Maria Gogea, avocat asociat junior Biriș Goran

Într-un cadru mai amplu de simplificare a obligațiilor impuse IMM-urilor prin legislația europeană, Comisia a propus  în februarie 2025 un pachet legislativ „Omnibus”, care, printre altele reduce semnificativ cadrul de aplicare al Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), cu scopul de a ușura povara administrativă asupra IMM-urilor și de a orienta eforturile de conformare către marii importatori cu impact climatic semnificativ. Propunerea legislativă vine în contextul eforturilor de recalibrare a politicilor climatice, fără a compromite obiectivele Pactului Verde European și neutralitatea climatică asumată pentru 2050.

Recent, acest pachet legislativ a fost aprobat de Parlamentul European fără amendamente, urmând ca forma finală să fie adoptată, iar ulterior, publicată în Jurnalul Oficial al UE, după finalizarea negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliului UE. Pe 27 mai, Consiliul UE a adoptat poziția de negociere privind modificările în domeniul CBAM.

Uniunea Europeană va adopta în lunile ce urmează modificările privind CBAM, prin care se urmărește să se reducă semnificativ sfera de aplicare a „taxei pe carbon”, care este programată să intre în vigoare din 2026. Mai exact, prin acest proiect legislativ, se va limita aplicarea CBAM la importatorii care aduc anual peste 50 de tone de bunuri cu emisii ridicate. Această modificare înlocuiește pragul anterior bazat pe valoarea bunurilor și va excepta aproximativ 90% dintre importatori de la noile obligații de declarare a emisiilor și de achiziționare a certificatelor de carbon, în condițiile în care ei produceau oricum doar 1% din emisiile vizate de CBAM.

Mecanismul CBAM rămâne pe deplin aplicabil marilor importatori, după cum a subliniat chiar comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, care a arătat că această abordare echilibrată menține eficacitatea sistemului, pentru că se concentrează pe importatorii mari, responsabili pentru 99% din emisiile vizate de CBAM.

Până la aprobarea pachetului „Omnibus”, Comisia Europeană va continua să monitorizeze și să evalueze eficacitatea CBAM, cu posibilitatea extinderii acestuia la alte sectoare în viitor.

Privire de ansamblu: Ce este CBAM și de ce contează pentru business

Mecanismul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), o componentă centrală a Pactului Verde European, a fost introdus de Uniunea Europeană în octombrie 2023 pentru a descuraja fenomenul de „relocare a carbonului” și pentru a se asigura că importurile reflectă costurile reale ale emisiilor de carbon. Relocarea producției industriale în afara UE (fenomen cunoscut drept „carbon leakage”) se referă la companiile care își mută producția în țări cu politici climatice mai puțin riguroase, ceea ce afectează obiectivele de decarbonizare generale ale UE și distorsionează competiția pe piața unică europeană.

În mod concret, CBAM urmărește să impună un preț pe emisiile de carbon asociate bunurilor importate în UE, similare cu costurile suportate de producătorii interni prin sistemul EU ETS, astfel încât să se asigure că prețul pe carbon al importurilor este echivalent cu prețul pe carbon al producției interne. Mecanismul vizează importurile de produse intens poluante, precum cimentul, oțelul, aluminiul, îngrășămintele, polimerii, hidrogenul sau amoniacul, iar importatorii acestor bunuri în UE vor trebui să cumpere certificate CBAM, calculând valoarea carbonului emis în timpul producției acestora.

Faza actuală a CBAM: perioadă de tranziție fără obligații financiare

De la 1 octombrie 2023 și până la sfârșitul anului 2025, companiile care importă anumite categorii de bunuri vizate de mecanismul CBAM (ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, electricitate și hidrogen) trebuie să raporteze emisiile directe și indirecte încorporate în produsele introduse în UE, această perioadă fiind destinată pregătirii și testării mecanismului. Astfel, importatorii de mărfuri (sau reprezentantul lor vamal indirect) trebuie să raporteze în această perioadă de tranziție emisiile de gaze cu efect de seră (GES) încorporate în importurile lor în fiecare trimestru al unui an calendaristic, fără a efectua plăți sau ajustări financiare.

De la 1 ianuarie 2026, mecanismul urmează să devină complet operațional, iar companiile vor fi obligate să achiziționeze și să predea certificatele necesare conform emisiilor încorporate.

Noul prag CBAM: Scenarii pentru companii

După ce se va aproba modificarea pragului de aplicarea CBAM în forurile de conducere de la nivelul UE, companiile au două scenarii posibile pe masă, în funcție de volumele de produse cu emisii ridicate pe care le introduc pe piața europeană:

• importă sub 50 tone/an de produse vizate de CBAM – în acest caz vor fi exonerate de la obligațiile CBAM, inclusiv de raportare și viitoare plăți de certificate. Pentru acest scenariu, nu sunt necesare acțiuni imediate, dar recomandăm monitorizare anuală a volumelor importate.
• importă peste 50 tone/an de bunuri CBAM – în această situație vor trebui să continue cu perioada de raportare trimestrială până la finalul anului 2025 (fără plăți), iar începând cu 2026, vor achiziționa certificate CBAM proporțional cu emisiile încorporate. În acest scenariu, este necesară pregătirea unei strategii de conformare operațională și bugetară care să includă, printre altele, analiza volumelor aferente importurilor din afara UE, estimarea costurilor potențiale CBAM din 2026 și, de ce nu, analiza unor opțiuni de substituție pe lanțul de aprovizionare astfel încât să existe cât mai mulți furnizori europeni sau „verzi”.

• În perioada de tranziție 1 octombrie 2023 – 31 decembrie 2025 sunt obligatorii doar raportările, Taxa pe Carbon ca atare se va plăti pentru produsele importate începând cu 1 ianuarie 2026
• Obligațiile de raportare în această perioadă și cum se realizează Accesul la Registrul tranzitoriu CBAM
• Calculul emisiilor directe și indirecte​ – pentru anumite produse, emisiile calculate pot fi de cinci ori mai mici față de valoarea stabilită de CE

Pentru a-și păstra competitivi producătorii, dar și pentru a evita relocarea producției din Uniunea Europeană în țările terțe, Comisia Europeană a introdus Taxa pe Carbon aplicabilă importurilor de produse din industrii intens poluante, din sectoarele ciment, fontă, fier și oțel, aluminiu (de exemplu, minereu de fier, tuburi, țevi, rezervoare, construcții și părți de construcții, șuruburi, piulițe), îngrășăminte, energie electrică și hidrogen. Acestea sunt considerate „produse CBAM” prin Regulamentul (UE) 956/2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră, Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), așa-numita Taxă pe Carbon, aplicabilă de la 1 octombrie 2023.

Din practica primelor două termene de raportare (pentru trimestrul IV 2023 și pentru trimestrul I 2024) rezultă o multitudine de aspecte de înțeles și de aplicat de către companii. Deși regulamentul este însoțit de explicații în profunzime, documente și detalii, toate fiind pe larg expuse în platforma dezvoltată de UE, realitatea arată complexitatea și specificitatea aplicării în practică a regulamentului de către companii. De exemplu, una dintre cele mai mari provocări în realizarea raportărilor constă în comunicarea cu furnizorii și obținerea informațiilor necesare la calculul emisiilor.

„Perioada dintre 1 octombrie 2023 și 31 decembrie 2025 este definită ca o perioadă de tranziție, în care importatorii au obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele CBAM importate, fără obligația de plată a unei taxe ca atare. Importatorii de produse care fac obiectul taxei CBAM vor trebui să obțină statutul de „declarant autorizat CBAM”, începând cu 1 ianuarie 2025”, explică Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România.

Informațiile se raportează prin intermediul bazei de date electronice a Comisiei (CE), Registrul Tranzitoriu CBAM, în baza unei înregistrări prealabile, care poate fi efectuată fie individual, de către importator, fie prin intermediul reprezentantului indirect, în cazul în care importatorul nu este stabilit într-un stat membru sau declarația vamală este depusă prin reprezentare indirectă. Următoarea raportare, a treia de la introducerea obligativității, trebuie depusă până la 31 iulie 2024, pentru mărfurile importate în cel de-al doilea trimestru al acestui an.

„Declaranților li se permite să utilizeze valorile implicite publicate de către Comisia Europeană pentru a raporta emisiile încorporate ale produselor importate care fac obiectul CBAM numai în cazul în care nu sunt disponibile date reale privind emisiile încorporate ale anumitor bunuri la nivelul instalației, până la 31 iulie 2024 ​”, a explicat a explicat Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerț Internaţional, EY România.

După finalizarea perioadei de tranziție, începând cu anul 2026, pe lângă obligația de raportare, importatorii de produse CBAM vor fi obligați să achiziționeze „certificate CBAM”, pentru a-și acoperi emisiile de carbon, pe care vor trebui să le restituie autorităților până la data de 31 mai a fiecărui an, prin intermediul Registrului CBAM.

„Calculul acurat pentru emisiile de carbon ale produselor este esențial, întrucât rezultatele acestuia pot influența decizia companiilor de a achiziționa bunuri cu amprentă de carbon mai mică, ceea ce, în funcție de tipul industriei, poate facilita atingerea țintelor de decarbonizare setate de companie. Pe de altă parte, acestea pot  influența și performanța financiară a companiilor, prin necesitatea achiziției de certificate CBAM”, a explicat Sergiu Vasilie, Senior Manager, Sustenabilitate și Schimbări Climatice, EY România. Din practica de până acum, de exemplu, pentru anumite produse, emisiile calculate de instalație au fost de aproape cinci ori mai mici față de valoarea implicită stabilită de către Comisia Europeană.

Pe măsură ce schimbările climatice continuă să aibă un impact din ce în ce mai mare asupra economiilor, întreprinderilor și comunităților globale, este mai important ca niciodată să se accelereze tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Paradoxal, într-un moment în care emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie să scadă rapid, acestea continuă să crească.

„Tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon poate veni cu riscuri semnificative, dar poate crea, de asemenea, oportunități uriașe pentru organizațiile care gândesc cu anticipație, pentru a genera valoare din noi afaceri, produse și servicii”, a declarat Anamaria Stroia-Tilley, Senior Manager, Sustenabilitate și Schimbări Climatice, EY România.

Un alt subiect de interes este, de asemenea, Noul Regulament F-Gas (UE) 573/2024, în vigoare din luna martie 2024. Acesta introduce noi restricții de utilizare a hidrofluorcarburilor (ca atare sau în cadrul unui echipament, cum ar fi frigidere, congelatoare, echipamente de climatizare, pompe de căldură, produse de îngrijire personală) și prevede eliminarea totală a acestora până în anul 2050.

În acest context, recomandarea experților EY este de a demara cât mai repede analiza impactului taxei CBAM asupra activității companiei și de a lua în considerare cel puțin câteva acțiuni obligatorii: demararea unei analize a impactului CBAM raportat la activitatea desfășurată, dar și în funcție de importurile efectuate, pe baza codurilor tarifare și a țării de origine pentru bunurile importate; contactarea furnizorilor în vederea obținerii informațiilor necesare​, dar și notificarea acestora cu privire la obligațiile incidente CBAM; obținerea accesului la registrul tranzitoriu CBAM;​ evaluarea impactului financiar​; inițierea procesului de obținere a statutului de declarant autorizat CBAM începând cu 1 ianuarie 2025.

• Taxa pe carbon este aplicabilă de la 1 octombrie 2023.
• Ce se va întâmpla în perioada de tranziție (1 octombrie 2023 – 31 decembrie 2025) cu taxa pe carbon?
• Care este metodologia de calcul a emisiilor?
• Obținerea accesului la aplicația CBAM/obligații de înregistrare.
• Obligații de raportare – ce informații vor fi raportate de către declarantul autorizat?
• Ce sunt certificatele CBAM?

Pentru a-și păstra competitivi producătorii, dar și pentru a evita relocarea producției din Uniunea Europeană în țările terțe, Comisia Europeană introduce o taxă pe carbon aplicabilă importurilor de produse din industrii intens poluante, din următoarele sectoare: ciment, fontă, fier și oțel, aluminiu (de exemplu, minereu de fier, tuburi, țevi, rezervoare, construcții și părți de construcții, șuruburi, piulițe), îngrășăminte, energie electrică și hidrogen, toate acestea fiind considerate „produse CBAM”.

În luna mai a acestui an, a fost publicat Regulamentul (UE) 956/2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră, așa numita Taxă pe Carbon (CBAM), aplicabilă de la 1 octombrie 2023.

„Noua taxă CBAM a  apărut în contextul în care Uniunea Europeană și-a redus substanțial emisiile interne de gaze cu efect de seră, dar emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în importurile către UE au fost în creștere. Prin această taxă CBAM se urmărește combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, prin asigurarea unor prețuri echivalente ale carbonului pentru importuri și pentru produsele interne”, a precizat Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România.

Perioada 1 octombrie 2023 – 31 decembrie 2025 este definită ca perioadă de tranziție, în care importatorii vor avea obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele CBAM importate, fără obligația de plată a unei taxe.

Informațiile vor fi raportate de către declarant într-o bază de date electronică ce va fi pusă la dispoziția declaranților de către Comisia Europeană –  Registrul Tranzitoriu CBAM.  Importatorii acestor produse CBAM vor trebui să se înregistreze fie individual, fie prin intermediul reprezentantului indirect (în cazul în care importatorul nu este stabilit într-un stat membru sau declarația vamală este depusă prin reprezentare indirectă).

Prima raportare trebuie depusă până la 31 ianuarie 2024, pentru mărfurile importate în cel de-al patrulea trimestru al anului 2023.

„Pentru  perioada de tranziție, importatorii vor avea numai obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele CBAM importate, fără obligația de plată a vreunei taxe. Rapoartele vor fi depuse prin Registrul tranzitoriu CBAM, un sistem interoperabil cu sistemele vamale existente și cu sistemul de gestionare uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală”, a explicat Adriana Nedelescu, Senior Consultant, Global Trade, EY România.

După finalizarea perioadei de tranziție, începând cu anul 2026, pe lângă obligația de raportare importatorii de produse CBAM vor fi obligați să achiziționeze „certificate CBAM”, pentru a-și acoperi emisiile de carbon pe care vor trebui să le restituie autorităților până la 31 mai al fiecărui an, prin intermediul Registrului CBAM. 

Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de media prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS pe platforma de licitație pentru fiecare săptămână calendaristică și va fi exprimat în euro pe tona de dioxid de carbon.

„Începând cu anul 2026, importatorii de produse CBAM vor trebui să achiziționeze «certificate CBAM» pentru a-și acoperi emisiile de carbon, la prețuri corespunzătoare prețului actual al carbonului din Uniunea Europeană. Totodată, pentru a putea importa mărfuri supuse regulamentului CBAM, orice importator stabilit într-un stat membru va trebui să dețină statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM”, a explicat Anca Manea, Senior Consultant, Comerț Internațional, EY România.

În ceea ce privește penalitățile, sancțiunea pentru nerestituirea de către un declarant autorizat a certificatelor CBAM este identică cu sancțiunea prevăzută în Directiva de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, conform regulilor aplicabile în anul respectiv. Cu toate acestea, în cazul în care mărfurile au fost introduse în UE de către o persoană neautorizată, cuantumul acestor penalități va fi de trei până la de cinci ori mai mare decât penalitatea menționată în această directivă.

La nivel internațional, inclusiv în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului au loc discuții contradictorii privind legalitatea acestei măsuri, precum și a costurilor implementării acesteia pentru părțile implicate.

„Banca Mondială a calculat un Indice de expunere CBAM, pentru fiecare țară, utilizând informații cum ar fi intensitatea emisiilor de carbon și exporturile de produse CBAM. Acest indice a fost conceput pentru a identifica țările cu o expunere ridicată la taxa CBAM și oferă agenților economici un instrument de comparație a nivelului costurilor cu această taxă la importul din diverse țări terțe”, a explicat Daniela Neagoe, Senior Manager, Global Trade, EY România.

În acest context, recomandarea experților EY este de a demara cât mai repede analiza impactului acestor modificări asupra activității agenților economici având în vedere cel puțin următoarele acțiuni:

• Demararea unei analize a impactului CBAM raportat la activitatea desfășurată, dar și în funcție de importurile efectuate;
• Revizia contractelor cu furnizorii, contactarea acestora în vederea obținerii informațiilor necesare,​ dar și notificarea acestora cu privire la obligațiile incidente CBAM;
• Determinarea/validarea codurilor tarifare și a țării de origine pentru bunurile importate​ care ar putea să intre sub incidența CBAM;
• Obținerea accesului la registrul tranzitoriu CBAM;​
• Stabilirea informațiilor de raportat pentru fiecare tip de produs CBAM ce va face obiectul importurilor​;
• Evaluarea impactului financiar​;
• Inițierea procesului de obținere a statutului de declarant autorizat CBAM începând cu 1 ianuarie 2025.

Autori:

• Mihai Petre, Director, Taxe indirecte, Comerț Internațional, EY România
• Daniela Neagoe, Senior Manager, Taxe indirecte, Comerț Internațional, EY România
• Adriana Nedelescu, Senior Manager, Taxe indirecte, Comerț Internațional, EY România

Pentru a-și păstra competitivi producătorii, dar și pentru a evita relocarea producției din Uniunea Europeană în țările terțe, Comisia Europeană introduce o taxă pe carbon aplicabilă importurilor de produse din industrii intens poluante, și anume pentru producătorii de ciment, fontă, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică și hidrogen, toate acestea fiind considerate „produse CBAM”[1].

În luna mai a acestui an, a fost publicat Regulamentul UE 956/2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră, așa-numita «Taxă pe Carbon» (CBAM), aplicabilă de la 1 octombrie 2023. În baza acestui regulament, începând cu anul 2026, importatorii de produse CBAM vor trebui să achiziționeze „certificate CBAM” pentru a-și acoperi emisiile de carbon, la prețuri corespunzătoare prețului actual al carbonului din UE.

Care sunt explicațiile acestor norme și cum vor fi nevoite companiile să acționeze în perioada următoare?

Importatorii acestor produse CBAM vor trebui să se înregistreze fie individual, fie prin intermediul unui reprezentant (în cazul în care importatorul nu este stabilit într-un stat membru și declarația vamală este depusă prin reprezentare indirectă) la autoritățile naționale, de unde pot achiziționa și certificatele CBAM. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS[2], exprimat în EUR/tonă de CO2 emis.

Obligațiile prevăzute în perioada de tranziție

Din 1 octombrie 2023, până în 31 decembrie 2025, se derulează o perioadă de tranziție, în care importatorii vor avea numai obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele CBAM importate, fără obligația de plată a vreunei taxe.

Informațiile vor fi raportate de către declarantul autorizat în cadrul CBAM într-o bază de date electronică ce va fi pusă la dispoziția declaranților de către Comisia Europeană – Registrul Tranzitoriu CBAM. Prima raportare trebuie depusă până la 31 ianuarie 2024, pentru mărfurile importate în cel de-al patrulea trimestru al anului 2023.

În ceea ce privește penalitățile, sancțiunea pentru nerestituirea de către un declarant autorizat CBAM a certificatelor CBAM este identică cu sancțiunea prevăzută în Directiva de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, conform regulilor aplicabile în anul respectiv. Cu toate acestea, în cazul în care mărfurile au fost introduse în UE de către o persoană neautorizată, cuantumul acestor penalități va fi de trei până la de cinci ori mai mare.

Pentru perioada de tranziție (1 octombrie 2023 – 31 decembrie 2025) a fost publicat, în data de 13 iunie 2023, pe website-ul CE, Proiectul de Regulament privind aplicarea Regulamentului (UE) 2023/956 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră. Acesta este publicat pentru dezbatere publică, iar comentariile au fost acceptate până la data de 11 iulie 2023.

Printre cele mai importante prevederi ale proiectului de Regulament:

• obligațiile de raportare și informațiile solicitate de la importatorii UE de bunuri CBAM, precum și metodologia provizorie de calcul a emisiilor încorporate eliberate în timpul procesului de producție a mărfurilor CBAM;
• pe perioada de tranziție, declarantul are mai multe opțiuni pentru a calcula factorul de emisie ca alternativă la metodologia Comisiei Europene, cum ar fi: bazat pe valori implicite specifice (factorii de emisie de CO2 dintr-o țară terță) sau bazat pe date fiabile demonstrate de importator;
• valoarea penalizării, pentru fiecare tonă de emisii încorporate neraportate este între 10 EUR și 50 EUR pe tonă, în funcție de mai multe criterii (de ex., cantități neraportate).

Cum influențează toate acestea activitatea companiilor şi ce este bine de știut și de făcut, atât în perioada intermediară, cât şi din momentul implementării efective

Pentru importatorii de produse CBAM, se recomandă să se analizeze impactul acestor modificări asupra activității companiei și să se aibă în vedere următoarele acțiuni importante:

• colectarea datelor privind importurile UE de produse CBAM, începând cu ultimul trimestru din 2023;
• contactarea furnizorilor și solicitarea de informații referitoare la locurile de producție/fluxuri de producție/metode de calcul ale emisiilor incorporate;
• obținerea accesului la aplicația CBAM;
• implementarea unei proceduri interne pentru gestionarea conformității CBAM, inclusiv din punct de vedere al costurilor interne cu raportarea și ținerea evidențelor, calculul și documentarea emisiilor;
• întocmirea și transmiterea rapoartelor trimestriale.

Nu mai puțin important este să ca fiecare companie importatoare să analizeze proiectul de regulament pentru perioada tranzitorie, eventual să transmită întrebări pe marginea acestuia, pentru ca toate detaliile implementării regulamentului să fie clare.

[1] CBAM = Carbon Border Adjustment Mechanism – Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon.

[2] EU ETS este un program de „plafonare și comercializare”. Numărul maxim anual de certificate disponibile („plafonul”) este definit prin legislație și se creează o piață pe care certificatele sunt cumpărate și vândute. Operatorii au nevoie de un certificat pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emis.