Multă vreme spațiul de birouri al unei companii era doar locul în care angajații își desfășurau activitatea. Nu mai puțin de 15 ani în urmă nimic nu semnala importanța din ce în ce mai mare pe care o are acum managerul responsabil cu administrarea locației.

Acum știm că funcția de Facility Management (FM) conduce la integrarea proceselor din cadrul unei organizații pentru a menține și dezvolta serviciile care îmbunătățesc eficiența activităților de bază ale companiei.

Managerii din Facilities Management aduc o contribuție esențială în cadrul unei organizații, asigurându-se că spațiul de muncă răspunde nevoilor angajaților și contribuie la eficiența costurilor, la sustenabilitate, dar și la dezvoltarea brandului de angajator.

Odată cu apariția unor noi stiluri de lucru (part time, flexi time, etc). companiile încep să se concentreze pe eficiența muncii și pe experiența creată angajaților la locul de muncă. În acest context, domeniu de FM va aduce o transformare majoră în cadrul organizațiilor în următorii 5 ani.

Dar ce se va transforma în FM și cum va arăta viitorul acestei noi funcțiuni a companiei? Pentru a schița câteva direcții pentru răspunsuri, am punctat aici câteva tendințe din domeniul de FM.

Pe baza schimbărilor indicate de aceste tendințe, putem previziona direcția evoluțiilor viitoare din Facility Management. Companiile care vor ține cont de tendințele din acest domeniu vor putea lua din timp măsuri care să ducă la creșterea retenției angajaților și la o dezvoltare a afacerii pe termen lung.

1. Tehnologiile digitale

Progresul tehnologiilor digitale a avut un impact enorm asupra societății și a mediului de afaceri. Pe baza acestor tehnologii vedem o creștere a productivității, dezvoltarea unor noi industrii, creșterea veniturilor și reducerea decalajelor economice. Până în 2025 se estimează că numărul total al dispozitivelor conectate la Internetul obiectelor (IoT) va ajunge la 75,44 miliarde în întreaga lume, o creștere de cinci ori în zece ani. În următorii ani se vor face progrese majore în domeniul senzoristicii și se vor dezvolta aplicațiile pentru procese automatizate. Dezvoltarea tehnologică va reduce probabil sau chiar va înlocui forța de muncă cu sarcini rutiniere și va conduce la o schimbare esențială a setului de competențe necesare pentru a activa într-un mediu digital, robotizat și automatizat.

2. Specificul Generației Z

Pe măsură ce generațiile se schimbă, se schimbă și prioritățile privind modul de lucru cu acestea. În forța de muncă de astăzi Millennials și mai ales Generația Z sunt mult mai atenți la modul în care viața profesională se integrează cu cea personală. La locul de muncă aceste generații doresc tehnologie de ultimă oră, moduri de lucru flexibile și contexte de dezvoltare personală.  Aceste generații se conectează, creează, contribuie și colaborează în interiorul sau exteriorul spațiului companiei.

Contrar așteptărilor de la o generație digitală, tinerii Generației Z preferă experiențele one-to-one. Fiind nativi digitali, supra-expunerea la tehnologie îi face să aibă nevoie și de o pauză de la ea. Dacă Millennials preferă să lucreze mai degrabă în echipă decât individual, lucru care a dus la o popularitate tot mai mare a open space-urilor, la Generația Z situația se schimbă radical.

Iată de ce este necesar ca angajatorii să regândească puțin spațiul de lucru. Compartimentarea open space-ului combinată cu zone și spații comune aduce mai multă intimitate pentru Generația Z.

3. Importanța pentru wellbeing

Potrivit Institutului Mondial al Sănătății (GWI) angajatorii sunt din ce în ce mai preocupați de starea de bine (wellbeing) a angajaților. La nivel global această industrie a crescut cu 6,4% în perioada 2013-2018. Conform noilor standarde și tehnologii, arhitecții proiectează clădiri ținând cont de păstrarea sănătății oamenilor, iar această tendință este cunoscută ca “Wellness Architecture”.

Este, de altfel, una dintre cele mai importante tendințe. Strategiile pentru “arhitectura wellness” pornesc de la includerea mai multor flori în birouri și ajung până la crearea unor locuri de muncă care se adaptează cel mai bine la bioritmul oamenilor.

4. Accentul pe sustenabilitate

Încălzirea globală va fi una dintre principalele provocări de mediu pentru secolul următor. Pentru a deveni mai eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de carbon, companiile din întreaga lume vor trebui să introducă standarde de sustenabilitate, inclusiv prin funcționarea în clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic.

În acest context domeniul de Facility Management poate aștepta ca această tendință să impacteze partea de proiectare, gestionarea și întreținere a clădirilor, precum și cea de supply chain. Designul sistemic va deveni din ce în ce mai important.

În loc de concluzie

Având în vedere limitele facilităților existente și bugetele limitate, există încă o mulțime de administratori și proprietari de clădiri vechi care nu pot ține pasul cu evoluția tehnologiilor. Odată cu schimbarea forței de muncă, nevoia de clădiri inteligente va crește. Evoluția automatizării și a inteligenței artificiale vor transforma competențele necesare în industria de FM, de la serviciile tehnice până la serviciile soft.

Clădirile inteligente vor permite ca mentenanța predictivă să fie efectuată de roboți, iar proiectare și livrarea unei experiențe remarcabile la locul de muncă va face diferența. În acest peisaj complex partea de Facility Management va genera din ce în ce mai multă plus-valoare pentru toate tipurile de organizații.

Autor: Lucian Anghel, Fondator și CEO, Timepal Romania și Facilities Management Services

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază  de un furnizor național de produse și serviciide operare, întreținere si administrare  bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea si tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanțăși lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.

●    În 2030, peste 1 din 3 kilometri parcurși vor fi  în regim de ”ride sharing”
●    În 2030, 40% din distanțele parcurse ar putea fi realizate în vehicule autonome
●    Kilometrii parcurși de fiecare automobilist ar putea crește, în Europa cu 23%, în Statele Unite cu 24% și în China cu 183%. Parcul auto din China este de așteptat să se mărească cu aproape 50%
●    În 2030 este de așteptat ca 50% din mașini să fie electrice

Conform studiului Cele cinci dimensiuni ale transformării industriei auto, realizat de PwC, piața auto va suferi schimbări radicale până în anul 2030. Ca rezultat al noilor concepte de ”sharing”, parcul auto al Europei ar putea să scadă de la 280 de milioane la 200 de milioane de autovehicule și de la 270 de milioane la 212 milioane în Statele Unite. În schimb, China este așteptată să-și dezvolte parcul auto și să atingă 280 de milioane de autoturisme, de la 180 de milioane, cât are în prezent.

Până în 2030, unul din trei kilometri parcurși va fi în regim”shared”

De o importanță aparte în această situație va fi creșterea conceptelor de ”low-cost sharing” previzionate de PwC.
”Într-o foarte scurtă perioadă de timp, condusul propriei mașini va deveni tot mai puțin practicat, în vreme ce vom asista la dezvoltarea unor concepte de mobilitate urbană de tip <<low-cost sharing>. Acest nou concept de mobilitate va fi stimulat și de extinderea aglomerărilor urbane și de incapacitatea rețelelor publice de transport de a ține pasul cu ritmul acestei extinderi”, este de părere Daniel Anghel, Partener, Lider al Echipei de Servicii pentru Sectorul Automotive din cadrul PwC România.

Studiul PwC previzionează faptul că până în anul 2030, mai mult de unul din trei kilometri va fi fost parcurs printr-o formă sau alta de ”sharing”.

Mașinile electrice și cele autonome vor accelera schimbarea

Această schimbare către ”ride-sharing” este strâns legată de două mega-tendințe ale pieței auto: popularizarea autovehiculelor electrice și avansul foarte puternic al dezvoltării mașinilor autonome. În scenariul PwC, până în 2030, 55% din totalul de mașini noi ar putea fi electrice, în timp ce motoarele convenționale, cu combustie internă, vor ieși, încet-încet de pe piață.

Aceste evoluții ale pieței auto sunt prevăzute să se petreacă, în mare parte, în paralel în Europa și Statele Unite. În China, pe de altă parte, adoptarea mobilității autonome și a celei în regim ”ride share” se va petrece mult mai rapid, comparat cu țările din Vest. Acest lucru ar putea face din China principala țară pentru transformarea industriei auto.

”Diferitele concepte, dezvoltări și inovații ale industriei se vor antrena una pe cealaltă în crearea de noi modele de utilizare a mașinilor viitorului. De exemplu, mașinile electrice sunt considerate a fi mai robuste comparativ cu cele care au motoare cu ardere internă, datorită sistemului de propulsie mai simplu. Acest lucru s-ar putea traduce într-un avantaj semnificativ pentru conceptul de <ride-shareing>. Pe de altă parte, mașinile autonome, indiferent de tipul de propulsie, au șanse mari să devină un fel de <taxiuri robot> atunci când cele două concepte sunt aduse împreună. În altă ordine de idei, dacă analizăm dezvoltarea mașinilor electrice prin prisma rețelelor inteligente de transport de electricitate, acestea vor putea fi capabile să accepte curentul nefolosit de aceste automobile odată ajunse la destinație și nu vor mai fi folosite o perioadă de timp”, este de părere Daniel Anghel, Liderul Diviziei Auto din cadrul PwC România.

Traficul auto se va schimba dramatic

Combinarea diverselor mega tendințe va însemna de fapt schimbarea dramatică a modelului de trafic auto. Cum din ce în ce mai mulți oameni se îndreaptă către ”car-sharing” este foarte posibil ca până în 2030 să fie mult mai puțini proprietari de autoturisme. Cu toate acestea, în același timp traficul la nivel individual se va dezvolta masiv. Distanțele parcurse în interes personal, la nivelul Europei, ar putea crește cu 23% până în 2030 și vor atinge 5,88 miliarde de kilometri. Predicțiile întrevăd o creștere de 24% în Statele Unite ale Americii și 183% în China.

Pe lângă creșterea populației, unul dintre motivele pentru aceste evoluții este ca, pe viitor, mașinile autonome vor fi folosite de oamenii care astăzi, din diferite motive, nu pot sofa. Un alt factor pentru aceste creșteri este faptul că dezvoltarea mașinilor complet autonome va genera așa-zisele ”călătorii de transfer”, pentru că ”taxiurile robot” vor trebui să meargă din punctul A în punctul B pentru a prelua pasageri.

”Șoselele vor fi mai aglomerate, dar aglomerarea va forța un marcaj mai bun al drumurilor care vor facilita condusul autonom care este un mod de utilizare mult mai eficient al căilor de rulare. Pe de altă parte, conectivitatea ridicată va ajuta la o mai bună eficientizare a traficului individual”, spune Kenneth Spiteri, Assurance Services Leader, Pwc România.

În consecință, studiul PwC descrie a patra mega tendință ca fiind ”conectivitatea”, pe lângă celelalte, ”autoturismele electrice”, ”condusul autonom” și ”ride-sharing”.

Cu 33% mai multe înmatriculări până în 2024. Dar în beneficiul cui?

Ce înseamnă această tendință pentru producători auto și furnizorii de componente? Scenariul PwC ia în calcul o creștere anuală cu o treime a înmatriculărilor de mașini noi în Europa care va aduce un surplus de peste 24 de milioane de mașini pe străzi până în 2030, aceasta fiind singura modalitate de a compensa uzura mașinilor în urma utilizării lor în concepte de ”car-sharing”.

Pentru Statele Unite ale Americii, un alt studiu al PwC, Autofacts, prevede o creștere de 20% a vânzărilor de mașini noi, aproximativ 22 de milioane, până în 2030. Pentru China, se așteaptă o creștere de 35%, până la 35 de milioane de unități vândute în 2030.
Aceste volume vor solicita investiții suplimentare în dezvoltarea de noi facilități de producție din partea producătorilor și furnizorilor – pentru concepte noi care să fie construite pe platforme modulare capabile să reducă costurile de producție.

Din cauza presiunilor pe care le vor exercita operatorii de flote auto, producătorii auto și furnizorii de sub-ansamble care deja se vor confrunta cu marje scăzute de profit, vor trebui să investească în facilități de producție pentru a satisface noile tendințe, precum electro-mobilitatea.

Concomitent, noii competitori din industria de tehnologie vor dori să profite de oportunitatea de a intra pe această piață. Un alt studiu al diviziei de consultanță a PwC, Strategy&, estimează că profiturile jucătorilor convenționali, raportate la piața globală a industriei, ar putea să scadă de la 85%, cât sunt în prezent, la aproape 50% până în 2030.

Notă către editori:
Raportul poate fi descărcat de la www.pwc.com/auto.

Leadership-ul este o temă centrală în lumea de business. Definiția acestuia evoluează. Stilistica practicării lui asemenea. Modelele cunoscute publicului se asociază marilor succese, trasează tipologii ce se doresc replicate și uneori stau la baza tendințelor într-ale conducerii.

Development Dimensions International arată într-un studiu realizat pe un eșantion de 1500 de lideri de companii globale care sunt cele trei arii de business pentru care aceștia sunt cel mai bine pregătiți: construirea parteneriatelor strategice (59%), cultivarea unei culturi organizaționale centrate pe client (56%), asigurarea implementării strategiei (51%). Pe de altă parte, cele trei arii de business pentru care liderii sunt cel mai puțin pregătiți în prezent sunt următoarele: dezvoltarea talentelor în organizație (30%), construirea unei culturi centrate pe excelență (29%), transformarea culturii organizaționale (27%).

Alte studii recente realizate de diverse organizații și companii de consultanță identifică următoarele tendințe în leadership:

– Flexibilitatea – Rezultatele studiului realizat de Institutul de leadership și management din SUA arată că una dintre principalele caracteristici ale liderului este flexibilitatea. Ca să reușească, cei care conduc, vor fi nevoiți să fie agili, deschiși la diversitate culturală și la tehnologie. Astfel vor putea să răspundă ritmului accelerat de schimbare din mediul de business. Dincolo de crearea de noi produse și servicii, o companie are nevoie să se reinventeze. Capacitatea liderilor de a crea arhitectura organizațională care să facă față schimbării cere flexibilitate, agilitate și inovație.Viitorul este al liderilor care gestionează complexitatea mediului de business, fac redesign de organizație, dezvoltă agilitate operațională pentru implementarea schimbării și coordonează implementarea strategiei.

– Dezvoltarea personală pe verticală – Scopul acesteia nu este să adauge noi abilități sau cunoștințe, ci să cultive mintea liderului. Dacă dezvoltarea pe orizontală se referă la abilități tehnice (utilizarea noilor instrumente și dobândirea de competențe), dezvoltarea pe verticală se referă la actualizarea sau schimbarea cadrului de referință mental și a modelelor de gândire ale liderului (prin design thinking, meta-cogniție, coaching, control emoțional, orientarea atenției, intuiție, comunicarea avansată). Cele două nu se înlocuiesc una pe alta ci se completează. Liderul are nevoie de înțelepciunea de a alege strategiile potrivite (dezvoltarea verticală) precum și abilitățile tehnice și experiența de a le implementa (dezvoltarea orizontală).

– Gestionarea matricei conducerii – Potrivit raportului Deloitte Human capital trends, matricele și ierarhiile anilor ’80 nu mai funcționează. Ca să conducă companii competitive, liderii au nevoie de colegi care, nu doar să-și conducă echipele, ci să lucreze și să colaboreze transversal cu alte echipe. Este diferența între a forma o echipă și a lucra în echipă. Abilitățile și dorința angajaților de mâine de a lucra pe rând în mai multe departamente cere un nou tip de leadership, de training și un nou tip de expertiză, care sunt incompatibile cu modelele ierarhice de ieri.

– Creșterea investiției în capitalul uman – Potrivit raportului Governance Studies Brookings, începand cu 2025 generația Y (alcătuită din cei născuți între 1982-1993) va reprezenta 75% din totalul forței de muncă la nivel global.World Economic Forum arată că pentru această generație un factor principal de motivație îl reprezintă oportunitățile de training/dezvoltare personală. Din acest punct de vedere tendința la nivel de leadership este să crească investiția în mentorat. Cu ajutorul mentoratului, vom putea vorbi și despre date de people analytics relevante pentru construirea unor obiceiuri profesionale sănătoase și promovarea angajaților.

– Centrarea pe consumator – Aici accentul cade pe structurarea strategiilor și tacticilor în jurul clientului. Aceasta înseamnă alinierea bugetelor anuale la procesele de planificare. Alinierea activităților la ROI și obiectivele de business cu influență asupra experienței consumatorului. Aprobarea bugetelor și urmărirea execuției lor centrate pe consumator a devenit decisiv pentru leadership. Retenția, loialitatea și recomandarea consumatorului contează pentru conducere, de ele depind performanța companiei. Prin eliminarea limitelor funcționale ale departamentelor, fluidizarea comunicării și luarea deciziilor rapide corelate cu feed-back-ul consumatorului liderii dau semnalul centrării pe consumator.

Pe măsură ce companiile se confruntă cu schimbări accelerate liderii vor fi nevoiți să vadă tendințele nu doar ale economiei sau ale tehnologiei, dar chiar și ale activității de conducere. Liderii de astăzi au nevoie să-și investească energia și priceperea ca să actualizeze continuu compania. Pentru a face acest lucru, ar trebui să gestioneze cele mai noi tendințe ca să-și îndeplinească misiunea și să genereze valoare pentru factorii implicați, de la clienți și angajați la acționari și comunitate.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente