TVA

Comisia Europeană: un studiu confirmă pierderi de miliarde de euro din cauza deficitului de încasare a TVA-ului. România – cel mai mare deficit din UE

image_pdfimage_print

Se estimează că, în 2012, s-au pierdut 177 de miliarde EUR din veniturile din TVA din cauza nerespectării legislației privind TVA sau a necolectării TVA-ului, potrivit ultimelor date ale studiului privind deficitul de încasare a TVA-ului, publicate astăzi de Comisie. Această sumă reprezintă 16 % din veniturile totale din TVA preconizate ale celor 26 de state membre1. Studiul privind deficitul de încasare a TVA-ului prezintă date detaliate referitoare la diferența dintre valoarea TVA-ului datorat și suma efectiv colectată în 26 de state membre în 2012. El include, de asemenea, cifre actualizate pentru perioada 2009­2011, pentru a reflecta o îmbunătățire a metodologiei utilizate. Sunt prezentate și principalele tendințe ale deficitului de încasare a TVA-ului, împreună cu o analiză a impactului pe care climatul economic și deciziile de politică l-au avut asupra veniturilor din TVA.

Algirdas Šemeta, comisarul pentru fiscalitate, a declarat: „Deficitul de încasare a TVA-ului este în esență un indicator al eficacității – sau al ineficacității – măsurilor de asigurare a respectării legislației privind TVA și a măsurilor de conformare la legislația privind TVA, în întreaga UE. Datele prezentate azi arată că mai sunt multe de făcut. Statele membre nu își pot permit să piardă venituri de o asemenea amploare. Ele trebuie să crească presiunea și să ia măsuri decisive pentru a recupera aceste sume care se cuvin bugetelor publice. Comisia, în ceea ce o privește, se concentrează în continuare pe reformarea fundamentală a sistemului de TVA, pentru a-l face mai robust, mai eficient și mai greu de fraudat.” 

Deficitul de încasare a TVA-ului este diferența dintre veniturile din TVA preconizate și veniturile din TVA efectiv colectate de către autoritățile naționale. În timp ce neconformarea contribuie, cu siguranță, în mod semnificativ la acest deficit de venituri, deficitul de încasare a TVA-ului nu se datorează numai fraudelor. TVA-ul neîncasat este determinat, printre altele, și de falimente și insolvențe, de erori statistice, de plăți întârziate și de evitarea plății TVA-ului fără a încălca legislația.

În 2012, cele mai mici deficite de încasare a TVA-ului au fost înregistrate în Țările de Jos (5 % din veniturile preconizate), Finlanda (5 %) și Luxemburg (6 %). Cele mai mari deficite de încasare a TVA-ului au fost în România (44 % din veniturile din TVA preconizate), Slovacia (39 %) și Lituania (36 %). Unsprezece state membre și-au diminuat deficitul de încasare a TVA-ului între 2011 și 2012, în timp ce în alte 15 s-a constatat o creștere. Grecia a înregistrat cea mai semnificativă îmbunătățire între 2011 (9,1 miliarde EUR) și 2012 (6,6 miliarde EUR), deși continuă să fie unul dintre statele membre cu un mare deficit de încasare a TVA-ului (33 %).

Context

Studiul privind deficitul de încasare a TVA-ului este finanțat de Comisie ca parte a activității sale de reformare a sistemului de TVA din Europa și de combatere a fraudelor și a evaziunii fiscale. Soluționarea problemelor cauzate de deficitul de încasare a TVA-ului necesită o abordare multidimensională.

În primul rând, o atitudine mai severă în raport cu evaziunea și o intensificare a aplicării măsurilor vizând respectarea legislației la nivel național, sunt esențiale. Reforma sistemului de TVA, lansată în decembrie 2011, a creat deja instrumente importante pentru asigurarea unei protecții mai bune împotriva fraudelor din domeniul TVA (a se vedea IP/11/1508). De exemplu, mecanismul de reacție rapidă, adoptat în iunie 2013, permite statelor membre să reacționeze mult mai rapid și mai eficient în cazurile de fraudă în materie de TVA brusc apărute și de mare amploare (a se vedea IP/12/868).

În al doilea rând, cu cât este mai simplu sistemul, cu atât le este mai ușor contribuabililor să respecte normele. Prin urmare, Comisia s-a concentrat în mod intenționat asupra simplificării sistemului de TVA pentru întreprinderile din întreaga Europă. De exemplu, în 2013 au intrat în vigoare noi măsuri pentru facilitarea facturării electronice și dispoziții speciale pentru întreprinderile mici (a se vedea IP/12/1377), iar declarația standard propusă privind TVA (a se vedea IP/13/988) va reduce în mod semnificativ sarcina administrativă pentru întreprinderile cu activități transnaționale. De la 1 ianuarie 2015, va începe să funcționeze un ghișeu unic destinat serviciilor electronice și operatorilor de telecomunicații. Acesta va promova o mai bună conformare, prin simplificarea procedurilor privind TVA pentru aceste întreprinderi, permițându-le să depună o singură declarație privind TVA pentru toate activitățile lor de pe întreg teritoriul UE (a se vedea IP/12/17).

În al treilea rând, este necesar ca statele membre să își modernizeze administrațiile care se ocupă de TVA pentru a reduce deficitul de încasare a acestuia. De exemplu, măsuri care au potențialul de a îmbunătăți procedurile sunt descrise în raportul privind colectarea TVA­ului și procedurile de control din statele membre, în contextul resurselor proprii ale UE, publicat în februarie 2014 (a se vedea EXME 14/12.02).

În fine, statele membre trebuie să își reformeze sistemele naționale de impozitare într-un mod care să faciliteze conformarea, să descurajeze evaziunea și evitarea, precum și să îmbunătățească eficiența colectării impozitelor. Comisia a oferit orientări clare în acest sens prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări.

Anexa 1: Estimările deficitului de încasare a TVA-ului, per stat membru

Tabelul 3.1 Estimări ale deficitului de încasare a TVA-ului, 2011-2012

2011

2012

Țara

Venituri

VTTL

Deficitul de încasare a TVA-ului

Deficitul de încasare a TVA-ului %

Venituri

VTTL

Deficitul de încasare a TVA-ului

Deficitul de încasare a TVA-ului %

AT

23 447

27 009

3 563

13 %

24 563

27 807

3 244

12 %

BE

26 019

29 669

3 650

12 %

26 896

29 887

2 991

10 %

BG

3 362

4 434

1 073

24 %

3 739

4 697

957

20 %

CZ

11 246

13 602

2 356

17 %

11 377

14 644

3 267

22 %

DE

189 920

211 834

21 914

10 %

194 040

215 997

21 957

10 %

DK

23 870

25 916

2 047

8 %

24 422

26 563

2 141

8 %

EE

1 363

1 577

214

14 %

1 508

1 763

255

14 %

ES

56 009

68 913

12 904

19 %

56 125

68 537

12 412

18 %

FI

17 020

17 913

893

5 %

17 640

18 545

905

5 %

FR

140 558

163 417

22 859

14 %

142 499

168 082

25 583

15 %

GR

15 028

24 213

9 185

38 %

13 713

20 364

6 651

33 %

HU

8 516

11 252

2 736

24 %

9 084

12 055

2 971

25 %

IE

9 755

11 093

1 338

12 %

10 219

11 482

1 263

11 %

IT

98 456

143 916

45 460

32 %

95 473

141 507

46 034

33 %

LT

2 444

3 820

1 377

36 %

2 521

3 957

1 436

36 %

LU

2 792

2 937

145

5 %

3 064

3 268

204

6 %

LV

1 374

2 186

812

37 %

1 570

2 389

818

34 %

MT

520

733

213

29 %

536

777

241

31 %

NL

41 610

43 255

1 645

4 %

41 699

43 699

2 000

5 %

PL

29 843

36 798

6 955

19 %

27 881

37 198

9 317

25 %

PT

14 265

16 083

1 819

11 %

13 995

15 223

1 228

8 %

RO

11 412

20 382

8 970

44 %

11 212

20 053

8 841

44 %

SE

36 631

38 043

1 412

4 %

37 861

40 748

2 886

7 %

SI

2 996

3 277

282

9 %

2 889

3 160

270

9 %

SK

4 711

7 015

2 304

33 %

4 328

7 114

2 787

39 %

UK

130 683

145 724

15 041

10 %

142 943

159 501

16 557

10 %

Total

(UE-26)

903 848

1 075 015

171 167

16 %

921 798

1 099 018

177 220

16 %

Surse: Eurostat (venituri); calcule proprii. Cifrele sunt exprimate în milioane de euro, cu excepția cazurilor în care se indică altfel. Cifrele exprimate în monede naționale în cazul țărilor care nu utilizează moneda euro sunt convertite la cursul mediu de schimb valutar al euro (sursa: Eurostat).

1 :

Deși s-a sperat că actualizarea va cuprinde și date despre Cipru și Croația, aceasta nu a fost posibil din cauza nefinalizării revizuirii conturilor naționale ale Ciprului și a compilării datelor pentru Croația.

Share Button

Leave a Reply