR au scăzut, iar 4% că nu au un astfel de buget.

Un sfert dintre companiile respondente dispun de un buget de CSR cuprins între 100.000 și 500.000 de Euro, în timp ce 55% se încadrează în bugete cuprinse între 5.000 și 100.000 de Euro. Totuși, 12% dintre companii au la dispoziție bugete mici, de până la 5.000 de Euro.

În 2015, 42% din bugetul de CSR al companiilor a provenit din alocări deductibile de la buget, 48% din alocări nedeductibile din bugetul companiei (față de 35% în 2014) și numai 10% din altă sursă (față de 14% în 2014).

Anul acesta, 68% dintre respondenți plasează linia de buget de CSR în departamentul de PR și Marketing (față de 59% în 2015), 12% în departamentul de HR (în scădere față de 23% în 2015), dar 13% spun că au un buget separat de dezvoltare durabilă sau CSR (față de doar 5% în 2015).

Măsurarea și raportarea activității de CSR

Studiul de anul acesta vine în contextul în care peste 700 de companii din România sunt vizate de directiva 2014/95/EU începând cu anul 2017. Astfel, puțin peste jumătate din companii (51%) spun că au discutat intern despre directiva europeană privind raportarea non-financiară și despre impactul acesteia asupra companiei. 28% dintre respondenți au constatat în urma discuțiilor că va trebui să raporteze conform acestei directive. Totuși, 33% spun că nu s-a discutat intern acest aspect, în timp ce 16% nu știu dacă astfel de consultări au avut loc.

Cu toate acestea, 64% dintre respondenți spun că măsoară impactul propriilor proiecte de CSR asupra comunității, iar 63%, în creștere față de 55% anul trecut, spun că este probabil să elaboreze un raport de CSR/dezvoltare durabilă în viitorul apropiat.

Proiecte CSR în 2015

În anul 2015, companiile au derulat în medie 12,2 proiecte de CSR, în creștere cu 40% față de anul anterior, ceea ce reflectă o granularitate mai mare a acestor inițiative. În plus, anul trecut a continuat focus-ul pe implementarea proiectelor de CSR la nivel local (59%) și la nivelul comunităților în care activează compania, în timp ce procentul companiilor care derulează proiecte la nivel național a scăzut la 42%.

Aproape jumătate dintre respondenți s-au încadrat într-un buget mediu pe proiect de până la 5.000 Euro, iar 45% dintre companii au avut la dispoziție bugete cuprinse între 5.000 și 50.000 Euro pe proiect. Totuși, companiile au contribuit în 2015 într-o măsură mai mare prin voluntariat decât în 2014 și scăzut simțitor procentul companiilor care oferă ajutor în bani, de la 80% în 2014, la 69% în 2015.

În ceea ce privește sectoarele comunității vizate de companii pentru sprijin, ele continuă să fie interesate în cea mai mare măsură de intervenția în domeniul educației (75%), în domeniul sănătății (61%), dar şi mediu (51%). Scăderea accentuată se observă la această ediție în domeniul social, de la 62% în 2014, la 48% în 2015.

Concluzionând rezultatele studiului de anul acesta, Lăcrămioara Botezatu, Project Manager CSRmedia.ro, explică: „Responsabilitatea socială trebuie privită din perspectivă strategică şi integrată în business. Orice decuplare a celor două poate genera riscuri reputaționale care afectează nu doar compania, ci și pe stakeholder-ii săi. Este timpul ca toate companiile, indiferent de structura capitalului – privat sau de stat, străin sau autohton – să își regândească abordarea faţă de implicarea în societate şi să ducă CSR-ul la nivelul următor, acela al sustenabilității. Trebuie să ieșim din zona nice to have și să trecem în cea must have”.

72% dintre directorii generali din România declară că scopul companiilor pe care le conduc este să creeze valoare pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari, iar 79% spun că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung decât pe cea imediată, arată cea mai recentă ediţie a raportului pentru România a PwC Global CEO Survey 2016. Printre părţile interesate, aşa cum sunt definite de raport, se numără: clienţii, acţionarii, angajaţii, competitorii, comunitatea locală în care companiile acţionează, mass-media, organizaţiile non-guvernamentale,  instituţiile guvernamentale şi cele de reglementare.

De asemenea, majoritatea directorilor generali din România cred că angajaţii cu abilităţi cheie preferă să lucreze pentru organizaţii ale căror valori coincid cu ale lor (54%), în vreme ce 44% dintre respondenţi consideră că talentele cheie se orientează mai degrabă către angajatorii care oferă pachetele salariale cele mai competitive.

77% dintre directorii generali anticipează că progresele tehnologice, ca mega-tendință globală, vor transformă semnificativ în următorii 5 ani așteptările pe care părțile interesate le au de la companii. Pe de altă parte, organizațiile folosesc o paletă tot mai largă de tehnologii digitale ca instrument de comunicare, relaționare si creștere a gradului de implicare a părților interesate – 91% dintre directorii executivi spun că îmbunătățesc modul în care folosesc tehnologia pentru a înțelege şi satisface cerințele părților interesate.

„Aflate sub presiunea schimbărilor tehnologice, care sporesc viteza circulaţiei informaţiei şi expun organizaţiile de afaceri în mod direct presiunilor opiniei publice, companiile sunt într-un punct de inflexiune ce presupune redefinirea modelului de afaceri. Directorii generali ai companiilor din România, în ton cu omologii lor de la nivel global, încep să pună tot mai mult accentul pe crearea de valoare pe termen lung. De altfel, 88% dintre directorii de companii sunt de părere ca în secolul XXI succesul în afaceri va însemna mai mult decât obținerea profitului financiar. Astfel, sistemul economic actual tinde spre o repunere a eticii de afaceri în centrul preocupărilor unei companii.”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partener, PwC România.

Pentru a răspunde exigenţelor tot mai diversificate, organizațiile implementează multiple schimbări în modul în care evaluează succesul şi în care comunică. 94% dintre respondenți implementează schimbări în modul în care definesc şi gestionează riscurile ca răspuns la așteptările în continuă transformare ale părților implicate, iar 89% doresc să îmbunătățească activitățile de marketing, comunicare şi dezvoltare a imaginii de brand.

83% dintre cei intervievați afirmă că forţa de muncă educată, calificată şi flexibilă reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte pentru societatea actuală, iar 73% o menționează ca fiind un domeniu prioritar în care mediul de afaceri ar trebui sa colaboreze cu autoritățile. 92% dintre ei se concentrează pe respectarea drepturilor angajaților şi asigurarea bunăstării forței de muncă, ca domeniu organizațional în care doresc sa aducă îmbunătățiri.

Directorii generali din România declară că investitorii lor sunt interesaţi în mai mare măsură de aspectele etice ale investiţiilor (52%), într-o proporţie chiar mai mare decât omologii lor globali care cred că acţionarii şi investitorii sunt interesaţi mai degrabă de venituri şi creşterea capitalului (58%).

Pentru respondenţii din România crearea de valoare pentru părţile interesate şi profitabilitatea sunt elemente interconectate. Astfel, 57% dintre respondenţi cred că crearea de valoare pentru toate părţile interesate ajută companiile lor să fie profitabile, în vreme ce 43% consideră că profitabilitatea ajută la oferirea de valoare pentru toate părţile interesate.

38% dintre directorii generali din România declară că investesc deja într-un program concret de responsabilitate socială corporativă, iar 43% spun că responsabilitatea socială corporativă stă la baza tuturor acţiunilor companiei pe care o conduc. La acest capitol însă se înregistrează o diferenţă semnificativă faţă de răspunsurile directorilor generali de la nivel global care în proporţie de 64% declară că pun responsabilitatea corporativă la baza acţiunilor companiei.

În plus, 74% dintre respondenţi arată că raportările companiei ţin cont de aspectele financiare, cât şi de cele non-financiare. În schimb, respondenţii sunt de părere că, atunci când iau o decizie de cumpărare a unor produse sau servicii, clienţii ţin cont mai degrabă de criterii precum preţul, uşurinţa procurării sau funcţionalitatea acestora (72%), decât de interesele tuturor părţilor interesate (28%).

„În contextul schimbării continue a așteptărilor părților interesate, al dezvoltării tehnologiei informaţiei şi al transformărilor rapide şi disruptive care au loc în mediul economic, organizaţiile întâmpină multiple provocări şi sunt nevoite să se adapteze din mers, mergând uneori pana la redefinirea scopului organizației şi a ariilor de activitate ale acesteia”, arată Ionuţ Simion.

Despre sondaj: Ediţia a 19-a a sondajului anual PwC Global CEO Survey a fost realizată în ultimul trimestru al anului 2015, pe baza răspunsurilor a 1409 directori de companii din 83 de ţări. La nivel regional, au fost luate 476 de interviuri în Asia-Pacific, 314 interviuri în Europa Occidentală, 170 în Europa Centrală şi de Est, 169 în America de Sud, 146 în America de Nord, 87 în Africa şi 47 în Orientul Mijlociu. În Romania, au fost realizate 82 de interviuri cu directorii generali locali.

Studiul complet PwC Romania CEO Survey poate fi descărcat accesând pagina de internet: http://www.pwc.ro/en/publication.html

Piața de M&A din România a înregistrat în 2015 o creștere consistentă de peste 23% comparativ cu 2014, valoarea totală a acesteia fiind estimată la 3,65 miliarde USD. Creșterea a survenit în ciuda numărului mai redus de tranzacții înregistrate comparativ cu anul precedent. Faţă de nivelul de 36% din 2014, ponderea numărului de tranzacții care au fost făcute publice este 39% din cele 123 de tranzacţii care au avut loc în 2015, valoarea medie a tranzacţiilor sub 100 milioane USD menținându-se constantă la 21 milioane USD.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost IT-ul și sectorul energetic și minier, acestea înregistrând şi cele mai multe tranzacții (câte 13 de fiecare). Topul a fost completat de segmentul de real estate (12 tranzacții) şi sectoarele de servicii şi sănătate (câte 11 tranzacții în fiecare).

Majoritatea tranzacțiilor din 2015 au fost făcute de investitori străini, peste 60% din totalul tranzacțiilor fiind efectuate de investitori care şi-au marcat în acest fel intrarea pe piaţă sau companii multinaţionale care şi-au consolidat poziţia în România. La nivel  regional, Slovacia este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a reuşit să atragă o pondere mai mare de companii străine.

Comparativ cu 2014, când predominanţi au fost investitorii din Germania şi Austria, cei mai importanţi investitori străini în 2015 au provenit din SUA. Astfel, aceștia au fost responsabili pentru 10% din investiţiile străine, fiind urmaţi de cei din Irlanda şi Marea Britanie, cu câte 8%.

La fel ca în 2014, doar 6% dintre tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe, unul din cele mai mici procente din regiune, situându-se la egalitate doar cu Bulgaria şi Ungaria.

În 2015, majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (83%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștia crescând cu 18% comparativ cu 2014, un trend prezent de altfel în toată regiunea, unde per total 78% din tranzacții au fost făcute de acest tip de investitori.

Creșterea valorică a pieţei a fost susţinută, printre altele şi de tranzacțiile din domeniul financiar efectuate de jucători din domeniul bancar. Aici s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacție a anului, prin grupul italian UniCredit care a cumpărat pachetul de 45% din acţiuni deţinut de Ion Ţiriac la UniCredit Tiriac Bank pentru aproximativ 771 milioane USD. Printre alte tranzacţii importante a căror valoare nu a fost făcută publică amintim achiziția operatorului privat de sănătate, Regina Maria de către fondul britanic Mid-Europa Partners (estimată la o valoare de 148 milioane USD) sau achiziția Lafarge şi Holcim România de către producătorul irlandez CRH, într-o mega tranzacţie transfrontalieră estimată la 7.1 miliarde USD (din care aproximativ 439 milioane USD pentru activele din România).

Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România, declară:

„Anul 2015 a continuat efervescenţa anului precedent. Stabilitatea macroeconomică a readus sentimentul pozitiv în perspectivele de afaceri şi a dat încredere investitorilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare.

Sectorul vedetă, din perspectiva valorii tranzacţiilor în 2015, atât în România, cât şi în Europa Centrală şi de Sud-est, a fost segmentul financiar-bancar, care ne așteptăm să fie în continuare activ alături de sectoare precum IT, producţie, energie sau servicii.

Date fiind previziunile macroeconomice, precum şi evoluția de până acum din anumite sectoare sau portofolii de investiţii, ne aşteptăm ca tranzacțiile transfrontaliere să crească, pe fondul soluțiilor strategice alese de anumiți jucători din sectoarele active în M&A, pentru a ţine pasul cu firmele concurente care şi-au consolidat deja poziția prin achiziții”.

Andreea Mihnea, EY: Avem nevoie de tinerii plecaţi din ţară. Cred că au multe oportunităţi în România

Autor: Andreea Mihnea, Director HR, EY România

Schimbările profunde care au loc, nu doar în România, ci în întreaga lume necesită noi generaţii de lideri, de profesionişti care să transforme oportunităţile în valoare pentru comunităţi şi pentru societate în ansamblu. Mobilitatea fără precedent a forţei de muncă şi digitalizarea au aruncat însă companiile din întreaga lume într-un adevărat war for talent. Companiile din România încep să resimtă, la rândul lor, tot mai acut această tendinţă globală.

România este recunoscută pentru capitalul uman valoros şi accesibil. Este motivul pentru care numeroase companii au înființat aici centre de servicii pentru operaţiunile lor din întreaga lume. De cealaltă parte însă, un procent semnificativ de români cu pregătire superioară au ales să plece din ţară pentru a-şi valorifica mai bine potenţialul. Complexitatea schimbărilor din ultimul deceniu pune o presiune din ce în ce mai mare pe oameni, iar companiile au nevoie de angajaţi tot mai bine pregătiţi, mai flexibili, mai deschişi la nou, şi mai creativi. Banii nici nu mai sunt uneori parte din această ecuaţie, pentru că este din ce în ce mai greu să atragi şi să păstrezi astfel de oameni în organizaţie.

În acest context, efortul pe care îl facem pentru a recruta cei mai talentaţi absolvenţi din România nu mai este suficient. De aceea, în ultimul an ne-am îndreptat atenţia către numeroşii români foarte bine pregătiţi care au plecat din ţară şi care poate s-ar întoarce dacă ar identifica oportunităţile potrivite. Cred că România are multe astfel de oportunităţi pentru ei, de la poziţiile-cheie din domeniul serviciilor profesionale, până la alternativa antreprenoriatului, ce cunoaște o dezvoltare fără precedent la nivel local.

În paralel, aş vrea să subliniez că atât companiile multinaţionale care operează aici, cât şi cele locale, sunt foarte interesate să angajeze tineri profesionişti români, cu solide cunoştinţe aplicabile în business în acest moment. Mă refer la tinerii care excelează în domeniul în care studiază, care sunt permanent la curent cu cele mai noi fenomene şi tendinţe din economie şi care au abilităţile necesare pentru a construi relaţii profesionale bazate pe colaborare şi încredere.

EY are peste 212.000 de angajați la nivel mondial în peste 150 de țări. Numai în acest an, compania a angajat aproape 60.000 de specialiști, practic o persoană nouă la fiecare 9 minute. În România, în 2015, EY a angajat doar în septembrie 101 absolvenți de facultate – cel mai mare număr recrutat până acum de la deschiderea biroului EY în România, în 1992, şi cu 20% mai mulţi faţă de anul trecut. Numărul angajaţilor din cele 5 birouri din România şi Republica Moldova a depăşit astfel pentru prima dată 650 de persoane.

EY în top 10 angajatori vizați de tinerii români

Conform studiilor derulate de Trendence şi Catalyst, tinerii profesionişti din România pun tot mai mult accent pe beneficii non-financiare şi pe echilibrul între viaţa profesională şi cea personală în alegerea unui angajator. Conform celor două studii, Trendence Graduate Barometer şi Most Desired Employers Survey 2015, EY a urcat pentru prima dată în topul preferinţelor tinerilor, devenind cel mai dorit angajator din domeniul serviciilor profesionale pentru absolvenţii de studii superioare. EY este şi în top10 în clasamentul general al celor mai doriţi angajatori din România, conform studiului Trendence, şi este angajatorul preferat din grupul Big4 pentru absolvenţii de elită şi pentru femei, conform ambelor studii.

Respondenţii care au participat la cele două sondaje percep EY România drept compania de servicii profesionale cea mai inovativă, care oferă cele mai bune programe de formare şi care are cel mai atractiv mediu de lucru. De asemenea, EY este perceput de tinerii români drept compania din acest domeniu care angajează cei mai mulţi absolvenţi şi care are cea mai bună prezenţă la târgurile de job-uri.

Studenţii de elită care termină astăzi facultatea ştiu foarte bine ce vor – ei îşi doresc o carieră solidă şi posibilitatea de a promova într-o companie până la vârf. Vor să facă parte din organizaţii globale, unde să aibă acces la resurse şi oportunităţi pe măsura lucrurilor pe care ei şi le doresc de la viaţă. Dar îşi doresc şi flexibilitate, autonomie şi timp mai mult pentru viaţa privată. Pentru a atrage cei mai talentaţi astfel de tineri români, fie că locuiesc în ţară sau că sunt stabiliţi în afară şi vor să se întoarcă, trebuie să le oferi acele avantaje care să îi motiveze să crească personal și profesional alături de companie. Dar mai mult decât atât, trebuie să le oferi o misiune şi un set de valori relevante pentru ei în această eră a transformării.

Studiul PwC privind Impactul Plăţilor Electronice în Economie prezintă 10 măsuri economice ce pot conduce la creşterea veniturilor bugetare şi pot reduce economia gri. Raportul, elaborat în perioada septembrie-noiembrie 2014, analizează experienţa altor state care au implementat măsuri de limitare a plăţilor în numerar, corelate cu iniţiative de dezvoltare şi extindere a infrastructurii necesare plăţilor electronice.

Conform studiului PwC, pachetul de 10 măsuri care s-ar putea adopta şi în România ar putea genera, în anumite condiţii, o reducere a ponderii economiei gri din PIB cu până la 9,9% într-un interval de timp de 7 ani, ceea ce reprezintă aproximativ 14 miliarde de euro, care ar intra în circuitul economiei fiscalizate, susţinând dezvoltarea economică.

Măsurile prezentate vin în contextul în care România are una dintre cele mai mari economii gri din UE, de 28,4% din PIB, faţă de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrală şi de Est (România aflându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi fiind „depăşită” în acest sens doar de Bulgaria), la care se adaugă şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere în PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% in Danemarca, 47% Franţa sau 39% în Ungaria. În ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, Romania este pe ultimul loc între statele membre ale UE, colectând în 2012 doar 56% din suma potenţială, în comparaţie cu un grad de colectare de 95% in Olanda şi Finlanda, sau 91% in Slovenia, media europeana fiind de 81%.

 „Plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri, întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor şi vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă. Ponderea numerarului în circulaţie în România rămâne semnificativă, în ultimii cinci ani ea depăşind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona Euro, în timp ce ponderea plăţilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adică de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă în Afaceri şi Management, PwC România.

În acest context, studiul PwC indică un grad mare de corelare între numărul tranzacțiilor electronice şi dimensiunea economiei gri. S-a constatat astfel că țările care înregistrează un număr ridicat de plăți electronice, precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce în Bulgaria, Romania şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, economia gri are o pondere foarte mare.

„Inițiativele de stimulare a plăţilor electronice favorizează fiscalizarea economiei gri şi conduc la creșterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, respectiv a veniturilor încasate la bugetul consolidat de stat, ceea ce ar permite autorităţilor să realizeze o reducere a fiscalității pe termen lung. În plus, o mai bună fiscalizare a economiei va contribui la crearea unui mediu de afaceri concurențial şi sănătos în România, stimulând dezvoltarea susținută cu efecte reale în creșterea nivelului de trai al populației”, a adăugat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

 Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.