Consiliul Uniunii Europene a adoptat, pe 24 septembrie 2018, prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu operațiunile cu bunuri și servicii care prezintă risc de fraudă. Același act a aprobat și mecanismul de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA. Aceste două măsuri vor fi în vigoare până data de 30 iunie 2022*, când se estimează a intra în funcțiune sistemul de TVA definitiv.

În România, cerealele, telefoanele mobile și imobilele sunt doar câteva exemple de produse supuse taxării inverse, a cărei aplicabilitate urma să expire la data de 31 decembrie 2018.

„Conform celui mai recent studiu asupra colectării TVA, lansat de Comisia Europeană, valoarea pierderilor de TVA la nivelul UE s-a ridicat la 147,1 miliarde EURO în anul 2016, din care 6,13 miliarde EURO doar pierderea pentru bugetul României, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 35,88%, cel mai ridicat dintre toate Statele Membre UE. În acest context, extinderea taxării inverse pentru operațiunile cu risc de fraudă până la data de 30 iunie 2022 este o măsură utilă și precisă pentru combaterea fraudei în domeniul TVA. În mod similar, digitalizarea ANAF, cu accent pe implementarea protocolului SAF-T, ar putea constitui o metodă modernă de colectare a TVA cu ajutorul tehnologiilor IT. Așteptăm ca Ministerul Finanțelor Publice să transpună Directiva în legislația locală în cel mai scurt timp posibil”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România.

* Directiva Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește perioada de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA poate fi accesată la: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12033-2018-INIT/ro/pdf

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Industria jocurilor mobile nu mai este doar despre joc. Deoarece jocurile moderne sparg matricea culturală, geografică şi chiar fiscală. Nu mai au ca ţintă generală publicul masculin, atâta timp cât raportul dintre genuri se apropie de 1:1. Nu se mai joacă exclusiv în căminul propriu, cablat la dispozitive fixe şi cu accesul limitat la cei cu care joci, ci devine un fenomen e-social mobil.

Industria jocurilor este un ecosistem care dă libertatea jucătorilor de a alege jocul potrivit pentru ei şi de a-şi personaliza experienţa de joc. Pentru că, din ce în ce mai mult, jocurile au devenit un spaţiu al posibilului; jucătorul este avatar în joc şi această personalizare a experienţei îl face să fie tot mai implicat.

Potrivit rezultatelor analizei făcută de SuperData Research:

•    Piaţa de jocuri şi media interactivă la nivel global are o creştere de 12% în 2017;

•    Piaţa jocurilor în realitatea virtuală (hardware şi software) va atinge 28,3 miliarde dolari în 2020;

•    46% din publicul de jocuri video din SUA sunt femei;

•    665 milioane de oameni se uită la conţinut video online despre jocuri;

•    În 2017 cea mai mare platforma digitală este cea mobilă;

•    În 2017 sunt 2,9 miliarde de jucătorii pe mobil la nivel global.

Pe baza acestor date, completate şi de alte statistici la nivel global, se pot observa următoarele tendinţe în industria de gaming:

1.    Jocurile devin mai mult decât un simplu obicei de consum. Competiţiile sportive video online (eSports), jocurile online video şi realitatea virtuală oferă jucătorului un ecosistem care facilitează personalizarea interacţiunii cu jocul.

2.    Jucătorii nu respectă stereotipuri. Aproape o jumătate din numărul jucătorilor sunt de gen feminin ceea ce oferă publisher-ilor, brandurilor şi platformelor oportunitatea de a se adresa unei mai mari diversităţi.

3.    Nu există modele de monetizare care să răspundă tuturor cerinţelor jucătorilor. Free-to-play, funcţionalităţile suplimentare şi microtranzactiile dau posibilitatea jucătorilor să cumpere ceea ce au ei nevoie, în loc să plătească item-uri pe care nu şi le doresc.

4.    Viitorul jocurilor în realitatea virtuală este aici. În prezent jumătate din veniturile generate de realitatea virtuală provine din valorificarea jocurilor în acest mediu. Până în 2020, jucătorii vor cheltui 4,5 miliarde de dolari pe jocuri în realitatea virtuală, adică de 30 de ori mai mult decât astăzi.

5.    Jucătorii sunt conectaţi la joc chiar şi după ce nu mai joacă. Fie că se uită la turnee, tutoriale sau trailere, 665 de milioane de oameni din lumea întreagă se uită pe site-uri precum Twitch sau YouTube la conţinut despre jocurile lor favorite. Adică mai mult decât pe HBO, Netflix, ESPN şi Hulu împreună şi au un număr de două ori mai mare decât populaţia SUA.

Jocurile pe PC, console sau mobil nu mai sunt activităţi marginale în viaţa oamenilor ci au devenit un fenomen. Oamenii petrec tot mai mult timp în online şi din ce în ce mai mult timp jucându-se. Acest fenomen se amplifică corelat cu creşterea vânzărilor de dispozitive mobile şi dau o direcţie privind experienţa  de joc.

Potrivit Verto Analytics, pentru 57% dintre deţinătorii de dispozitive mobile, jocul pe mobil este a doua cea mai populară activitate după utilizarea social media. Ca o consecinţă a avansului tehnologiei, jocul pe mobil surprinde foarte bine transformarea comportamentelor. Eşti fizic în spaţiul social real şi în acelaşi timp în virtualitate. Eşti văzut şi în acelaşi timp te ascunzi ca avatar în joc cu o identitate virtuală. Jocurile copilăriei se practică tot mai mult online. De-a v-aţi ascunselea se joacă acum pe mobil.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente